7,050 matches
-
cuc” nu e susținută scenic, personajele nu au consistență, iar deznodământul se bizuie pe un artificiu facil: o încurcătură de rețete farmaceutice. Pe aceeași linie a dramei burgheze în proză, Fata lui Loth arată o construcție mai elaborată. Intriga se axează pe un caz judiciar - crima comisă de o tânără, victima fiind tatăl vitreg care, cu complicitatea mamei, îi speculase afecțiunea pentru a profita de averea ei. Piesa are un crescendo dramatic, bine transpus într-un dialog alert, doar finalul fiind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288757_a_290086]
-
în zona cercetată, unele dintre aceste scrieri fiind și astăzi lucrări de referință 5. Interesul cercetătorilor pentru explorarea istoriei și culturii locale este teoretizat, în anii '30, în cadrul curentului mai larg denumit "localism creator", tributar criticului literar sibian Alexandru Dima, axat pe ideea recuperării și promovării valorilor locale autentice. Dacă în perioada dintre cele două războaie sursele documentare se cercetează pentru o cunoaștere cât mai consistentă și obiectivă a regiunilor, istoriografia comunistă, care nu se abate de la registrul național, prezintă doar
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
înregistrează contribuții semnificative la rubrica destinată acestui segment de istorie, chiar dacă preocupările vizează mai ales sate sau alte așezări mici. Nu lipsesc însă publicații despre orașele nord-moldovenești care să confere istorii totale, de la întemeiere până la epoca recentă, cu abordări diacronice axate pe aspecte sociale, culturale, economice sau politice 6. În spațiul bucovinean, cercetarea orașului Cernăuți eclipsează studierea celuilalt centru urban - Suceava. Desigur, apar studii care pun în valoare istoria fostei cetăți domnești, dar, o lucrare de sinteză care să acopere istoria
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
România dedică o scurtă lucrare istoriei evreilor din Botoșani 15, însă istoria minorităților ca parte a istoriei zonei a fost abordată și în alte studii 16. O listare a acestor titluri demonstrează caracterul minor al istoriei locale prin predominanța cercetărilor axate pe subiecte punctuale, și nu a unor lucrări de anvergură. Multe volume de autor sunt publicate sub egida Editurii Sport-Turism, indicând intenția de promovare a zonei la nivel național, în timp ce articolele apar în reviste de specialitate, precum Revista Arhivelor sau
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
publicat numere tematice cu accent pe activitate sau operă, evidențiindu-se și legătura acestora cu locurile natale. Începând cu numărul din 2010, anuarul include o secțiune a istoriei orașelor Botoșani, Dorohoi și Suceava, dar și o periodizare a articolelor. Deși axat pe latura manifestărilor artistice, merită menționat și Centrul Național de Studii "Mihai Eminescu" din cadrul Memorialului Ipotești, Botoșani. Instituția protejează și valorifică casa părintească și bisericuța familiei lui Mihai Eminescu, deținând în patrimoniu și documente personale sau creații manuscrise ale poetului
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Revista Bucovineană, Septentrion, Codrul Cosminului, Bucovina literară etc. - în care predomină studii de anvergură cu caracter interdisciplinar. Un proiect de amploare pe care Centrul ar fi trebuit să îl pună în practică a constat în conceperea unei Enciclopedii a Bucovinei axată pe câteva teme majore: istorie, pământul, oamenii, economie, cultură, administrația și viața politică, Bucovina în lumina dreptului istoric și internațional, structura socială și etnică a Bucovinei, sate și orașe (monografii), personalități cultural științifice (monografii). Lipsa susținerii din partea filialei academice de la
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
