9,674 matches
-
266-273. Leopold, Aldo, "Conservation: In Whole or in Part?", în Susan Flader, J. Baird Callicott (eds.), The River of the Mother of God and Other Essays by Aldo Leopold, University of Wisconsin Press, Madison, 1991, pp. 310-319. Leopold, Aldo, "Wilderness as a Land Laboratory", în Susan Flader, J. Baird Callicott (eds.), The River of the Mother of God and Other Essays by Aldo Leopold, University of Wisconsin Press, Madison, 1991, pp. 287-289. Liddick, Donald R., Eco - terrorism. Radical Environmental and Animal
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Valentin, "Este etica aplicată o aplicare a eticii?", în Revista de Filosofie Analitică, vol. 1, 1, 2007, pp. 65-97. Naess, Arne, "The Shallow and the Deep, Long-Range Ecology Movement. A Summary", în Inquiry, 16, 1973, pp. 95-100. Naess, Arne, "Identification as a Source of Deep Ecological Attitudes", în Michael Tobias (ed.), Deep Ecology, Avant Books, San Diego, 1985. Naess, Arne, Ecology, Community and Life-style: Outline of an Ecosophy, traducere de D. Rothenberg, Cambridge University Press, Cambridge, 1989. Naess, Arne, George Sessions
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
fr/ aap/pages/ro/UDAR ro.html Abstract Environmental Ethics Reasonable Arguments and Critical Notes This book aims at a systematic and comprehensive approach of environmental ethics. The first part develops topics pertaining to how environmental ethics was established and legitimized as a theoretical project. A few introductory remarks correlate the emergence of environmental ethics with the development of an ecologist conscience in the second half of the past century as a result of the so-called ecological crisis. It is argued that
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
develops topics pertaining to how environmental ethics was established and legitimized as a theoretical project. A few introductory remarks correlate the emergence of environmental ethics with the development of an ecologist conscience in the second half of the past century as a result of the so-called ecological crisis. It is argued that environmental ethics entails re- configuring the sphere of morality and a few such ways of extending it are presented (i.e. by redefining the notion of moral community, by granting
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
re- configuring the sphere of morality and a few such ways of extending it are presented (i.e. by redefining the notion of moral community, by granting ethical status to entities other than humans and by the revival of 'intrinsic value' as a philosophical concept). This last extension is deemed theoretically adequate and it is qualified by balancing an inclusion principle with the hierarchy of interests. Another chapter is dedicated to the presentation of the main argumentative structures used in environmental ethics
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
philosophical concept). This last extension is deemed theoretically adequate and it is qualified by balancing an inclusion principle with the hierarchy of interests. Another chapter is dedicated to the presentation of the main argumentative structures used in environmental ethics, such as the distinction between the normative and the descriptive, the demarcation problem, the problem of the criterion, the argument from ignorance, the 'slippery slope' argument as well as the argument based on the autonomous value of the wholes. The ensuing chapter
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
is dedicated to the presentation of the main argumentative structures used in environmental ethics, such as the distinction between the normative and the descriptive, the demarcation problem, the problem of the criterion, the argument from ignorance, the 'slippery slope' argument as well as the argument based on the autonomous value of the wholes. The ensuing chapter analyses the relation between the individualistic and holistic approaches in environmental ethics, with a focus on identifying the sources of holism and providing an outline
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
to the presentation of the main argumentative structures used in environmental ethics, such as the distinction between the normative and the descriptive, the demarcation problem, the problem of the criterion, the argument from ignorance, the 'slippery slope' argument as well as the argument based on the autonomous value of the wholes. The ensuing chapter analyses the relation between the individualistic and holistic approaches in environmental ethics, with a focus on identifying the sources of holism and providing an outline of some
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
