6,823 matches
-
Mare, iar la nord cu satul Brănești. Relieful satului Mașcăuți reprezintă o unitate în diversitate, prin împletirea cumpenelor de ape cu dealuri și coline unde se întâlnesc pante abrupte înalte de 100 m deasupra nivelului mării. Procesele de eroziune și alunecările de teren au adus la formarea hârtoapelor , văilor și vâlcelelor, râpi. În sat se întâlnesc diverse roci, piatră-calcar și de natură argilosă și nisipo-argiloase. În unele locuri lutul și nisipul ies la suprafață cum ar fi la Lutărie (denumire dată
Mașcăuți, Criuleni () [Corola-website/Science/305156_a_306485]
-
un rol important atat pentru evoluția naturii, cat si pentru dezvoltarea economică a satului. Astfel, poziția geografică determina particularitățile climei, vegetației, lumii animale și ale solului. Fauna este adaptată aceste zone vietuesc: Petrunea este plasată pe Câmpia Prutului de Mijloc. Alunecările de teren ocupă suprafețe considerabile, afectând intensiv terenurile agricole, construcțiile din localitate și căile de transport. Relieful este reprezentat de diverse unități de relief, care influențează esențial componentele naturii și activitatea umană. Pe teritoriul actual al satului, un rol deosebit
Petrunea, Glodeni () [Corola-website/Science/305176_a_306505]
-
a topirii bruște a zăpezii în timpul primăverii. Eroziunea determina formarea revenelor și a rîpelor ele ocupînd teritorii însemnate. Procesele gravitaționale sînt determinate de prezența unor vai cu versanți din anumite proprietăți. Cele mai reprezentative procese gravitaționale pe teritoriul satului sînt alunecările de teren. Alunecările de teren se dezvoltă pe versanții cu o înclinare mai mare de 4-5 grade. Un factor important ce contribuie la declanșarea alunecărilor de teren sînt apele subterane. Alunecările de teren se manifestă în partea de sud-est a
Petrunea, Glodeni () [Corola-website/Science/305176_a_306505]
-
a zăpezii în timpul primăverii. Eroziunea determina formarea revenelor și a rîpelor ele ocupînd teritorii însemnate. Procesele gravitaționale sînt determinate de prezența unor vai cu versanți din anumite proprietăți. Cele mai reprezentative procese gravitaționale pe teritoriul satului sînt alunecările de teren. Alunecările de teren se dezvoltă pe versanții cu o înclinare mai mare de 4-5 grade. Un factor important ce contribuie la declanșarea alunecărilor de teren sînt apele subterane. Alunecările de teren se manifestă în partea de sud-est a satului și în
Petrunea, Glodeni () [Corola-website/Science/305176_a_306505]
-
vai cu versanți din anumite proprietăți. Cele mai reprezentative procese gravitaționale pe teritoriul satului sînt alunecările de teren. Alunecările de teren se dezvoltă pe versanții cu o înclinare mai mare de 4-5 grade. Un factor important ce contribuie la declanșarea alunecărilor de teren sînt apele subterane. Alunecările de teren se manifestă în partea de sud-est a satului și în sud vest. Alunecările de pămînt produc mari pagube agriculturii și economiei satului. Procesele endogene pe teritoriul satului șunt determinate în primul rand
Petrunea, Glodeni () [Corola-website/Science/305176_a_306505]
-
Cele mai reprezentative procese gravitaționale pe teritoriul satului sînt alunecările de teren. Alunecările de teren se dezvoltă pe versanții cu o înclinare mai mare de 4-5 grade. Un factor important ce contribuie la declanșarea alunecărilor de teren sînt apele subterane. Alunecările de teren se manifestă în partea de sud-est a satului și în sud vest. Alunecările de pămînt produc mari pagube agriculturii și economiei satului. Procesele endogene pe teritoriul satului șunt determinate în primul rand de alunecările de teren. Petrunea este
Petrunea, Glodeni () [Corola-website/Science/305176_a_306505]
-