români capabili să conducă organismele statului. Considerând că reforma trebuie înfăptuită treptat, ministrul Angelescu a aplicat în învățământul secundar până spre finalul anilor '20, normele haretiene de organizare. În 1928 va intra însă în vigoare noua lege a învățământului secundar axată pe ideea de legătură între diferitele grade și ramuri ale învățământului, dispunând de o bază unică - școala primară elementară - urmată de gimnaziu ca școală post-primară, de tranziție către învățământul teoretic sau practic liceal. Angelescu scurtează durata învățământului secundar la șapte
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de Bârsănescu indica, de fapt, contrariul efectelor pe care organizarea liberală a învățământului secundar interbelic ar fi trebuit să le producă: liceul nu orienta absolvenții spre societate, ci era conceput într-un sens eminamente individualist. Dezvoltarea intelectualistă pe care se axase învățământul secundar dinainte de război se menținea deci și în noua concepție, deși adaptarea învățământului la noile realități fusese una dintre coordonatele reformei. În ipostaza de creator de idei și valori culturale, intelectualul interbelic român devenise exponent al unei categorii sociale
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
pentru tineret, în învățământul teoretic au investit nu doar autoritățile, ci și părinții. Situația de până la primul război este invocată în termeni tranșanți de Rădulescu-Motru: Că organizația școlară a României vechi a fost dela început, adică de la jumătatea secolului trecut, axată pe tiparul școalei care pregătește pe stăpân, iar nu pe muncitor, aceasta nu mai face îndoială. Și aceia cari au avut în mână înființarea școalelor noastre publice, precum și părinții cari și-au dat copiii la școală, cu toții au intenționat să
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de doi ani, Școala secundară de fete113. Liceul s-a remarcat prin activitatea culturală concretizată și prin editarea revistei literare Căminul nostru ce facilita legătura dintre elevii basarabeni și cei din Vechiul Regat. În 1923 apare și revista Tudor Pamfile axată pe publicații inedite de folclor. O bogată activitate literară se desfășoară sub auspiciile aceste reviste editate de directorul liceului, pr. Dumitru Furtună, unul dintre intelectualii de vază ai Dorohoiului, cu o contribuție substanțială la evoluția liceului în deceniile interbelice. Aportul
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
a constituit însă revista Muguri, inițiată în 1924, la liceul din Rădăuți. Cu o apariție cu intermitențe, revista se publică lunar, inițial cu creații și informații literar-științifice adresate elevilor, apoi, din 1929, apare ca revistă literară, iar din 1934 se axează pe încercări literare și critică. Încă de la primul număr, elevii statuează scopul publicației: "va căuta să stimuleze activitatea literară", îndrumând elevii spre "o literatură instructivă și distractivă", în speranța că "revista noastră va fi un auxiliar prețios al școalei, complectând
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
numele acesteia. În fine, doi dintre poeții bucovineni se bucură de analize favorabile: Gavril Rotică este denumit "cântăreț al suferinței care alternează violența protestatară cu jeluirea elegiacă"31, iar Iulian Vesper este apreciat pentru opera sa poetică de factură romantică, axată pe "trăirea autentică a spaimei thanatice"32. Alți autori nu corespund canoanelor literare, figurând în DSR ca scriitori minori. Este și cazul scriitorului Scarlat Callimachi, menționat cu principalele volume de creație, prezentat ca autor modest de poezie și teatru. Artur
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
personaje dintr-o lume care a fost, C.S.I.E.R., Botoșani, 2001 ***, L-au cunoscut pe Dumitru Furtună. Antologie, Editura Geea, Botoșani, 1996. Amarandei, Gheorghe, Dorohoiul istoric și cultural. Evocări, Editura Quadrat, Botoșani, 1999. Amarandei, Gheorghe, Periodice dorohoiene, vol. II, 1919-1944, Editura Axa, Botoșani, 2001. Capră, D., Liceul "Grigore Ghica V. V." din Dorohoiu. Istoricul în scurt și darea de seamă pe anii școlari 1921-1922 și 1922-1923 cu prilejul transformării gimnaziului în liceu. Ciubotaru, Ștefan, Istoria învățământului din județele Botoșani și Dorohoi, 1759-1948, dactilografiat
