6,639 matches
-
și accederea spre maturitate, ieșirea de sub tutela familiei și a școlii și intrarea în viața socială și culturală mai largă a școlii și a comunității (E. Verza, U. Șchiopu, 1981, p. 177). Cu toată concentrare de forțe preocupate de problematica adolescenței, cu toate rezultatele bune obținute, în acest domeniu au rămas probleme nerezolvate, încă. Complexitatea problemei adolescentului generează, fără îndoială, caracterul controversat al acesteia. Una dintre cele mai mari controverse vizează importanța acordata adolescenței. Cei mai mulți specialiști o consideră vârsta marilor prefaceri
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
toată concentrare de forțe preocupate de problematica adolescenței, cu toate rezultatele bune obținute, în acest domeniu au rămas probleme nerezolvate, încă. Complexitatea problemei adolescentului generează, fără îndoială, caracterul controversat al acesteia. Una dintre cele mai mari controverse vizează importanța acordata adolescenței. Cei mai mulți specialiști o consideră vârsta marilor prefaceri fiziologice și psihologice, a marilor întrebări, a viselor îndrăznețe, perioada celei de-a doua nașteri (I. Dumitrescu, 1980, p. 6). Adolescența face trecerea de vârsta copilăriei, a dependenței de părinți la cea a
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
controversat al acesteia. Una dintre cele mai mari controverse vizează importanța acordata adolescenței. Cei mai mulți specialiști o consideră vârsta marilor prefaceri fiziologice și psihologice, a marilor întrebări, a viselor îndrăznețe, perioada celei de-a doua nașteri (I. Dumitrescu, 1980, p. 6). Adolescența face trecerea de vârsta copilăriei, a dependenței de părinți la cea a tinereții, „desprinderi de cuib” și a încercării forțelor proprii. Altfel spus, această etapă de vârstă are o importanță esențială în formarea individului ca viitor adult. Au existat însă
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
de cuib” și a încercării forțelor proprii. Altfel spus, această etapă de vârstă are o importanță esențială în formarea individului ca viitor adult. Au existat însă și autori care și-au pus problema existenței unor societăți în care trecerea de la adolescență la vârsta adultă să se facă fără frământări și stres. În deceniul trei al secolului trecut, Margaret Mead, antropolog american, a descoperit o astfel de societate în Samoa. Concluzia sa, publicată într-o lucrare de succes, a fost că libertatea
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
într-o lucrare de succes, a fost că libertatea sexuală acordată adolescenților din această societate le-a permis o perioadă fără probleme și o perfectă integrare în viața adulților. Această concluzie, ce contrazicea determinismul biologic, conform căruia frământările din perioada adolescenței se datorau schimbărilor hormonale, a contribuit la evoluția societății euro - americane către o mai mare libertate sexuală. Rezultatele cercetării lui Mead au fost contrazise șase decenii mai târziu de Freeman, care a descris societatea samoană ca puritană și violentă, copleșită
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
a contribuit la evoluția societății euro - americane către o mai mare libertate sexuală. Rezultatele cercetării lui Mead au fost contrazise șase decenii mai târziu de Freeman, care a descris societatea samoană ca puritană și violentă, copleșită de sentimentul culpabilității, iar adolescența ca o perioadă plină de frământări. În același timp Freeman a argumentat că Mead a fost înșelată de adolescentele jenate de întrebările care vizau un subiect tabu sau că așa arăta societatea samoană înainte de colonizare (P. Dasen, M. Perregaux, M.