in the form of the so-called Land ethic, whereas another one initiated by Peter Singer and Tom Regan is related to the discussion about animal liberation and the issue of animal rights; a third one presupposes conceiving of environmental ethics as an ethics based on duties towards other life forms, species, ecosystems, landscapes or resources; finally, the last paradigm developed is the so-called "deep ecology", correlated with care ethics. The third part of this book is dedicated to practical aspects, from
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
is the so-called "deep ecology", correlated with care ethics. The third part of this book is dedicated to practical aspects, from changes in the attitudes towards the environment and environmental management to generating new projects with an ideological dimension, such as ecofeminism and developing a project of a global ethics, adequate for environmental ethics. We develop aspects regarding various attitudes towards animals by considering the relevant cases of wild animals, domesticated animals, pets and animal tests. A distinct chapter explores the
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
1977; Aldo Leopold, "Conservation: In Whole or in Part?", în Susan Flader, J. Baird Callicott (eds.), The River of the Mother of God and Other Essays by Aldo Leopold, University of Wisconsin Press, Madison, 1991, pp. 310-319; Aldo Leopold, "Wilderness as a Land Laboratory", în Susan Flader, J. Baird Callicott (eds.), The River of the Mother of God and Other Essays by Aldo Leopold, University of Wisconsin Press, Madison, 1991, pp. 287-289. 192 Callicott remarcă acest uz metaforic al ideii de
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
în R. I. Sikora, Brian Barry (eds.), Obligations to Future Generations, Temple University Press, Philadelphia, 1978, pp. 183-185. 265 Arne Naess, "The Shallow and the Deep, Long-Range Ecology Movement. A Summary", în Inquiry, 16, 1973, pp. 95-100; Arne Naess, "Identification as a Source of Deep Ecological Attitudes", în Michael Tobias (ed.), Deep Ecology, Avant Books, San Diego, 1985; Arne Naess, Ecology, Community and Life-style: Outline of an Ecosophy, traducere de D. Rothenberg, Cambridge University Press, Cambridge, 1989; ArneNaess, George Sessions, The
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Écologique. L'arbre, l'animal et l'homme, Grasset, Paris, 1992. 277 În considerațiile următoare mă bazez îndeosebi pe Arne Naess, "The Shallow and the Deep, Long-Range Ecology Movement. A Summary", în Inquiry, 16, 1973, pp. 95-100; Arne Naess, "Identification as a Source of Deep Ecological Attitudes", în Michael Tobias (ed.), Deep Ecology, Avant Books, San Diego, 1985, dar și pe Freya Mathews, The Ecological Self, Routledge, Londra, 1991. 278 J. M. E., McTaggart, J. M. E., The Nature of Existence
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
J. Baird Callicott, "Animal Liberation. A Triangular Affair", în Environmental Ethics, 2, 1980, p. 330. 303 Holmes Rolston III, Environmental Ethics: Duties to and Values in the Natural World, Temple University Press, Philadelphia, 1988, p. 79. 304 Andrew Johnson, "Animals as food producers", în Ben Mepham (ed.), Food Ethics, Routledge, Londra, New York, 1996, p. 58. 305 Leslie Gofton, "Cultural aspects of food ethics", în Ben Mepham (ed.), Food Ethics, Routledge, Londra, New York, 1996, p. 131. 306 Peter Singer, "Animal Liberation", în
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
E. B. Weiss, "Our Rights and Obligations to Future Generations", în The American Journal of International Law, vol. 84, nr. 1, American Society of International Law, 1990. 337 Freya Mathews, The Ecological Self, Routledge, Londra, 1991. 338 Arne Naess, "Identification as a Source of Deep Ecological Attitudes", în Michael Tobias (ed.), Deep Ecology, Avant Books, San Diego, 1985. 339 Gary E. Varner, In Nature Interest's? Interests, Animal Rights, and Environmental Ethics, Oxford University Press, New York, Oxford, 1998, pp. 121-122. 340
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
central (14,44,47). Elemente de fiziopatologie, consecințe clinice și evolutive, evaluare hemodinamică Din punct de vedere fiziopatologic, impactul hemodinamic în Im este condiționat de aria efectivă a orificiului regurgitant (AOR), volumul regurgitant (VR), dar și de complianța atriului stâng (AS) și presiunea sistolică intraventriculară stângă (49). În Im acută, orificiul regurgitant convertește cea mai mare parte a energiei VS în energie potențială, care se reflectă în presiune crescută într-un AS necompliant (unda V amplă). Mecanismul permite scăderea sarcinii sistolice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
volumul regurgitant (VR), dar și de complianța atriului stâng (AS) și presiunea sistolică intraventriculară stângă (49). În Im acută, orificiul regurgitant convertește cea mai mare parte a energiei VS în energie potențială, care se reflectă în presiune crescută într-un AS necompliant (unda V amplă). Mecanismul permite scăderea sarcinii sistolice a VS, cu menținerea unui debit cardiac eficient, dar explică tabloul clinic dominat de insuficiență ventriculară stângă acută. La vârstnici, progresia spre edem pulmonar acut este cu atât mai facilă cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
