11,054 matches
-
a orienta tranziția la scară planetară a sistemelor socioeconomice spre un model de dezvoltare durabilă (Vădineanu, 1998) s-a derulat sub auspiciile ONU, concretizându-se în câteva documente importante, între care Declarația politică de la Rio privind mediul și dezvoltarea și Agenda 21, ambele adoptate de reprezentanții a peste 150 de state în cadrul Conferinței ONU pentru Mediu și Dezvoltare, organizată în perioada 3-4 iunie 1992 la Rio de Janeiro. Declarația politică de la Rio a reprezentat la vremea respectivă un compromis în raport cu proiectul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
mai ambițios (Carta Pământului) și include, pe de o parte, referiri la cadrul general al raporturilor deteriorate dintre mediu și dezvoltare, iar, pe de altă parte, textele convențiilor internaționale finalizate și utilizabile pentru declanșarea proceselor la care va face referire Agenda 21. Agenda 21 reprezintă un document politic și strategic asupra interdependențelor dintre mediu și dezvoltare, incluzând referiri consistente la criza ecologică globală, dimensiunile sociale și economice ale modelului de dezvoltare durabilă, deteriorarea calității mediului, obiectivele conservării și managementului resurselor, rolul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Carta Pământului) și include, pe de o parte, referiri la cadrul general al raporturilor deteriorate dintre mediu și dezvoltare, iar, pe de altă parte, textele convențiilor internaționale finalizate și utilizabile pentru declanșarea proceselor la care va face referire Agenda 21. Agenda 21 reprezintă un document politic și strategic asupra interdependențelor dintre mediu și dezvoltare, incluzând referiri consistente la criza ecologică globală, dimensiunile sociale și economice ale modelului de dezvoltare durabilă, deteriorarea calității mediului, obiectivele conservării și managementului resurselor, rolul pe care
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
de industrie și afaceri, sindicatele, fermierii și lucrătorii agricoli, comunitatea științifică și personalul tehnic asociat, femeile, tinerii, comunitățile locale, administrația locală și organizațiile nonguvernamentale) îl pot avea în generarea și implementarea politicilor de mediu, la mijloacele necesare pentru aplicarea prevederilor agendei. 3. Paradigme și concepte La nivelul dezbaterilor de ordin conceptual purtate de membrii comunității științifice pot fi remarcate contribuții extrem de interesante care asociază dezvoltarea durabilă cu modificarea unor paradigme privind raporturile dintre om și natură. De exemplu, se subliniază necesitatea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
sociocultural pot constitui obiectul observației directe. Practica după care se desfășoară activitatea cognitivă în ședințele săptămânale ale CA în universitatea Beta a fost observată și analizată, urmărindu-se procesul de generare, menținere și coordonare a reprezentărilor, pentru fiecare punct din agenda de lucru, în peste 30 de ședințe din perioadele mai-iunie 2002 și septembrie-martie 2003. A fost notat drumul parcurs de reprezentarea fiecărei teme din agendă din momentul enunțării ei publice pentru membrii prezenți, până la ieșirea acesteia din agendele ședințelor. Temele
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
analizată, urmărindu-se procesul de generare, menținere și coordonare a reprezentărilor, pentru fiecare punct din agenda de lucru, în peste 30 de ședințe din perioadele mai-iunie 2002 și septembrie-martie 2003. A fost notat drumul parcurs de reprezentarea fiecărei teme din agendă din momentul enunțării ei publice pentru membrii prezenți, până la ieșirea acesteia din agendele ședințelor. Temele care nu au fost formal trecute în agenda discuțiilor prin consemnarea în documentele oficiale nu au făcut obiectul acestei analize. Analiza contribuțiilor personale ale participanților
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
punct din agenda de lucru, în peste 30 de ședințe din perioadele mai-iunie 2002 și septembrie-martie 2003. A fost notat drumul parcurs de reprezentarea fiecărei teme din agendă din momentul enunțării ei publice pentru membrii prezenți, până la ieșirea acesteia din agendele ședințelor. Temele care nu au fost formal trecute în agenda discuțiilor prin consemnarea în documentele oficiale nu au făcut obiectul acestei analize. Analiza contribuțiilor personale ale participanților la generarea, menținerea și propagarea (coordonarea) reprezentărilor au fost făcute din perspectiva atribuțiilor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
din perioadele mai-iunie 2002 și septembrie-martie 2003. A fost notat drumul parcurs de reprezentarea fiecărei teme din agendă din momentul enunțării ei publice pentru membrii prezenți, până la ieșirea acesteia din agendele ședințelor. Temele care nu au fost formal trecute în agenda discuțiilor prin consemnarea în documentele oficiale nu au făcut obiectul acestei analize. Analiza contribuțiilor personale ale participanților la generarea, menținerea și propagarea (coordonarea) reprezentărilor au fost făcute din perspectiva atribuțiilor rolului de reprezentant al structurii din care face parte fiecare
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