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
din Dorohoiu. Istoricul în scurt și darea de seamă pe anii școlari 1921-1922 și 1922-1923 cu prilejul transformării gimnaziului în liceu. Ciubotaru, Ștefan, Istoria învățământului din județele Botoșani și Dorohoi, 1759-1948, dactilografiat, Sulița, 1986. Ciubotaru, Ștefan, Monografia orașului Botoșani, Editura Axa, Botoșani, 1997. Ciubotaru, Ștefan, Pagini culturale botoșănene. 1802-1944, Editura Geea, Botoșani, 1994. Coțofrei, Vasile (et. al.), Dorohoi 600. File de monografie, Tipo-And, Dorohoi, 2007. Dimitriu, Eugen, Orașul muzelor. Case și locuri memoriale la Fălticeni, Editura Bucovina istorică, Suceava, 2002. Dolinescu
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Tel-Aviv, 2005. Leonărdescu, Gabriela C., Monografia Liceului de fete "Carmen Sylva" din Botoșani 1887-1937, Tipografia B. Saidman, Botoșani, 1937. Leu, Paul, Colegiul Național Ștefan cel Mare Suceava, Editura Euroland, Suceava, 2000. Mihai, Ioan (et. al.), Istoria Liceului Laurian, 1859-1999, Editura Axa, Botoșani, 1999. Nistoreasa, Vasile, Fălticeni. Repere în timp, Accent Print, Suceava, 2007. Olaru, Marian, Elena Olaru, Colegiul tehnic Rădăuți. Studiu monografic, Editura Septentrion, Rădăuți, 2005. Pieszczoch, Franz, Francisca-Iulia Pieszczoch, File din istoria orașului Siret, Editura Miorița, Câmpulung Moldovenesc, 2009. Popescu-Sireteanu
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
privitoare la istoria orașului, vol I, București, 1989; Emil Ioan Emandi, Habitatul urban și cultura spațiului. Studiu de geografie istorică. Suceava în secolele XIV-XX , Editura Glasul Bucovinei, Iași, 1996, 584 p.; Ștefan Ciubotaru, Ionel Bejenaru, Botoșani de altă dată, Editura Axa, Botoșani, 1999, 294 p.; Gheorghe Amarandei, Dorohoiul istoric și cultural, Editura Quadrat, Botoșani, 1999, 250 p.; Mihai Pânzaru, Emil Ianuș, Rădăuți, o perlă a Bucovinei, Editura Pro Basarabia, Rădăuți, 2001, 128 p. 7 Ștefan Ciubotaru, Monografia orașului Botoșani, Editura Axa
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Axa, Botoșani, 1999, 294 p.; Gheorghe Amarandei, Dorohoiul istoric și cultural, Editura Quadrat, Botoșani, 1999, 250 p.; Mihai Pânzaru, Emil Ianuș, Rădăuți, o perlă a Bucovinei, Editura Pro Basarabia, Rădăuți, 2001, 128 p. 7 Ștefan Ciubotaru, Monografia orașului Botoșani, Editura Axa, Botoșani, 1997, 397 p. 8 Paul Miron, Grigore Ilisei, Fălticeni, mon amour; o scurtă istorie aproape sentimentală, Editura Polirom, Iași, 1996, 104 p.; Eugen Dimitriu, Orașul muzelor. Case și locuri memoriale la Fălticeni, Editura Bucovina istorică, Suceava, 2002, 262 p.
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
pp. 191-195; Gavril Irimescu, "Societăți culturale și studențești din Bucovina și lupta lor pentru unitate națională în a doua jumătate a secolului al XIX-lea", în RA, 1992, 69, nr. 1, pp. 77-83; Ștefan Ciubotaru, Istoria bisericii ortodoxe botoșănene, Editura Axa, Botoșani, 2000, 379 p.; Ioan Mihai, Ioan Onofrei, Renaștere peste timp. Camera de Comerț, Industrie și Agricultură din Botoșani, Editura Axa, Botoșani, 2000, 282 p.; Dumitru Niculăeasa, Poșta Fălticeni (1780-1950), Suceava, s.n., 1998, 104 p.; Alexandru Toma, Tradiție și continuitate
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
secolului al XIX-lea", în RA, 1992, 69, nr. 1, pp. 77-83; Ștefan Ciubotaru, Istoria bisericii ortodoxe botoșănene, Editura Axa, Botoșani, 2000, 379 p.; Ioan Mihai, Ioan Onofrei, Renaștere peste timp. Camera de Comerț, Industrie și Agricultură din Botoșani, Editura Axa, Botoșani, 2000, 282 p.; Dumitru Niculăeasa, Poșta Fălticeni (1780-1950), Suceava, s.n., 1998, 104 p.; Alexandru Toma, Tradiție și continuitate. Camera de Comerț și Industrie Suceava (1850-1990-2000), Suceava, s.n., 2000, 80 p. 10 Emil Satco, Ioan Pânzar, Personalități bucovinene. Dicționar, Suceava
