6,806 matches
-
prezinte exponatele și să participe la mult așteptata consfătuire cu secretarul general, președintele republicii. Cu un și mai accentuat rictus al gurii, cu privirea dură, sfredelitoare, Ceaușescu, cu gura încleștată, trecea tot înainte, refuzând orice discuție, orice degustare a noilor bunătăți. În acest timp, începu să se lămurească misterul, dezvăluit pe șușotite de unii din suita președintelui. Ceaușescu făcuse dimineața o vizită centrelor de vânzare a cărnii din Obor, însoțit de suită. Urma să verifice, a doua zi după o reașezare
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
dacă ne-ați iubi, am avea și noi de toate, așa cum au copiii din alte țări. Mama mea e româncă, iar tatăl meu e de naționalitate germană și avem rude în străinătate care ne trimit pachete cu tot felul de bunătăți. Bomboanele și ciocolata sunt așa de bune și sunt împachetate așa de frumos, că îmi pare rău să le desfac. De ce nu avem și noi, căci bunica îmi povestește că și la noi înainte se găseau tot felul de bunătăți
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
bunătăți. Bomboanele și ciocolata sunt așa de bune și sunt împachetate așa de frumos, că îmi pare rău să le desfac. De ce nu avem și noi, căci bunica îmi povestește că și la noi înainte se găseau tot felul de bunătăți. Bunica când vine la noi îmi aduce bomboane care, după câteva zile, se lipesc unele de altele și nu le mai pot desface decât dacă le sparg cu ciocanul. Când merg la școală, mama îmi pune la pachet parizer, dar
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
din viață stând la cozi, noi, în străinătate, mâncăm trufandale românești, roșii, ardei grași, castraveți, struguri, piersici, pui, carne de vacă și de purcel, salam de Sibiu, șuncă, cașcaval, brânză telemea, vin medaliat, țuică de prună și multe, multe alte bunătăți pe care majoritatea fraților noștri din țară nici nu mai știu cum arată, deoarece nu toți au funcții care să le permită să și le procure. E trist, dar adevărat, niciodată în România nu s-a furat legal așa cum se
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ești stăpân pe nimic, pentru că noii conducători au luat casele oamenilor și ale Patriei și trăiesc în ele, fără să fi pus o cărămidă la construirea lor. Se lăfăiesc în ele și în ele își pun mese întinse cu toate bunătățile aduse, pentru ei, din lumea întreagă, în timp ce poporul suferă și, de frică, se mulțumește cu ce-i dă, chiar și un os ros de carne, și-l mănâncă, că așa-i românul, bun, răbdător și muncitor. Știu că le cunoașteți
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
privească cu binoclul ori să se facă fotografii spre sfânta vilă, se puteau observa cu ochiul liber unele personaje neidentificabile. Dar să revin la plaja noastră, a muritorilor de rând. În fiecare zi apăreau pe plaje, spre ora prânzului, diferite bunătăți ca mititei, cârnați fripți, crenvurști, bere, citro și siropul înghețat denumit pompos înghețată. Se puteau obține unele dintre acestea cu o coadă destul de redusă, doar de 10-15 minute, fiindcă apărând aproape simultan, oamenii se împărțeau pe la tarabe. Dar tot așa cum
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
geniul românesc și opera lui, creată prin vitregiile vremurilor, căci Pronia divină este peste noi și în planul lui Dumnezeu, finalitatea, chiar și a răului, este binele. în ziua de 6 octombrie 1984, ierarhii mei au socotit în marea lor bunătate că după cei cinci ani și jumătate de detențiune inumană este cazul să-mi inculce o nouă suferință și m-au caterisit. Știu și nu este un secret pentru nimeni că ei au făcut-o din ordin și știu și
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de mărci este un salariu obișnuit al germanului. Cu greu mi-am luat inima în dinți să intru în magazinele acelea mari din RFG, unde poți intra gol pușcă și să ieși într-un Mercedes încărcat cu tot felul de bunătăți alimentare. Am stat năuc la ieșirea din aceste magazine și mă uitam la cărucioarele arhipline cu care fiecare om ieșea fără să stea la coadă. Ochii mi s-au împăienjenit privind sortimentul unei neobișnuite târguieli ale unei gospodine, fără să
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ținea Horia Sima, pe la niște rudenii. Neavând familie, trăia, de copil, pe unde putea. De la început a pus ochii pe Ion Dan, tânăr țăran cu bună gospodărie și dare de mână. Era un băiat cuminte, isteț și de o mare bunătate sufletească. De la început a priceput de ce e vorba și s-a înrolat cu multă bucurie. Din acele clipe s-a legat de noi și de Mișcare pentru totdeauna. În județul Făgăraș, unde devenise cunoscut și apreciat, era exemplu de muncă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Căpitanului și apoi cu viața ei de lagăr și perspectiva ei de iad, parcă i-a aplecat întrucâtva umerii săi lați și-i da aparență de mai multă gravitate și spirit meditativ, Nu i-a putut însă știrbi cu nimic bunătatea surâsului său cu care a văzut și a trecut multe. M-a impresionat până la emoție seninătatea și calmul acestui luptător, pornit cu zeci de ani înaintea noastră și care neobosit a rămas până azi în primele rânduri. Proiectarea coloanei morale