atribuțiilor rolului de reprezentant al structurii din care face parte fiecare: rolul de decan al unei facultăți, cel de director al unui centru sau serviciu cu funcțiuni administrative, cel de membru al colegiului senatului etc. Participările individuale la discuțiile din agenda de lucru a ședinței au fost clasificate în patru categorii: generarea unei semnificații și introducerea ei în sistem, modificarea semnificației, menținerea explicită a semnificației existente și menținerea semnificației prin vot sau abținerea de la orice intervenție în procesul propagării reprezentării în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
consiliul profesoral al facultății, biroul consiliului profesoral etc., și interacțiuni în afara ședințelor care au avut efecte asupra evenimentelor observate în timpul desfășurării acestora. 5. Rezultatele studiului • Controlul interacțiunii participanților în activitățile cognitive ale CA În practica obișnuită a discutării temelor din agenda ședinței CA, interacțiunea participanților (între ei și cu documentele scrise) este ghidată de rector. Rectorul invită participanții să observe prezentarea temei în documentul scris pe care fiecare membru permanent îl are la dispoziție, după ce în prealabil își expune comentariile proprii
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
și continuate după încheierea ei, activitățile cognitive ale membrilor CA sunt, de asemenea, distribuite în alte structuri organizaționale din care aceleași persoane fac concomitent parte. Unitatea de analiză a activității cognitive distribuite sociocultural este, așadar, variabilă. Pentru unele teme din agenda ședinței CA ea începe în colegiul senatului, se continuă în ședința CA și, apoi, în una sau mai multe structuri subordonate. Astfel, un prim sistem funcțional include activitatea de generare a reprezentărilor în colegiul senatului, introducerea lor în activitatea cognitivă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Astfel, în perioada cuprinsă în această analiză nu a existat nici un caz în care vreunul dintre consiliile profesorale să introducă în CA un document prin care să transmită reprezentările membrilor săi într-o temă majoră, dintre cele care au ocupat agenda ședințelor CA mai multe săptămâni consecutive. Nici CA nu a introdus în agendele ședințelor aducerea unui astfel de document ca resursă a activității sale cognitive. Introducerea în CA a reprezentărilor consiliilor profesorale - structuri cu funcții de decizie pentru problemele care
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
care vreunul dintre consiliile profesorale să introducă în CA un document prin care să transmită reprezentările membrilor săi într-o temă majoră, dintre cele care au ocupat agenda ședințelor CA mai multe săptămâni consecutive. Nici CA nu a introdus în agendele ședințelor aducerea unui astfel de document ca resursă a activității sale cognitive. Introducerea în CA a reprezentărilor consiliilor profesorale - structuri cu funcții de decizie pentru problemele care privesc facultatea - se face exclusiv prin intermediul unui singur mediu reprezentațional, persoana decanului. Informațiile
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
cu funcții de decizie a facultății, consiliul profesoral. Să alegem situațiile în care decanul, asumându-și rolul de executor al deciziilor consiliului profesoral, își propune (re)prezentarea acurată a semnificațiilor împărtășite de membrii consiliului profesoral într-o temă importantă din agenda ședinței CA. Contextul formal în care el își poate îndeplini această intenție conține facilitățile și constrângerile practicii curente de desfășurare a ședințelor. După cum am arătat mai înainte, în practica ședințelor propagarea reprezentărilor asumate de colegiul senatului este mult facilitată prin
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
miza despre care comunitatea aflase înainte de intrarea noastră pe teren. Existența mizei a structurat interacțiunea după principiul maximizării șanselor de obținere a acesteia, ceea ce a conferit valențe specifice relației cercetător - comunitate (Berevoescu, Stănculescu, 1999, p. 80). [...] La început, am stabilit agenda de interacțiuni în comunitate printr-o selecție cât se putea de riguroasă a reprezentanților din diferite grupuri sociale definite de: vârstă, etnie, bunăstare, educație, sex, putere, apartenența politică, vecinătate, religie. Dar, așa cum, odată ajuns în Moșna, scenariul prestabilit pentru vizita
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
cât se putea de riguroasă a reprezentanților din diferite grupuri sociale definite de: vârstă, etnie, bunăstare, educație, sex, putere, apartenența politică, vecinătate, religie. Dar, așa cum, odată ajuns în Moșna, scenariul prestabilit pentru vizita Prințului Charles a fost modificat, așa și agenda cercetării noastre a căpătat o culoare locală. Rețeaua de interacțiuni locale s-a extins numai până la un punct, conform planurilor noastre, după care localnicii au început să solicite singuri discuții cu noi, făcându-și programare pe o listă actualizată zilnic
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
care poate avea loc extinderea democrației și libertății în aceste zone și deplânge faptul că SUA sunt singura țară în care termenul „realist” este folosit ca termen peiorativ. Pesemne că presa românească i-ar fi schimbat această ultimă părere. Cu privire la agenda libertății proclamată de președintele George W. Bush în al doilea discurs inaugural în Congresul SUA, Kissinger subliniază că implementarea acesteia cere ca valorile tradiției democratice să fie corelate cu posibilitățile istorice ale altor societăți. Trebuie să evităm pericolul - scrie el