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
Perregaux, M. Rey, 1999, p. 60). Disputa Mead - Freeman, celebră în secolul trecut, nu a reușit să răspundă la întrebarea: Există societăți în care trecerea de la copilărie la vârsta adultă să se facă fără rupturi bruște? Unii sociologi susțin că adolescența ca stadiu a fost instaurată de instrucția prelungită care sporește în timp dependența față de părinți. În societățile în care rolurile adulților pot fi învățate în cursul copilăriei (cum sunt cele practicând culesul și agricultura de subzistență), adolescența nu este necesară
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
sociologi susțin că adolescența ca stadiu a fost instaurată de instrucția prelungită care sporește în timp dependența față de părinți. În societățile în care rolurile adulților pot fi învățate în cursul copilăriei (cum sunt cele practicând culesul și agricultura de subzistență), adolescența nu este necesară și nici nu există așa cum o cunoaștem noi. Ea este o invenție culturală, un produs al industrializării apărut din nevoia de a prelungi perioada de educație și de formare pentru rolurile adulților. În sfârșit, există autori care
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
nici nu există așa cum o cunoaștem noi. Ea este o invenție culturală, un produs al industrializării apărut din nevoia de a prelungi perioada de educație și de formare pentru rolurile adulților. În sfârșit, există autori care susțin nu numai că adolescența este prezentă în toate societățile, ci și că ea corespunde unei perioade de învățare și de restructurare a rolurilor sociale, marcată de ambivalența menținerii unei anumite subordonări față de adulți și de pregătirea pentru vârsta adultă. Indiferent de gradul de dezvoltare
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
în toate societățile, ci și că ea corespunde unei perioade de învățare și de restructurare a rolurilor sociale, marcată de ambivalența menținerii unei anumite subordonări față de adulți și de pregătirea pentru vârsta adultă. Indiferent de gradul de dezvoltare al societății, adolescența ca stadiu al dezvoltării individului este prezentă, dar manifestările sale sunt foarte diverse. II.2 Adolescența sau ” În căutarea unei noi identități” Problematica adolescenței și-a găsit puncte multiple de ancorare atât în științe diferite, inclusiv în interiorul sistemului științelor psihologice
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
rolurilor sociale, marcată de ambivalența menținerii unei anumite subordonări față de adulți și de pregătirea pentru vârsta adultă. Indiferent de gradul de dezvoltare al societății, adolescența ca stadiu al dezvoltării individului este prezentă, dar manifestările sale sunt foarte diverse. II.2 Adolescența sau ” În căutarea unei noi identități” Problematica adolescenței și-a găsit puncte multiple de ancorare atât în științe diferite, inclusiv în interiorul sistemului științelor psihologice, unde multe dintre ramurile psihologiei au inclus-o în sfera lor de interes (psihologia vârstelor, a
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
subordonări față de adulți și de pregătirea pentru vârsta adultă. Indiferent de gradul de dezvoltare al societății, adolescența ca stadiu al dezvoltării individului este prezentă, dar manifestările sale sunt foarte diverse. II.2 Adolescența sau ” În căutarea unei noi identități” Problematica adolescenței și-a găsit puncte multiple de ancorare atât în științe diferite, inclusiv în interiorul sistemului științelor psihologice, unde multe dintre ramurile psihologiei au inclus-o în sfera lor de interes (psihologia vârstelor, a dezvoltării, psihologia educațională, psihologia orientării și consilierii, psihologia
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
în științe diferite, inclusiv în interiorul sistemului științelor psihologice, unde multe dintre ramurile psihologiei au inclus-o în sfera lor de interes (psihologia vârstelor, a dezvoltării, psihologia educațională, psihologia orientării și consilierii, psihologia personalității etc). Situată între copilărie și vârsta adultă, adolescența constituie un fenomen biologic, psihologic și social, cu determinări multiple, de ordin genetic, geografic, cultural, social și educațional. Cunoașterea particularităților definitorii ale acestei etape exclude tratarea ei unilaterală, doar în sens exclusiv biologic sau psihologic, între maturizarea organică și cea
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
doar în sens exclusiv biologic sau psihologic, între maturizarea organică și cea psihosocială existând un raport de interdependență. Mai mult, ritmurile dezvoltării organice și psihologice sunt inegale, între aceste fenomene putând interveni disproporții, decalaje, contradicții, stări conflictuale sau critice. Limitele adolescenței sunt și ele imprecise pentru că variază relativ funcție de condițiile geografice, de mediu socio-economic și socio cultural, dar mai ales socio-educativ. Pentru cei ce-și urmează studiile universitare adolescența se prelungește adesea. Dacă la pubertate procesul dezvoltării personalității este impetuos și
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
aceste fenomene putând interveni disproporții, decalaje, contradicții, stări conflictuale sau critice. Limitele adolescenței sunt și ele imprecise pentru că variază relativ funcție de condițiile geografice, de mediu socio-economic și socio cultural, dar mai ales socio-educativ. Pentru cei ce-și urmează studiile universitare adolescența se prelungește adesea. Dacă la pubertate procesul dezvoltării personalității este impetuos și sinusoidal, la fel ca și transformările pe plan biologic, în adolescență el evoluează spre nevoia de maturizare centrată pe identificarea resurselor personale (aptitudini, abilități, dorințe, interese, aspirații și
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
de mediu socio-economic și socio cultural, dar mai ales socio-educativ. Pentru cei ce-și urmează studiile universitare adolescența se prelungește adesea. Dacă la pubertate procesul dezvoltării personalității este impetuos și sinusoidal, la fel ca și transformările pe plan biologic, în adolescență el evoluează spre nevoia de maturizare centrată pe identificarea resurselor personale (aptitudini, abilități, dorințe, interese, aspirații și idealuri), spre realizarea identității și construcției propriei lumi interioare, spre detașarea de tutela familiei și spre creșterea autonomiei și a independenței care sunt