se dezvoltă pe versanții cu o înclinare mai mare de 4-5 grade. Un factor important ce contribuie la declanșarea alunecărilor de teren sînt apele subterane. Alunecările de teren se manifestă în partea de sud-est a satului și în sud vest. Alunecările de pămînt produc mari pagube agriculturii și economiei satului. Procesele endogene pe teritoriul satului șunt determinate în primul rand de alunecările de teren. Petrunea este situată în apropierea Orogenului Carpatic, unitate structurală mobilă, supusă unor mișcări tectonice intense. Aceste mișcări
Petrunea, Glodeni () [Corola-website/Science/305176_a_306505]
-
teren sînt apele subterane. Alunecările de teren se manifestă în partea de sud-est a satului și în sud vest. Alunecările de pămînt produc mari pagube agriculturii și economiei satului. Procesele endogene pe teritoriul satului șunt determinate în primul rand de alunecările de teren. Petrunea este situată în apropierea Orogenului Carpatic, unitate structurală mobilă, supusă unor mișcări tectonice intense. Aceste mișcări provoacă cutremure de pamant care își au focarul în Munții Carpați, în județul Vrancea din România. Cutremurele șunt datorate tensiunii care
Petrunea, Glodeni () [Corola-website/Science/305176_a_306505]
-
de Est sub orogenul Carpatic. Teritoriul Petrunei se află într-o zonă în care sînt posibile seisme puternice, cu o intensitate de pana la 8 grade, conform unei scări de 12 grade. Cutremurele de pamant, alături de alți factori, determină activarea alunecărilor de teren și a altor procese de modelare. Unitățile structurale sînt părți ale scoarței terestre cu o alcătuire și o evoluție respectiv omogena. Pe teritoriul satului se deosebește un singur tip de unități structurale și anume cel de platformă. Această
Petrunea, Glodeni () [Corola-website/Science/305176_a_306505]
-
se mărginește cu rezervația naturală Codrii. Relieful satului Ciuciuleni reprezintă o unitate în diversitate, prin împletirea cumpenelor de ape cu dealurile și colinele, unde se întâlnesc pante abrupte înalte de 400 de metri deasupra nivelului mării. Procese de eroziune și alunecările de teren au dus la formarea hârtoapelor, văilor și vâlcelelor. În sat se întâlnesc diverse roci de natură argiloasă și nisipo-argiloase, în unele locuri lutul și nisipul ies la suprafață cum ar fi la Lutăria (denumire dată de popor) sau
Ciuciuleni, Hîncești () [Corola-website/Science/305179_a_306508]
-
În satul Carahasani volumul noxelor degajate în atmosferă este minim, principalele surse de poluare ale mediului constituie transportul auto, gunoiștile autorizate și neautorizate, arderea ilegală a miriștii și deșeurile de la animalele din gospodăriile personale. Pe teritoriul satului au fost atestate alunecări de teren, care au fost mai târziu acoperite cu arbori și arbuști plantați. Apele freatice și de suprafață ale satului sunt în general poluate de activitatea antropică, provenind din ape uzate și menajere deversate în mod arbitrar de către locuitori. În
Carahasani, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305216_a_306545]
-
10% - alte etnii. În satul Pohoarna au fost înregistrate 731 de gospodării casnice la recensământul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.7 persoane. Numele satului provine de la cuvântul „pohoarne”, adică râpi, formate atât prin alunecările de teren cât și provocate de scurgerea apelor rezultate din topirea zăpezilor și a ploilor torențiale din timpul verii și toamnei. Satul are o așezare pitorească pe pantele mai multor dealuri. În partea de est este străjuit de dealul „Ciocîrlan
Pohoarna, Șoldănești () [Corola-website/Science/305215_a_306544]
-