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
municipiului Botoșani, Iași, s.n., 2008, 106 p. și Populația muncipiului Botoșani, Iași, s.n., 2008, 66 p., Daniel Botezatu, "Ocolul Domnesc al Botoșanilor", AMS, 2008-2009, nr. 7-8, pp. 26-45; Vasile Sfargiu, Câmpulung Moldovenesc: vornici și primari de-a lungul timpului, Editura Axa, Botoșani, 2008; Vasile Adăscăliței, "Evoluția demografică a orașului Dorohoi (1864-1916)", AMS, 2008-2009, nr. 7-8, pp. 202-226; Idem, "Dorohoiul și locuitorii săi", în AMS, 2006-2007, nr. 5-6, pp. 127-155. 14 Ionel Dârdală, Istoria Câmpulungului Moldovenesc din cele mai vechi timpuri până la
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de monografie, Editura Tipo-And, Dorohoi, 2007, p. 428. 28 În Gazeta Dorohoiului, VII, nr. 24, 1924. 29 Ș. Ciubotaru, Pagini culturale botoșănene..., p. 168. 30 În Vestitorul, I, nr. 28, 1929. 31 Gheorghe Amarandei, Periodice dorohoiene, vol. II, 1919-1944, Editura Axa, Botoșani, 2001, p. 28. 32 Ibidem, p. 75. 33 V. Coțofrei, Dorohoi 600..., p. 454. 34 I. Simionescu, Orașe din România..., p. 134. 35 Apud Vasile Nistoreasa, Fălticeni. Repere în timp, Editura Accent Print, Suceava, 2007, p. 195. 36 Ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Tip. Cultura, București, 1938, pp. 90-92. 84 Date preluate din Mihail Mihailide, Medici-scriitori și publiciști români. Dicționar biobibliografic cu un Compendium în limba franceză, Editura Viața Medicală Românească, București, 2003. 85 Ioan Mihai (et. al.), Istoria Liceului Laurian, 1859-1999, Editura Axa, Botoșani, 1999, pp. 103-112. 86 Elisabeta Dolinescu, Mihail Gr. Poslușnicu. Viața și opera, Editura Muzicală, București, 1984, p. 143. 87 L-au cunoscut pe Dumitru Furtună. Antologie, Editura Geea, Botoșani, 1996, p. 184. 88 Mioara Gafencu, Sorin Gafencu, Colegiul Național
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Puciosu). La Iași, în cadrul Universități „Al. I. Cuza”, N. Valenciuc a început să studieze încă din 1964, singur sau în colaborare cu I. Ion, liliecii din Moldova. De atunci și până în prezent au fost publicate mai multe lucrări (1964 - 1994), axate în special pe coloniile din Peștera de la Rarău, Peștera de la Toșorog, Peștera Liliecilor de la Gura Dobrogei și școala de la Dărmănești - Suceava. Au fost investigate din punct de vedere sistematic, biometric, perilogic și fiziologic, Barbastella barbastellus, Myotis blythi, Myotis mystacinus, Nyctalus
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
lui C. dobândește rigoare și disciplină. De altfel, el se străduie să-și limpezească ideologia (secțiunea Probleme, din volumul Basoreliefuri), pledând pentru o critică normativă, de orientare a scriitorului și de formare a gustului public. Propunând o înțelegere a literaturii axată pe un așa-zis „bun-simț comun”, acceptă cu rezerve curentele și manifestările moderniste, iar pe cele de avangardă le respinge vehement, negăsindu-le justificare estetică. A comentat inteligent și aplicat scriitori și opere din literatura română și universală, lansându-se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286212_a_287541]
-
ideal sau normativ. În privința ansamblului de reguli formale sau de proceduri ce caracterizează democrațiile reale, s-a discutat despre "democrația formală", de "universalități procedurale", și, chiar, de democrația procedurală. Pe importanța substanțială a acestor forme au pus accentul numeroși autori, axându-se sau nu pe partea empirică. Definiția lui Schumpeter (1964: 257), la care apelează multe nume din mediul academic, este, înainte de toate, una procedurală: "Metoda democratică este instrumentul instituțional folosit pentru a ajunge la decizii politice, în baza cărora anumiți
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]