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
spus că el trebuie să țină locul fiului său în rândurile noastre. Privind mulțimea care ne întâmpina și bucuria legionarilor, s-a făcut că uită și el pentru o clipă marea durere pe care io știam cu toții, a zâmbit cu bunătate și a continuat să cânte cu noi mai departe: Tu, Codrene, ești nădejdea... Am trecut apoi pe la Liceul „Andrei Șaguna„ înaintând spre Scheiu. În piața Prundului de la biserica Sf. Nicolae era o mare de lume. Am mers până la biserica de pe
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
arătoase. Oricât de bună ar fi materia primă, dacă nu taie cuțitul, tot degeaba. Muștarul trona frumos, salata verde era aranjată la milimetru, iar maioneza arăta de parcă ar fi fost făcută în casă. N-am mai mâncat de mult asemenea bunătăți. Ți le-a făcut nepoata mea. Pe ea trebuie să o lauzi. Se pricepe, nu? — Sunt grozave. Nici specialiștii nu reușesc întotdeauna asemenea minuni! — Mă bucur nespus. O să fie tare fericită când o să afle părerea ta. La noi nu prea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
tartă și câteva stridii, iar cu o zi în urmă, nimic. Simțeam o gaură mare în stomac. M-am rezemat de spătarul scaunului și am privit tavanul mașinii, gândindu-mă la mâncare. Mi-au trecut prin minte tot felul de bunătăți, dar locul lor a fost luat imediat de șuruburile de pe tăvițele albe. Mi le imaginam plutind în sos alb, garnisite cu creson. Arătau delicios. Fata a ieșit din bibliotecă la șase și un sfert. E mașina ta? m-a întrebat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Dacă aș fi avut și foi de dafin ar fi fost și mai grozav. Și ar fi trebuit să-l mai las să fiarbă vreo zece minute. — A fost excelent! Nici nu țin minte de când n-am mai mâncat așa bunătăți la micul dejun. Ce ai de gând să faci azi? M-am uitat la ceas. Era opt și jumătate. Să plecăm la nouă de-aici, să ne plimbăm printr-un parc, să bem bere. La zece și jumătate te conduc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
sociologică a lui Dimitrie Gusti, pref. edit, București, 1998, De la Nae Ionescu la Criterion, București, 2003; Mihail Antoniade, Încercare asupra superficialității, pref. edit., București, 1992; Constantin Noica, Introducere la miracolul eminescian, București, 1992 (în colaborare cu Gabriel Liiceanu), Introducere la bunătatea timpului nostru, București, 1992 (în colaborare cu Gabriel Liiceanu), Semnele Minervei, București, 1994, Între suflet și spirit, București, 1996, Echilibrul spiritual, pref. edit., București, 1998, Despărțirea de Goethe, București, 2000; Grigore Popa, Jurnal metafizic, postfața edit., București, 1998, Pentru tine
DIACONU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286751_a_288080]
-
sau prelucrări, îi sunt tipărite între 1945 și 1955. Tonul acestor scrieri este simplu, stilul cizelat; subiectele, atractive și dinamice, sunt împrumutate din universul de preocupări al primului contact cu lumea înconjurătoare. Sunt elogiate nedeclarativ calități morale și comportamentale - dreptatea, bunătatea, corectitudinea, generozitatea, răsplata binelui făcut. Personajele nu aparțin unui univers al închipuirilor, ele se aliniază, în perimetrul îngăduit de basm, legilor de conviețuire din realitatea zilnică. Din această categorie de lucrări fac parte Moața, Creața și Grasu la bal (1945
DRAGUSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286863_a_288192]
-
înainte de a-i modela pe alții, cel din Luminile și umbrele sufletului (1995). Portretele morale ale trăsăturilor de caracter, entități manifestate prin oameni, trasate cu detașare, cu înțelegere, dar cu un sistem de valori umane neclintit în aspirația lui spre bunătate și iubire (Demnitatea, Cinstea, Vrednicia, Cuviința, Adevărul, Dreptatea, Blândețea, Răbdarea, Încrederea, Curajul, Speranța, Bucuria versus Prostia, Mediocritatea, Prejudecățile, Intolereanța, Suferința zadarnică, Văicăreala, Superficialitatea, Nepăsarea, Vorba fără rost), relevă un înțelept din speța celor dotați cu harul formulărilor gnomice: „Dac-am
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