scăderea sarcinii sistolice a VS, cu menținerea unui debit cardiac eficient, dar explică tabloul clinic dominat de insuficiență ventriculară stângă acută. La vârstnici, progresia spre edem pulmonar acut este cu atât mai facilă cu cât creșterea de presiune surprinde un AS remodelat structural, fibrozat, rigidizat, dar mai ales o circulație venoasă pulmonară cu presiuni crescute (50). În Im cronică, AS este compliant, presiunea scade (unda V este mai puțin amplă), iar energia ventriculară este convertită în cea mai mare parte în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
stângă acută. La vârstnici, progresia spre edem pulmonar acut este cu atât mai facilă cu cât creșterea de presiune surprinde un AS remodelat structural, fibrozat, rigidizat, dar mai ales o circulație venoasă pulmonară cu presiuni crescute (50). În Im cronică, AS este compliant, presiunea scade (unda V este mai puțin amplă), iar energia ventriculară este convertită în cea mai mare parte în energie kinetică, tradusă prin VR crescut (14). În această situație, tabloul clinic depinde de capacitatea de adaptare a VS
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
care scad presarcina (44), în timp ce efortul fizic de cele mai multe ori crește AOR. Astfel de modificări tranzitorii care cresc brusc VR pot apărea în viața cotidiană. Impactul hemodinamic poate fi major în prezența disfuncției VS, prin creșterea bruscă de presiune în AS și circulația pulmonară (44). Vârstnicul cu adaptare cardiovasculară precară în prezența bolii valvulare poate avea dispnee agravată episodic sau chiar edem pulmonar acut. Pe de altă parte, la vârstnicul frecvent asimptomatic sau fals asimptomatic în repaus, testarea de efort cuplată
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
o semnificație particulară la vârstnici, la care indicația de tratament chirurgical este mai nuanțată. O particularitate fiziopatologică a Im funcționale este și faptul că disfuncția VS precedă regurgitarea. Deși cele două condiții au efect cumulativ asupra creșterii de presiune în AS care determină hipertensiune pulmonară și insuficiență cardiacă, disfuncția VS determină scăderea VR și, în consecință, Im poate fi silențioasă (50,57,58). Aspectul capătă din nou semnificație în interpretarea simptomatologiei atipice a vârstnicului. Progresia remodelării agravează Im, iar Im închide
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
asociat cu valori mai mici ale AOR și VR (AOR ≥ 20 mm 2 , VR ≥ 30 ml/bătaie) (44). Examinarea necesită informații despre funcția sistolică, o FE ≤ 60% semnifică disfuncție sistolică la fel ca și diametrul telesistolic de 40-45 mm, volumul AS este parametrul recomandat (un volum de cel puțin 40 ml/m2 este indicator de dilatare severă) cu valoare prognostică și de predicție a instalării fibrilației atriale (14). Evaluarea hipertensiunii pulmo- nare și a valvulopatiilor asociate completează informațiile. În Im ischemică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
la valva anterioară și îi limitează mișcarea. Valoare de parametru hemodinamic are și activarea peptidelor natriuretice, în particular a peptidului de tip B (12,13). Valoarea determinării este nuanțată în funcție de etiologie, deoarece în Im organică activarea este determinată de dilatarea AS, funcția VS, simptome, ritm (62). În Im ischemică, activarea este în relație cu severitatea Im. Indiferent de etio - logie, activarea are semnificație prognostică. Pizzaro și colaboratorii săi propune valoarea cut-off ≥ 105 pg/ml pentru BNP pentru depistarea pacienților asimptomatici cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
același timp beneficiul chirurgiei valvulare însoțită de reducerea mortalității pe termen lung la vârstnici și de o rată mai scăzută de insuficiență cardiacă la ambele grupe de vârstă. Pacienții vârstnici au avut presiuni pulmonare mai înalte, dilatare mai importantă de AS, posibil în relație cu adaptarea deficitară a VS. Un studiu anterior al aceluiași autor notează că deși scăzut, riscul de AVC la vârstnicul cu Im organică este semnifi cativ din cauza prezenței mai frecvente a fibrilației atriale (68). Studiul confirmă observațiile
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
cit. de 14). În ansamblu, predictorii de mortalitate sub tratament medical sunt mani - festările clinice de insuficiență cardiacă clasele III și IV NYHA, chiar tranzitorii (66), Im severă cu AOR ≥ 40 mm2 . Predictorii de evenimente cardiace sunt fibrilația atrială, dilatarea AS (40 50 mm), flail-ul de valvă mitrală și AOR crescută, reducerea consumului maxim de oxigen la efort (14). Unele studii sugerează și rolul disfuncției ventriculului drept (Hochreiter cit. de 14). Pentru Im ischemică, informațiile sunt și mai puțin clarificate, deoarece
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]