este de 67 km. Tinerii etnografi de la școala medie din s. Pripicenii-Răzești, r. Rezina, cutreerând cu mulți ani în urmi împrejurimile satului natal în căutarea exponatelor pentru muzeul de etnografie al școlii, au observat într-o crăpătură formată în urma unei alunecări de teren de pe panta dreaptă a r. Cogâlnic câteva oase pietrificate neobișnuite. Apoi a fost găsit scheletul unui colosal animal numit dinoteriul supra-gigantic. Lângă scheletul, care se află în prezent într-o sală spațioasă a muzeului de stat, permanent se
Pripiceni-Răzeși, Rezina () [Corola-website/Science/305239_a_306568]
-
parte din comuna Hîrcești, Raionul Ungheni. Situat pe malul râului Cula, afluent al Nistrului. Satul este în formare fiind întemeiat în 1975-1977. Hramul satului este pe data de 8 noiembrie, ziua sfântului Dumitru. În primăvara anului 1973, s-au produs alunecări de pământ pe teritoriul satelor Mânzătești, Hârcești, Condrătești și Curtoaia. În baza hotărârii Guvernului și a conducerii gospodăriei agricole locale s-a decis alocarea unui teren pentru construcția caselor de locuit. Satul Drujba a fost menționat documentar în anul 1662
Drujba, Ungheni () [Corola-website/Science/305252_a_306581]
-
peizajistică a cărei suprafață se întinde în jurul localității (nord-sud-est) și constituie aproximativ 80 ha. Mai există și cîteva fîșii forestiere, din care sătenii au tăiat, însă, mulți copaci din lipsă de combustibil necesar pentru încălzire. Faptul respectiv a provocat mici alunecări de teren la vest de sat. În afară de rîul Nistru, mai există și un pîrăiaș, izvorul căruia se găsește în partea de sud a satului. După spusele sătenilor, în trecut, în locul acestui izvor, a existat un iaz, care se numea „Iazul
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
Defileul Oltului. Marnele, argilele și gresiile sînt răspîndite pe flancul vestic al Perșanilor și, fragmentar, pe cel estic. Marnele și argilele cu diverse intercalații, avînd o duritate mai mică, creează un relief monoton și domol, cu văi largi și frecvente alunecări de teren. Un astfel de peisaj se întîlnește în culoarul Vlădeni, pe văile Comana, Lupșa, Șinca, Ormeniș, precum și în diferite sectoare ale Defileului Oltului. Terasele și conurile de dejecție ale rîurilor sînt alcătuite din sedimente cuaternare. Perșanii sînt fragmentați de
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
se pun în evidență nivele de umeri situate între 120 și 300 m altitudine aproximativa, derivate din fragmentarea glacisurilor de vale pleistocene. În zona Munților Stânișoarei sunt foarte active procesele de modelare a versanților - prăbușiri, eroziune torențiala și mai ales alunecări de teren cu deluvii groase de până la 20 m, care se dezvoltă mai ales "pe stratele de Hangu și pe șisturile negre de Audia", provocând dificultăți materiale importante în întreținerea și exploatarea drumurilor (în special a șoselei Bicaz - Largu). Versanții
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
dezvoltă mai ales "pe stratele de Hangu și pe șisturile negre de Audia", provocând dificultăți materiale importante în întreținerea și exploatarea drumurilor (în special a șoselei Bicaz - Largu). Versanții poartă amprenta modelarii periglaciare, în special prin solifluxiuni, iar în prezent alunecările au o amploare deosebită: în Depresiunea Pipirig, regiunea Ostra-Plutonița, versantul stâng al Lacului Izvorul Muntelui, bazinul superior la pâraielor Cracăul Negru și Cuejdiu. Rețeaua hidrografica aparține râului Siret, care colectează apele râurilor Moldova și Bistrița. Direcția generală a rețelei hidrografice
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
