6,737 matches
-
manieră prudentă procedînd și gazetarii). Astfel, a fost transpusă în practică o gamă de indicatori, pentru a fi evaluat impactul afișajului politic: recunoașterea, pentru determinarea proporției indivizilor care declarau că au văzut un afiș; atribuirea și confuzia, denotă calitatea întoarcerii afișului la sursă; aprobarea pozitivă și negativă a afișului testat, indică numărul acelora care au apreciat sau nu afișul. Însă calcularea rezultatelor asupra votului este departe de acești indicatori. Studiile privind impactul spoturilor publicitare electorale, în Statele Unite, au căpătat o mare
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
transpusă în practică o gamă de indicatori, pentru a fi evaluat impactul afișajului politic: recunoașterea, pentru determinarea proporției indivizilor care declarau că au văzut un afiș; atribuirea și confuzia, denotă calitatea întoarcerii afișului la sursă; aprobarea pozitivă și negativă a afișului testat, indică numărul acelora care au apreciat sau nu afișul. Însă calcularea rezultatelor asupra votului este departe de acești indicatori. Studiile privind impactul spoturilor publicitare electorale, în Statele Unite, au căpătat o mare amploare. Paralel cu avîntul practicii, s-a dezvoltat
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
evaluat impactul afișajului politic: recunoașterea, pentru determinarea proporției indivizilor care declarau că au văzut un afiș; atribuirea și confuzia, denotă calitatea întoarcerii afișului la sursă; aprobarea pozitivă și negativă a afișului testat, indică numărul acelora care au apreciat sau nu afișul. Însă calcularea rezultatelor asupra votului este departe de acești indicatori. Studiile privind impactul spoturilor publicitare electorale, în Statele Unite, au căpătat o mare amploare. Paralel cu avîntul practicii, s-a dezvoltat o literatură pletorică privind aplicarea diverselor tipuri de cercetare empirică
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
la putere constă în eforturile de depășire a unui control simbolic asupra definiției colective a situației politice. Aspiranții la putere caută să impună supremația propriei lor definiții, grație simbolurilor reprezentate de cuvinte, imagini, filme, citate, argumente, discursuri, mici fraze, fotografii, afișe, clipuri, cărți, profesiuni de credință, scrisori, muzică etc. Cu alte cuvinte, putem vorbi despre construirea unei interpretări cu vocație strategică și care se va împotrivi interpretărilor rivale, pentru cucerirea puterii. Din această înfruntare simbolică vor rezulta nu doar rezultatele electorale
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
strategie se lovește de altele, iar campania este marcată de ceea ce semiologii numesc intertextualitate. În orice comunicare politică, mesajul, discursul, imaginea trimit la alte secvențe de semne, lucru afirmat și de semioticianul care, la alegerile prezidențiale din 1988, examina sistemul afișelor electorale ale candidaților: "În contextul polemic în care se plasează toate acestea... identitățile sînt construite în mod pozitiv, dar nu și corelativ și nu există nici o imagine care să nu intre, de altfel, cel mai adesea involuntar, în cercul celor
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
evoca Walter Benjamin nu este "estetizarea politicii". Sîntem în măsură să ne întrebăm dacă, într-adevăr, în acest tip de comunicare politică, esența constă tot mai mult într-o construire de identități strategice prin regizări mediatizate sub forma mesajelor publicitare (afișe, clipuri, spoturi etc.), dar și în forma informației, cu precădere audiovizuale, mai deschisă către spectaculozitate și dramatizare. Strategiile de comunicare și acoperirea mediatică a campaniei se combină pentru a surprinde realitatea politică, după cum și principiul plăcerii ar submina principiul realității
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
comportamentelor de audiență. În 198886, pentru 62% dintre persoanele chestionate, televiziunea este mijlocul cel mai util pentru a ști cum să voteze, cu mult înaintea jurnalelor (37%), a radioului (30%), a conversațiilor (20%), a sondajelor (12%), a mitingurilor (6%), a afișelor (4%), a broșurilor (4%). Principala motivare este cercetarea informației (83%) și nu determinarea votului (3%). Motivațiile pentru urmărirea emisiunilor politice la televizor sînt următoarele: pentru a mă informa asupra programelor oamenilor politici (40%); pentru cunoașterea argumentelor oamenilor politici de care
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
pe observatorii atenți. Un student bucureștean, în ultimul an la Facultatea de Istorie, se amuză retrospectiv când își amintește începutul anului universitar în 1989. La parterul întunecat și prăfuit al clădirii greoaie a facultății, de-abia luminat și neîncălzit, apar afișe anunțând triumfal pregătirea congresului al XIV-lea al Partidului pe 22-24 noiembrie. Profesorii sunt obligați să facă de gardă în fața panourilor și să păzească afișele. Postură ciudată și ridicolă. Cine ar îndrăzni să rupă sau să distrugă un astfel de