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
personalitatea adolescentului devine din ce în ce mai actuală, ancorându-se tot mai puternic în prezent și real și construindu-și în același timp viitorul, ocupându-și locul cuvenit în sistemul relațiilor sociale și dorind obținerea prețuirii colective asociată statutului său de viitor adult. Adolescența este etapa transformărilor biosomatice și psihice majore, caracterizată prin solicitări și eforturi adaptative continue la exigențele și diversitatea structurilor sociale, culturale, educaționale, profesionale, economice, ideologice, fapt ce generează tensiuni și situații stresante, frământări interioare, meditații și reverii, mutări și restructurări
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
definirea identității ca nucleu al personalității. Dezvoltarea eului social ca dimensiune complexă a personalității reprezintă rezultatul depășirii egocentrismului specific copilăriei, al achizițiilor multiple de roluri sociale și al asumării statusurilor noi împreună cu cerințele și responsabilitățile pe care le incumbă acestea. Adolescența reprezintă ”o fază de restructurare afectivă și intelectuală a personalității, un proces de individualizare și de metabolizare a transformărilor fiziologice legate de integrarea corpului sexual. Adolescența constituie un câmp psihologic privilegiat pentru studierea schimbării”. Schimbările produse în această perioadă sunt
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
și al asumării statusurilor noi împreună cu cerințele și responsabilitățile pe care le incumbă acestea. Adolescența reprezintă ”o fază de restructurare afectivă și intelectuală a personalității, un proces de individualizare și de metabolizare a transformărilor fiziologice legate de integrarea corpului sexual. Adolescența constituie un câmp psihologic privilegiat pentru studierea schimbării”. Schimbările produse în această perioadă sunt explicate dintr-o perspectivă psihanalitică: ”prin renașterea mișcării de separare/ individualizare a micii copilării; prin reactivarea conflictului oedipian; prin desprinderea de imaginile parentale infantile și prin
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
reactivarea conflictului oedipian; prin desprinderea de imaginile parentale infantile și prin reatașarea de noile obiecte libidinale; prin raporturi defensive față de un ideal al eului și de pulsiunile pentru stabilirea unui nou echilibru narcisic (refulare, deplasare, refuz, clivaj, intelectualizare, ascetism, proiecție). Adolescența este în felul acesta un moratoriu identificat cu o problematică identificatorie: esențialul constă din negocierea doliilor, a pierderilor și a deziluziilor până în momentul în care subiectul poate să-și asume separarea și diferențierea în autonomie” (R. Doron, 1970, p. 31
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
la propria maturizare sexuală, decizia și pregătirea vocațională, dezvoltarea unei filosofii de viață, a unor norme și reguli morale care dau consistență acțiunilor individului, dar mai ales dobândirea sentimentului identității sunt schimbările majore pe care le aduce cu sine etapa adolescenței. În procesul de formare al personalității în adolescență, nivelul și ritmul dezvoltării acesteia sunt asincrone și diferite de la un adolescent la altul. Prin urmare, deși există tentația de a trata adolescentul ca ”tipic”, trebuie ținut cont de faptul că există
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
dezvoltarea unei filosofii de viață, a unor norme și reguli morale care dau consistență acțiunilor individului, dar mai ales dobândirea sentimentului identității sunt schimbările majore pe care le aduce cu sine etapa adolescenței. În procesul de formare al personalității în adolescență, nivelul și ritmul dezvoltării acesteia sunt asincrone și diferite de la un adolescent la altul. Prin urmare, deși există tentația de a trata adolescentul ca ”tipic”, trebuie ținut cont de faptul că există totuși diferențe semnificative în procesul evoluției și dezvoltării
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
evoluției și dezvoltării individuale a personalității. Mai mult, schimbările esențiale în statutul economic, în condițiile de muncă și de viață ale tinerilor au adus cu sine și schimbări în plan psihologic, inclusiv în profilul valorico-atitudinal și în comportamentul cotidian. În adolescență, personalitatea ”se dimensionează relativ seismic și dramatic în opoziția dintre comportamentele impregnate de atitudini copilărești, cerințele de protecție, anxietatea specifică vârstelor mici în fața situațiilor mai complexe și solicitante, atitudini și conduite noi formate sub impulsul cerințelor interne de autonomie sau
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
atitudini și conduite noi formate sub impulsul cerințelor interne de autonomie sau impuse vârstei de societate” (U. Șchiopu, 1995, p. 202). Dacă la pubertate procesul dezvoltării personalității este impetuos și sinusoidal, la fel ca și transformările pe plan biologic, în adolescență el evoluează spre nevoia de maturizare centrată pe identificarea resurselor personale (aptitudini, abilități, dorințe, interese, aspirații și idealuri), spre realizarea identității și construcției propriei lumi interioare, spre detașarea de tutela familiei și spre creșterea autonomiei și a independenței care sunt
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
descoperirea noii identități - în condițiile incertitudinii cu privire la ceea ce este el în realitate - nu sunt ușoare și pot duce nu numai la dificultăți de integrare, ci și la manifestări de nonconformism” (I. Dumitrescu, 1980, p. 83). Una din sarcinile majore ale adolescenței o reprezintă constituirea identității personale, dezvoltarea conștiinței de sine, înțelegerea propriei persoane ca entitate distinctă de ceilalți, dar în același timp coerentă de-a lungul diferitelor situații de viață. Identitatea reprezintă conștiința clară a individualității unei persoane, formată prin integrarea
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]