reprezentând un arboret de mesteacăn având arborii cei mai bătrâni cu vârsta de peste 100 ani, fiind o rezervație de tip mixt, forestiera și peisagistica. Lacul Cuejdel este situat în arealul comunei Gârcina, lângă Piatră Neamț, s-a format în urma unor alunecări de teren succesive pe cursul pârâului Cuiejdel la baza Culmii Munticelu. Este cel mai mare lac de baraj natural din țară. În aval de lac mai există patru lacuri mici. Aici s-a creat un microclimat specific și o vegetație
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
Piatra Șoimului, pe cursul superior al pârâului Iapa . De-a lungul timpului pârâul Iapa a săpat valea astfel încât aceasta este formată dintr-o alternanță de de defilee și sectoare depresionare. "Lacul Veselaru" - Este un lac aflat pe o treaptă de alunecare formată în anul 1940, situat în satul Luminiș din Comuna Piatra Șoimului, pe versanții din dreapta pârâului Iapa. Are o suprafață de 0.35 ha. "Cascadele Tocila 1 și 2" - Pârâul Tocila are 2 cascade, una este situată chiar în apropierea
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
pe dealul împădurit în formă de șea dintre vârfurile Runcu și Jghiab, numit Modârzău - ce face hotarul între satele Solonț și Zemeș. Lângă luciul apei se află un complex turistic. "Lacul Asău" - Este un lac format pe o treaptă de alunecare, situat în partea sud-estică a Prelucii Tâlharului pe prelungirea întinsă spre Trotuș a dealulului Muncelu - Piciorul Ciungii Popii (interfluviu situat între pârîul Chicera și cel al Ciungilor), în apropiere de satul Asău. "Lacul Goioasa" - Este situat pe versantul sud-estic al
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
Ciungii Popii (interfluviu situat între pârîul Chicera și cel al Ciungilor), în apropiere de satul Asău. "Lacul Goioasa" - Este situat pe versantul sud-estic al Muntelui Muncelu (1268 m, aflat în partea sud-estică a Prelucii Tâlharului), s-a format în urma unei alunecări produse pe fața sudică a acestuia după cutremurul din 1977. "Cascada din Apa Asău" - Este situată pe un mic afluent al Asăului, fiind vizibilă în perioadele mai umede ale anului. Se observă la 1 km de la ieșirea din Asău ca
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
mai umede ale anului. Se observă la 1 km de la ieșirea din Asău ca o "săritoare" în două trepte. "Lacurile de la Stirigoi" - Sunt în număr de 3 și se află lângă Mănăstirea Stirigoi. Sunt lacuri similare, formate pe trepte de alunecare. "Valea Pârâului Lespezilor" - Pârâul Lespezi are ca emisar Izvorul Alb, care se varsă în Asău. Valea sa este suport pentru drumul terasat pentru transport petrolier care ajunge la Bolătău. Pe cursul său se găsesc mici cascade și săritori. "Izvoarele de la
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
păduri și pășuni, ci și la pomi fructiferi, cereale și plante tehnice. Solurile slab dezvoltate sunt reprezentate prin cele aluviale cu carbonați din lunca văii Cernei . În ceea ce privește conținutul în argilă, acesta nu depășește grosimi de 100-120 cm, înlesnind declanșarea unor alunecări de teren, în timp ce calitativ humusul ajunge la 2-5 % în aria terenurilor cultivate și depășește 5% sub păduri. Valea Cernei beneficiază de o varietate a resurselor de subsol și se prezintă cu un veritabil depozit de substanțe minerale utile, în special
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
e Hartă satului Lipoveni, iar jos se fac explicațiile de rigoare, în care în loc de lipoveni persistă numai glotonimul Ivanovca. Localnicii foarte greu rosteau cuvântul Ivanovca, mai usor foloseau expresia "la lipoveni". Astfel glotonimul Lipoveni s-a încetățenit. Către 1900 datorită alunecărilor de teren, sătul se mișcă mai la sud-est, dar o parte din locuitori migrează spre vest la 6 km de lipoveni, formând un nou sat — Ivanovca Nouă. Astăzi pe marginea satului Lipoveni, pe locul central al fostei așezări Ivanovca Veche
Lipoveni, Cimișlia () [Corola-website/Science/305808_a_307137]