8,699 matches
-
absența fie și a rudimentelor de putere romană și nici bizantinii nu au reușit să-și extindă stăpânirea efectivă peste viitorul spațiu etnic românesc. După ce construiseră o Goție teoretică, reflectată în scrierile antice, în sud-estul vechii Dacii, goții plecați spre apusul Europei până în Spania, prin regele lor Athaulf (410-415) intenționau să transforme „Romania” într-o Goție, dar și-a dat seama, așa cum relatează Paulus Orosius, că „nici nu poate supune în vreun chip pe goți legilor din pricina barbariei lor neînfrânate și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
continentului și mai ales pentru noi, românii, lucrurile stau altfel și acest altfel vine din percepția directă a fenomenului migrației, a dominației îndelungate dar și discontinui a elementelor de stepă asupra teritoriilor românești . Este firesc să ne întrebăm dacă, în apus, ar fi putut fi percepuți barbarii asiatici altfel decât îi percepem noi? Răspunsul, fără a recurge la interpretări și nuanțări care se cer exprimate, nu poate fi decât negativ. Ei, apusenii, putem spune că au migrat între ei: celții și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
pe francezi, „ideea netedă a statului” cum spune Nicolae Iorga, a aprins atât de repede contur, deși francii merovingieni nu aveau, ca toți migratorii de altfel, nici o idee despre stat, cu cât lumea apuseană continuă direct instituțiile Imperiului roman de apus, cu sau fără aportul populațiilor germanice . Fortificațiile celților, galoromanilor ale francilor și francezilor, vechile cetăți romane întărite, castelele și zidurile mănăstirilor au apărat populația și instituțiile statului mai mult decât armata feudală, absentă mereu la chemarea celor însărcinați cu apărarea
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
care n-au contribuit cu nimic la sudarea teritorială și politică a românilor, decât foarte târziu, prin secolele XII - XIII, în special prin contribuția turcilor vechi, cumanii, dar și aceasta este o problemă discutabilă . Deosebirile și particularitățile de dezvoltare între apusul și estul Europei, între Galia - Franța și Romania Orientală, din care a rămas România de astăzi și câteva fragmente de latinitate la sudul Dunării, le putem percepe la valoarea lor reală, dacă ne aplecăm cu privirea, fie și fugitiv, asupra
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
că lumea daco-romană a fost dominată inițial, până la venirea hunilor, dar și după această dată (376), tot de germanici. Sub raport etnic, al dominatorilor, atât în Galia cât și în Dacia avem același element germanic, chiar dacă unii sunt germanici de apus și cei de la noi germani de răsărit. Acești germani de est sunt suficient de bine cunoscuți din scrierile antice (Ammianus Marcellinus, Iordanes) ca vizigoți, dar și ostrogoți, herului, taifali și gepizi, care, dacă n-au jucat în formarea românilor rolul
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
apuseană nu însemna, inițial, nici o umilință, dar în unele cazuri, nu era depus decât din obligație și din frică . Sud-estul european nu va cunoaște această formă de dependență decât mai târziu, prin intermediul regalită ții maghiare și poloneze, practică adusă din apus de regii francezi ai Ungariei, dar care ră mâne străină românilor. Feudalizarea societății românești comportă particularități și practici reieșite din structura social-economică a obștii sătești teritoriale, în care se infiltrează elemente din obștea marcă germană și zadruga slavă. Peste aceste
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
răsăritului a urmat cuminte instituțiile statului”, și chiar și în zorii statalității târzii românești, papa Grigore al IXlea, deși auzise de „puternicii acelor părți” nu vorbește de ei, nu se adresează lor, acordând, cum erau obișnuiți s-o facă pentru apusul Europei, atenție pseudoepiscopilor, care acționând într-un mediu schismatic, într-o episcopie catolică a cumanilor, atrăgeau la ortodoxism și pe unii dintre catolici . Și după anul 1000, când pentru Europa apuseană se observă o stabilitate asociată cu creșterea populației, în
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
migratorilor barbari la dimensiuni rezonabile, îndeosebi a celor veniți după plecarea vizigoților și dispariția „imperiului hun”. Spațiul nord-dunărean a fost folosit ca sursă de aprovizionare prin jaf sau prin înțelegere cu autohtonii, ca bază de atac împotriva Imperiului roman de apus și asupra celui de răsărit. Măcinați de războaie interne, de presiunea altor barbari, aceștia au dispărut din istorie și prin asimilare, dar cea mai mare parte se topesc în Imperiu sau se întorc la locurile lor de pornire. Dintre migratorii