ca promotoriu al acestui mare laborator de știință pură și senină - și în ciuda tuturor acelor ce ar fi voit să vă întunece valoarea operei - ați izbutit să ne impuneți nouă și străinătății, numai prin autoritatea Dvs. de caracter, precum și prin bunătatea Dvs. firească și omenia cu care ați învăluit această operă gigantică. Ați biruit nu numai fiindcă ați încurajat colaboratorii cu blândețe și generozitate, dar fiindcă i-ați încurajat pe toți acei ce aveau o cât de umilă contribuție la tezaurul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Prichard, depășind neutralitatea morală a lui Pinel, a adoptat o atitudine transparentă, potrivit căreia caracteriopatiile reprezintă defecte structurale condamnabile în orice context de către societate. Pacienții vizați, defectivi moral (moral insanityă au fost descriși ca fiind lipsiți de simțul dreptății, de bunătate și înțelegere empatică și de responsabilitate. Lor le este proprie pervertirea vieții afective, a impulsurilor și a atributelor morale, în absența deficitului intelectual sau a vreunei boli psihice (Prichard, apud Millon et al., 1998Ă. Conceptul de moral insanity a fost
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
filozofia sau creștinismul, și la fel, conceptul de tulburare de personalitate, de psihopatie. Ne este și acum greu să înțelegem cum de există unele cazuri monstruoase de personalitate amoral patologică după cum ne e dificil să „explicăm” dragostea nețărmurită, credința adâncă, bunătatea, fanatismul, creativitatea, toate aceste aspecte ale firii noastre, ale endogenului ființării noastre, ce ne poartă pe meleagurile acestei lumi. În acest context ne putem întreba, fără a tenta nici un răspuns, în ce sens se vor metamorfoza de-a lungul deceniilor
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
aprigă” și „învolburată de enigme”, poetul cântă la o liră „nebună” sau „suavă”, pusă să vibreze în ritmurile cosmosului, ale furtunilor răscolite și pornirilor sălbatice. Pe de altă parte, pe fundalul unei ingenuități aproape eseniniene și al unei atmosfere de bunătate cristică și de singurătate ciudată, se proiectează sentimentul unei fisuri în lume:„S-au rupt zilele clare ale istoriei”. SCRIERI: Poezii, București, 1934; Răsadul verde al inimii stelele de sus îl plouă, Bolgrad, 1939. Traduceri: M. Bulatov, Gâște-lebede, București, 1945
CAVARNALI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286146_a_287475]
-
decembrie 1932 și septembrie 1935 - noiembrie 1938, sub conducerea unui comitet. C.A. dorește a înfățișa problemele de educație și învățământ, pentru a menține trează și activă grija de școală în dăscălime, pentru o viață culturală „luminoasă prin înțelepciune și bunătate” (Motive și rosturi, 1/1930). Rubrici: „Inițieri în filosofie”, „Însemnări”. Revista publică versuri semnate de D. Paltin, Ion Brădescu și proză de Gheorghe Bujoreanu, alături de numeroase medalioane dedicate unor scriitori români, semnate de Ștefan Pavelescu și N. Țane. C.A
CETATEA ALBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286178_a_287507]
-
psihanaliștii au fost - după părerea lui Maslow - cinici în legătură cu acestea; adică le-au analizat într-o manieră pesimistă, reductivă. Generozitatea era interpretată ca o reacție împotriva unui imbold, care este adânc și inconștient, prin urmare foarte real în felul său. Bunătatea tindea să fie văzută ca un mecanism de apărare împotriva violenței, a fricii și a tendinței către crimă. Era ca și cum - observa Maslow - nu se putea lua în chip de valoare oricare dintre valorile prețuite de fiecare în parte, în legătură cu ei
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
nou vocabular pentru toate problemele psihologice neelucidate până acum. Această „cunoaștere a ființei” înseamnă de fapt cunoașterea despre care vorbeau Platon și Socrate; i s-ar putea spune chiar tehnologie a fericirii, a purei excelențe, a purului adevăr, a purei bunătăți ș.a.m.d. De ce nu o tehnologie a bucuriei, a fericirii? Maslow adaugă că singura tehnică cunoscută este cea care induce experiențe culminante părinților. Autorul povestește despre situația când el și soția lui au ajuns prima dată la supravegherea studenților
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
pentru a atribui oricărui gest, real ori fictiv (nu are importanță) o valoare etică. Încă din prima variantă a Fiziologului grecesc, această deturnare a simbolului este vizibilă. Pornind de la un verset din Psalmul 102, 5 ("pe Cel ce satură cu bunătăți dorința ta:/ tinerețea ta se va înnoi ca a vulturului"18), lucrarea aceasta anonimă, cu o influență imensă asupra imaginarului zoomorf medieval, mută accentul pe interpretarea alegorică a fabulei, de găsit și în sursele antice. Cum varianta latinească a lucrării
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]