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
parterul întunecat și prăfuit al clădirii greoaie a facultății, de-abia luminat și neîncălzit, apar afișe anunțând triumfal pregătirea congresului al XIV-lea al Partidului pe 22-24 noiembrie. Profesorii sunt obligați să facă de gardă în fața panourilor și să păzească afișele. Postură ciudată și ridicolă. Cine ar îndrăzni să rupă sau să distrugă un astfel de afiș? Serviciile de informații interne ale Securității aveau oare indicii legate de mișcări subterane? Acești profesori care fac de gardă în fața panourilor de propagandă a
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
anunțând triumfal pregătirea congresului al XIV-lea al Partidului pe 22-24 noiembrie. Profesorii sunt obligați să facă de gardă în fața panourilor și să păzească afișele. Postură ciudată și ridicolă. Cine ar îndrăzni să rupă sau să distrugă un astfel de afiș? Serviciile de informații interne ale Securității aveau oare indicii legate de mișcări subterane? Acești profesori care fac de gardă în fața panourilor de propagandă a Partidului surprind. Dar studenții se abțin să comenteze evenimentul. La universitate nu se vorbește despre politică
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
în cea mai mare parte în modul în care respectivii au învățat. Dar dacă avem de-a face cu circa o treime din numărul total al liceenilor care au căzut la acest examen important, iar mass-media are drept cap de afiș mult timp această situație, atunci mai mult ca sigur că este vorba de o problemă socială care afectează sistemul de învățământ, părinții, tinerii și, bineînțeles, societatea în ansamblul ei. Când numărul articolelor despre o problemă socială începe să scadă, așa cum
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
ar fi bine să scoatem un ziar săptămânal politic literar sub conducerea regretatului Eminescu. Cestiunea însă era dacă Eminescu va primi sau nu. După oarecare hesitare, Eminescu a primit și la începutul lunii decembrie s-a și putut anunța prin afișe apariția ziarului cu un lung șir de colaboratori(...) Cu Eminescu în frunte am mers până la numărul 6 și am mers foarte bine. De la acest număr Eminescu n-a mai scris nimic la Fântâna Blandusiei. Dânsul se găsea mai totdeauna în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
fiindcă un tranzit nu este niciodată izolat: este Însoțit de doi factori dinamici, unul celest și celălalt natal. În actualizările lor, planetele rapide acționează pe două planuri: unul este legat de simbolismul lor intrinsec. Marte, spre exemplu - este capul de afiș al acestei teorii -, concretizează, grăbește lucrurile, le face mai active, poate chiar mai violente. Venus conferă un colorit sentimental, afectiv; Soarele pune În lumină; Mercur semnalează o relație cu schimbări, mișcare. Jupiter poate și el juca un rol de amplificator
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
semnelor "textuale, scrise" în "semne scenice" (Munteanu, 2005, p. 43), dar și o coroborare a mai multor registre textuale/tipuri de texte: textul dramatic (ca "text-suport", premisă a proiectării și realizării spectacolului), "pretextul" (reprezentat prin caietul regizorului) și "paratextul: titlul, afișul, programul de sală, cronica dramatică, interviuri cu actorii, reclama" (Bodiștean, 2009, p. 193); * triplă/cvadruplă enunțare a autorului/dramaturgului, [a celui care a realizat dramatizarea (în cazul unui text epic dramatizat),] a regizorului și a actorului 58; în cazul teatrului
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
înțelege că și C.S. Lețcae era nu numai tipograf ci și săpător de litere. Dintr-o scrisoare a lui Lețcae este redat citatul: „Pentru progresul economic al acestei tipografii am fost nevoit a mă îndeletnici cu săparea literelor necesare pentru afișe, în timpul când nu aveam de lucru. Astfel am sculptat peste opt caractere de litere, în peste 400 bucăți în lemn de paltin și teiu. Însă nu am concursul românilor," se plângea el. A ieșit și un număr al 17 al
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
face g azetărie”... În afară de articole cum ar fi „ Legea maximului”, „Respectarea legii”, „Starea noastră actuală”, ziarul publică rubrici ca: judiciare, din afară, informații din țară, ultimele informații, șarade, cugetări, teatru. N‐a avut timp să arate care i‐i Steaua. * Afișe cu litere mari anunțau la Bârlad: „joi 25 martie 1893 apare ziarul săptămânal „Steaua"; scrie și Paloda din 28 martie și detalia: „Steaua" a apărut, într-adevăr, e bine venită 173 și salutată ca pe un astru menit a lumina