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Toynbee, că „imperiul kazarilor” s-ar fi întins până la Dunăre, după cum lasă să se vadă harta amintită . Știm sigur că o disidență kazară, sub numele de kabari, a însoțit, în calitate de forță de șoc, cele șapte triburi maghiare în derivă spre apusul Europei . Spre deosebire de kazari, daco-romanii și protoromânii au avut, în cursa lor pentru devenire istorică, câteva atuuri care sunt esențiale pentru individualizarea românilor: a) conștiința romanității, care include și regretul pentru Roma, o Romă tot mai îndepărtată; b) viața spirituală dominată
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
nobiliare Polonia lasă să se întrevadă cât de mult valorau Țările Române pentru Poarta Otomană . Franța lui Ludovic al XIV-lea, Regele Soare, mare putere europeană după pacea Westfalică (1648), dar în conflict cu toate rivalele mari și mici din apusul Europei, continua tradiția cultivării unor bune raporturi cu Poarta Otomană și, folosindu-și bunele oficii, intervine în favoarea Poloniei, în sensul ca Poarta să-i retrocedeze Camenița, Podolia și, eventual, Țările Române . Ceea ce pare surprinzător la prima vedere este că
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
numite la noi moșii, dar și alte bunuri aducătoare de venituri, în primul rând sate cu moșia lor, dar și vămi, mori, iazuri, bălți și heleștee, venituri din cârciumi și prisăci, sladnițe și pive, care pot fi numite ca în apusul Europei, cu un singur cuvânt: feud-beneficiu . Așa a procedat Bogdan cu vitejii lui veniți din Maramureș, viteji care îndeplineau slujbe, în primul rând, militare și apoi dregătorii prin ocoale și ținuturi sau în sfatul domnesc . Aceștia, formând nobilimea- boierimea de
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
a fost Ștefan cel Mare era căutat de acel Apus, era căutat chiar de cel care întruchipa „republica creștină catolică”, Papa de la Roma, pentru calitățile sale de „atlet al lui Hristos”. Nu știm dacă Marele Domn credea că este îndatorat Apusului, dar suntem siguri că și-a dat seama, cu firea lui pătrunzătoare și spiritul ascuțit, că jocul politic european folosea cărți măsluite la Roma, fiind amestecate la Veneția și Buda, astfel încât așii să rămână în posesia celor care făceau jocul
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
folosea cărți măsluite la Roma, fiind amestecate la Veneția și Buda, astfel încât așii să rămână în posesia celor care făceau jocul, lui rămânându-i, ca din întâmplare, doar valetul de pică. Luând în discuție raporturile lui Ștefan cel Mare cu Apusul, trebuie să avem în vedere, ceea ce trebuie să se fi știut și de Domnul Moldovei, că vremea când Apusul dispunea de capacitatea de ofensivă, pe vremea cruciadelor, era demult apusă, iar acum, când pericolul venea din partea altor „necredincioși”, turcii otomani
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
făceau jocul, lui rămânându-i, ca din întâmplare, doar valetul de pică. Luând în discuție raporturile lui Ștefan cel Mare cu Apusul, trebuie să avem în vedere, ceea ce trebuie să se fi știut și de Domnul Moldovei, că vremea când Apusul dispunea de capacitatea de ofensivă, pe vremea cruciadelor, era demult apusă, iar acum, când pericolul venea din partea altor „necredincioși”, turcii otomani, deși dispunea de forță economică, nu era dispus s-o pună la „bătaie” și așa se face că cea
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
dominația și datorită opoziției catolicism - ortodoxism . Interesele și integritatea țărilor catolice trebuiau salvate cu prețul unor scrisori și promisiuni, vehiculate de ambasadori darnici în vorbe măgulitoare, dacă ajutorul militar era mai greu de dat, așa că nu e de mirare că Apusul era privit ca nepăsător și viclean. Indiferent de rațiunile politice, religioase și militare ale potentaților apuseni care-i determinau să apeleze la țările considerate „schismatice”, trebuie să avem în vedere că în acel secol al XV- lea glorios, Țara Românească
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
cu cel puțin 20 de călăreți poartă denumirea de boieri . Structura socială și de proprietate în Țările Române, analizată de istoricii Radu Rosetti, P.P. Panaitescu, Constantin Giurescu, H. H. Stahl , prezintă particularități față de aceeași situație din țările din centrul și apusul Europei. Existența, la noi, a unor proprietari devă lmași, fără titluri de boierie, numiți cneji sau judeci (vechea aristocrație gentilică) sau nemeși ca în Moldova, din care s-a ridicat boierimea românească militară, de ranguri și funcții, a putut crea
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