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
ca obiective de Uniunea Sovietică, le exercită În acești ani de după 1945. Departe de a fi doar o pasiune sovietică, comunismul devine În acestă epocă o pasiune europeană, cu o capacitate spectaculoasă de a mobiliza energii și de a modela agenda publică. Așa cum a probat analiza lui François Furet, opoziția față de deriva totalitară este asimilată, În Europa de Est, dar și În cea Occidentală, cu un simptom al „reacționarismului”, Încadrabil În familia intelectuală a fascismului Învins În război 2. De aici și nuanța
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
În numele puterilor aliate, dar fără nici un control efectiv din partea reprezentanților britanici sau americani 4. Tensiunea dintre proiectul de democratizare, În sens și direcție occidentale, promovat de Partidul Național-Țărănesc și Partidul Național-Liberal, formațiuni conduse de Iuliu Maniu și Dinu Brătianu, și agenda comunistă este evidentă În lunile de după 23 august 1944. Formula de mare coaliție a Blocului Național-Democratic, care Îi reunea pe național-țărăniști, liberali, social-democrați și comuniști, lasă loc unei campanii prin intermediul căreia Partidul Comunist din România și aliații săi revendică În
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
mai puțin formalizat. Discuția are de obicei caracter formal și este constrânsă lexical și gramatical: apar termeni de specialitate (cu accepții tehnice diferite de cele din limba curentă, circumscriși unor câmpuri lexico-semantice particulare), structuri sintactice fixe, recurente (Ce doriți?; Pe agenda întâlnirii de azi avem următoarele puncte... etc.); formule de adresare specifice, incluzând titluri științifice/academice (domnule director, domnule profesor etc.). De-a lungul continuumului conversație - discuție pot apărea forme de interacțiune hibride. 5. Mecanisme comunicative Pentru a-și atinge scopurile
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
celuilalt. În culturile policronice, oamenii se raportează mai relaxat la noțiunea de timp. Astfel, în America Centrală și de Sud sunt frecvente întârzierile la o întâlnire deoarece oamenii acordă prioritate evenimentelor survenite în cursul zilei respective, nu unei planificări făcute în agendă; în Franța, întârzierile de 15 minute sunt acceptate, iar în Orientul Mijlociu a-l face pe celălalt să aștepte, chiar și o oră, este un obicei cultural. Studii asupra relației dintre cultură și timp au pus în evidență o „gradare culturală
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de socializare. Folosirea timpului în societate se leagă adeseori de conceptul de putere: a ține pe cineva la ușă să te aștepte este semnul puterii, al faptului că poți dispune de timpul celuilalt, o formă de subordonare a celuilalt propriei agende. O concepție specială asupra timpului apare în Asia: timpul este văzut circular (apud Lewis, 2005), toate evenimentele pornind și întorcându-se în același punct, iar și iar; sprijinită de o filosofie a ciclurilor vieții și a reîncarnării, percepția timpului a
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
etică profesională. (Journal of the American Medical Associationă Medicii, în cadrul activității lor specifice (consultațiaă se confruntă cu mai mulți factori de presiune: Personalitatea și suferința pacientului Nevoia de siguranță, a acurateței diagnosticului Alegerea strategiei terapeutice eficiente (raportul cost / beneficiuă Parcurgerea agendei de consultații Stabilirea relației terapeutice Comunicarea în practică medicală este adesea cauza unor disfuncționalități, dar poate deveni resursă de creștere a eficienței și confortului profesional al medicilor, precum și satisfacției pentru pacienți. Utilitatea unor studii / cercetări având drept obiectiv diagnoza serviciilor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
aparatură etc. Aspectele pozitive ale activității profesionale, relevate de cea de a treia întrebare, sunt: satisfacția unui diagnostic și tratament corect, mulțumirea pacientului, climatul organizațional. De remarcat, si pentru activitatea profesională, ca primează „cazul” madical - fie din perspectiva timpului în raport cu agenda, fie din cea a corectitudinii diagnosticului - și mai puțin pacientul că persoana. Acestea demonstrează că prestigiul profesional este influențat foarte mult de criterii economice și tehnice și mai puțin de latura umană, a relației. Testul QE a relevat câteva aspecte
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
comunicare Stabilirea contactului cu pacientul Salut pacientul. Manifest respect și convivialitate. Identificarea motivelor prezentării la medic Ascult cu atenție frază de deschidere. Confirm că am auzit problemă și verific dacă am înțeles bine. Întreb dacă există și alte probleme; negociez agenda. Explorarea problemelor Încurajez pacientul să spună povestea problemelor sale; ajut la structurarea poveștii prin întrebări deschise; nu întrerup fluxul povestirii prin întrebări închise. Ascult cu atenție; las timp de gandire pentru răspunsuri și marchez o pauză înainte de a trece la
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]