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Ghiță, cum făcuse altădată și în Curierul de la Banca ziarul iarmarocului, realiza cronica rimată a apropiatelor alegeri: „în țară este iar bucluc, buluc, alegeri, culegeri de bețe... Ziare bizare, cu și fără buzunare... necitite, lipite, mototolite, neplătite; apar placarde, batarde, afișe fățișe cu miez... dau ghes la citit votanți, opozanți, combatanți, comercianți, muzicanți ambulanți, diletanți; n-au carte, n-au parte de vot. Alegători, minori, bugetiori, farsori, trântori, gardiști, sinecuriști, contrabandiști, propagandiști...; morții votează cu toți; întruniri cu pocniri, interpuși, bătăuși
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
rezultatele cercetărilor sale, experimentalist, detașat de suferința bolnavilor, orgolios, dornic de descoperiri și de glorie profesională. c) Medicul pedagog este ocupat cu instruirea studenților cărora li se dedică. Este riguros, ordonat, didactic, sintetic, își caută cu multă atenție „cazurile de afiș” pe care să le prezinte la curs, adună date de literatură, este la curent cu ultimele descoperiri, caută să atragă discipolii, face „școală și adepți”. Caracterial prezintă note histrionice, fiind în unele situații un „actor la curs” cu efecte pozitive
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
1943, ediția a doua, din 1945, fiind de referință), pentru care realizează, în tempera, și schițe de decor și costum. Piesa va fi reprezentată la Teatrul Național din București în 1944 (director: Liviu Rebreanu), dar numele traducătoarei nu apare pe afiș, întrucât între 1941 și 1944 i se retrage dreptul de semnătură. Antologie a poeziei americane moderne apare în 1947, e reluată sub titlul Aud cântând America (1973) și figurează printre primele antologii ample din poezia americană publicate sub comunism. După
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289925_a_291254]
-
nu au avut un succes răsunător. Cea mai populară dintre ele, O scrisoare pierdută, are o sută de reprezentații în treizeci și doi de ani (1884 1914). D-ale Carnavalului este fluierată la premieră. O noapte furtunoasă este scoasă de pe afiș după două reprezentații. Dacă publicul din marea burghezie îl consideră pe Caragiale un original, mica burghezie îl vede ca un defăimător al ei. Născută spontan, prin imitare și adaptare bruscă, ea este reticentă la spiritul critic. Caragiale nu găsește astfel
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
termen lung depinde de măsura în care puteți îmbina corespunzător antecedentele și consecințele. Numim această îmbinare consecventă a antecedentelor cu consecințele încredere. Tabelul 5.4. Comportament dorit: prelucrarea corectă a tuturor cererilor Antecedente Consecințe P/N I/V S/N Afișe în birou (Calitatea este esențială) Durează mai mult timp Mai puțin timp pentru socializare N N I I S S Șeful v-a atras atenția să fiți atent Necesită mai mult efort N I N Aprecierea performanței se face și
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
un Paște, într-un sat din Alpi, lângă Bergamo, pline cu vin roșu, în timp ce pe masă, pe piatra încinsă, sfârâia o bucată de carne de cal. M-am uitat cu jind la strugurii atârnând pe gardul de la Feudo Ramaddini. Un afiș mare avertiza că fuseseră stropiți de curând. Acum nu știu dacă așa era sau pur și simplu fusese găselnița proprietarilor pentru ca vizitatorii să-și țina departe mâinile curioase, așa că, deh, m-am mulțumit să-mi fac o poză cu un
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
bună măsură asupra președintelui și premierului, au scris mai mult despre partidele politice și liderii de sindicat. Băsescu versus Tăriceanu "Războiul palatelor" este prima temă identificată în clusterul master al contextului politic. De la schimbarea puterii în 2004 ține capul de afiș în media românească. Un jurnalist scrie: Analizele media pentru ultima săptămână arată că principalul subiect pe agenda publică a fost așa-zisul "conflict PREȘEDINTE-PREMIER", în condițiile in care alte teme nu au reușit să devină prima știre sau au fost
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
făcute la "Românul", prin dresură în aportarea de paragrafi de cod, prin calomnie și lingușire, prin invidie și ignoranță, prin slugarnic și înjosit bizantinism!" ("Bukarester Tagblatt", vorbind..., "Timpul", 3 august 1880). Vedem și astăzi cum tot felul de lipitori de afișe electorale sînt răsplătiți cu funcții, cum se înalță și devin vedete politice oameni care n-au nici o chemare, nici știință de carte, nici pricepere în ale administrației și guvernării, un Gigi Becali, un Dan Diaconescu, eiusdem farinae; cu toții rele și
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
forme de cîștig. Sau, în fine, el poate căpăta o retribuție fixă ca redactor de ziar, secretar de partid, ca ministru ori funcționar politic modern". O cale constant uzitată de răsplătire a aderenților și sprijinitorilor, inclusiv a celor care lipesc afișe electorale, de către șefii de partide, este acordarea de varii posturi plătite de la buget. Cum remarcă Max Weber - adevăr, după aproape un secol și-a păstrat actualitatea - partidele resimt mai acut pierderile de posturi decît încălcările programelor politice. Statul și instituțiile
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]