cu care Ștefan a obținut strălucita biruință de la Vaslui era o armată instruită și disciplinată. Exista o formă de organizare a celor care erau datori cu serviciul militar, de la Sfântul Gheorghe până la Sfântul Dumitru și până la bătrânețe, nu ca în apusul Europei, 40 de zile pe an, pe ținuturi pe unde era steagul cu vătafii sau stegarii, care răspundeau de instrucția militară. Încă din timpul lui Alexandru cel Bun unele sate se dădeau cu mențiuni speciale, așa cum se menționează în documentul
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
în putere trebuia să aibă arme, iar la chemarea domnului cei care mergeau pe frontul de luptă aveau caii, armele, mâncarea și băutura de acasă, neexistând atunci un serviciu de intendență. Armele nu se deosebeau prea mult de cele din apus: ca arme de atac se foloseau arcuri, săgeți, lănci, sulițe, iar la apărare erau folosite coiful, zalele, scuturile, iar acolo unde zalele lipseau, cum ne spune Verancius, se foloseau haine speciale umplute cu bumbac, dar Paul de Alep ne spune
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
cele 20 de tunuri, artileriștii să fi mânuit și tunuri mici, de mână, numite săcălușuri, pentru zgomot de intimidare și fum, numite impropriu arme de foc , deoarece armele de foc (arhebuza, pușca) apar mai târziu chiar în confruntările militare din apusul Europei. Oastea lui Ștefan cel Mare, angajată în bătălia de la Vaslui se ridica, după cum este îndeobește recunoscut, la 40.000 de ostași, la care se adaugă ajutorul primit de la secui - 5.000 și 1.800 de unguri, la care s-
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Junimii, Tudor Vianu scrie În Istoria literaturii romane moderne urmatoarele cuvinte: ,,In 1863 se Întâlnesc În Iași cinci tineri intorși de curând de la studii. Patru din ei aparțin boierimii moldovenești, adică acelei clase cultivate printr-o atingere seculară cu civilizația Apusului, dar În care dorința producțiilor proprii, Într-o vreme În care meseria condeiului nu le dădea Încă influența și puterea obținute mai târziu, era mai mică decât plăcerea de a gusta producțiile altora. Din mijlocul acestei aristocrații locale se ridică
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
curaj”, unui Prost că „nu e prea deștept” etc. - metaforă denumirea obiectului cu un cuvânt impropriu și anume, cu numele altui obiect: „O, tu nici visezi, bătrâne, câți În cale ni s-au pus! Toată floarea cea vestită a Întregului Apus, Tot ce stă În umbra crucii, Împărați și regi s-adună, Să dea piept cu uraganul ridicat de semilună...” (M. Eminescu) „Părea că printre nouri s-a fost deschis o poartă Prin care trece albă, regina nopții moartă...” idem. - metonimie
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
asemenea, o tristețe cosmică. Nevroza este sugerată de verdele crud, roz și albastru, muzical, este susținută de violină și de flaut. Galbenul depresia. Culorile intense, cu scăpărări prețioase ca aurul, relevă o stare crepusculară. Pe albul statuilor se lasă un apus de soare relevând o stare crepusculară. Negrul suscită limita depresivă, ca În poezia cu acest titlu. Lumea orașului, a târgului de provincie, se constituie Într-un motiv recurent În lirica bacoviană. Abatorul, piețele pustii, parcurile sărăcăcioase sunt elemente ale universului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
povestește ca În teatrul clasic, În tabloul 22. Acest tablou simbolizează rolul istoric al micilor țări române care au ținut, cu prețul unor mari sacrificii, În frâu pofta nebună a colosului otoman de a cuceri continentul. Dacă unele țări din Apus au ajuns la un nivel de civilizație remarcabil, un preț modest l-au adus popoarele din Estul Europei. Acesta este un mesaj filosofic al dramei istorice a lui Marin Sorescu. În tabloul 22 se Închid semnificațiile piesei. O femeie În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
în Europa în ceea ce privește producția de carte și pasiunea lecturii. Fiind însă una dintre țările nordice mai puțin frecventate de lumea intelectuală românească, nivelul cunoașterii ei în țara noastră este departe de a fi atins cotele pe care alte state din Apusul sau din Nordul continentului nostru le-au atins de-a lungul timpului, dar în orice caz efortul de documentare, de sistematizare și de interpretare depus de autor este unul cât se poate de onorabil. Privirea de sinteză semnată de Paul
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
o expresie satisfăcută pe mutră. „Mai vin și io? Nu mai vin“, i-a spus o femeie pe peron în timp ce acesta împingea mielul pe bancheta din spate a unui Matiz, ajutat de șofer. De la Ploiești am rămas singură în compartiment. Apusul era într-adevăr frumos. Portocaliu cu nori roz și mov în jur. Am mers mult cu geamul deschis. Pe peronul din Gara de Nord am luat-o repede la pas, evitând să mă uit spre cele trei vagoane care mai erau până la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]