7,041 matches
-
domeniile cultural-artistic, tehnico-științific și sportiv. ... (3) Pentru diversificarea activităților specifice și promovarea culturii militare, în cercurile militare pot funcționa, fără plată și fără a se limita la acestea, cercuri proprii de artă dramatică, artă plastică, de filatelie, numismatică, dansuri, muzică, cenacluri literar-artistice, cercuri de promovare a tradițiilor ostășești specifice unor categorii de forțe și genuri de arme și, de asemenea, se pot desfășura activități sportive. ... Articolul 20 Șefii cercurilor militare stabilesc reguli și măsuri concrete, specifice, de organizare și funcționare a
INSTRUCŢIUNI din 1 iunie 2016 privind organizarea şi funcţionarea cercurilor militare de garnizoană în Armata României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272661_a_273990]
-
25 (1) Baza materială a cercurilor militare cuprinde la înființare, de regulă, clădiri, instalații și terenuri aferente, utilaje și inventar gospodăresc, mobilier, material de ambientare a spațiilor, aparatură audiovizuală, materiale de cultură, materiale și aparatură specifice desfășurării activităților, cursurilor, cercurilor, cenaclurilor și altele. ... (2) Localurile cercurilor militare pot dispune de: sală de spectacole, săli de dans, de protocol sau multifuncționale, garderobe, spații pentru activitatea cursurilor, cercurilor, cenaclurilor și formațiilor artistice, săli pentru videotecă, discotecă, lectură, jocuri individuale și colective, bibliotecă, bufet
INSTRUCŢIUNI din 1 iunie 2016 privind organizarea şi funcţionarea cercurilor militare de garnizoană în Armata României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272661_a_273990]
-
spațiilor, aparatură audiovizuală, materiale de cultură, materiale și aparatură specifice desfășurării activităților, cursurilor, cercurilor, cenaclurilor și altele. ... (2) Localurile cercurilor militare pot dispune de: sală de spectacole, săli de dans, de protocol sau multifuncționale, garderobe, spații pentru activitatea cursurilor, cercurilor, cenaclurilor și formațiilor artistice, săli pentru videotecă, discotecă, lectură, jocuri individuale și colective, bibliotecă, bufet, birouri pentru personal, magazii, încăperi pentru grupuri sanitare, spălătorii și altele. ... Articolul 26 Cercurile militare pot avea în dotare și alte materiale specifice de cultură, cum
INSTRUCŢIUNI din 1 iunie 2016 privind organizarea şi funcţionarea cercurilor militare de garnizoană în Armata României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272661_a_273990]
-
8* Nr. NOTE: a) Evidența nominală a cursanților se regăsește tot în acest registru. ... b) Registrul se păstrează conform reglementărilor actelor normative specifice ale Ministerului Apărării Naționale. ... Anexa 4b la instrucțiuni - Model - REGISTRUL pentru evidența cercurilor de creație, cluburilor și cenaclurilor organizate în anul ............. * NOTE: a) Evidența nominală a participanților se regăsește tot în acest registru. ... b) Registrul se păstrează conform reglementărilor actelor normative specifice ale Ministerului Apărării Naționale. ... ----
INSTRUCŢIUNI din 1 iunie 2016 privind organizarea şi funcţionarea cercurilor militare de garnizoană în Armata României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272661_a_273990]
-
a respectării prevederilor Codului drepturilor și obligațiilor studentului. Asociațiile studenților prezintă un raport anual privind respectarea codului, care este public. ... Articolul 203 (1) Studenții au dreptul să înființeze, în instituțiile de învățământ superior, de stat sau particulare, ateliere, cluburi, cercuri, cenacluri, formații artistice și sportive, organizații, precum și publicații, conform legii. ... (2) Studenții sunt aleși în mod democratic, prin vot universal, direct și secret, la nivelul diverselor formații, programe sau cicluri de studiu, atât în cadrul facultăților, cât și al universității. Ei sunt
LEGEA nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257128_a_258457]
-
Partidului nu erau nici de stânga, nici de dreapta și nu făceau nici politică. Partidul era unic, era un sistem bine rodat. Aveați prieteni scriitori și printre intelectuali în acea perioadă?</b> Nu prea, eram mai retras. Mai mergeam la cenaclurile alea ale optezeciștilor, unde puneau ei țară la cale, dar am cunoscut primul scriitor în carne și oase abia la vârsta de 40 de ani, când mi-a apărut prima carte. Auzeam de ei, dar nu eram curios. Spre exemplu
„La noi n-a existat o solidaritate între intelectuali și muncitori nici înainte și nici după ’89” () [Corola-website/Science/295664_a_296993]
-
care muncesc în condiții precare, muncitori la o fabrică de cauciucuri din Praga, plătiți cu salarii de mizerie. În documentarul <b>Lupta cu Inerția</b></i> (2010),<i> Matei Bejenaru aduce în prim-plan istoria unuia dintre cele mai cunoscute cenacluri din anii 70-80, creat de către Alexandru Tăcu în Combinatul de Utilaj Greu din Iași. Tot în cadrul combinatului, Alexandru Tăcu a înființat, pe 9 iulie 1978, o bibliotecă impresionantă. În acea perioadă, în combinat, se practicau 82 de meserii. Cei mai mulți dintre
„Am făcut gem în Barcelona din căpşunile culese de căpşunarii noştri” () [Corola-website/Science/295668_a_296997]
-
Alexandru Tăcu a înființat, pe 9 iulie 1978, o bibliotecă impresionantă. În acea perioadă, în combinat, se practicau 82 de meserii. Cei mai mulți dintre muncitorii care veneau să împrumute cărți cereau volume de specialitate. La îndemnul directorului combinatului, Tăcu creează un cenaclu - <b>Lupta cu inerția</b> - în care se citesc și se dezbat poezii. Tăcu vorbește despre conceptul de lucru pe care directorul Alexandru Dumitrache l-a pus în aplicare în combinat. Dumitrache credea în relația dintre geoemetria piesei mecanice și
„Am făcut gem în Barcelona din căpşunile culese de căpşunarii noştri” () [Corola-website/Science/295668_a_296997]
-
rânduri referință la atelier 35 ca „brand al Uniunii”[3]</sup></a>. Nu știm dacă această alăturare de litere și cifre are însușirile unui <i>brand</i>. De-a lungul timpului, Atelier 35 a însemnat multe lucruri - spațiu de proiecte, cenaclu sau tabără de creație, în multe locuri diferite: Cluj, Iași, Oradea, Timișoara. De altfel, conceptul Atelier 35 este opus unei logici lucrative: el a fost conceput ca spațiu de proiect. În cele din urmă am vrea să ridicăm întrebarea: oare
Atelier 35. Între model de autogestiune și brand. O discuție cu Xandra Popescu, Larisa Crunțeanu și Veda Popovici () [Corola-website/Science/295806_a_297135]
-
interesează dracul, spun cu mîna pe Acțiunea Absolută. pe dracul îl calc în picioare pînă devine una cu mine; handicapat atribut sinistrat. Cei mai de pe urmă Ești expresionistă cu neo în față îmi strigă pe sub nas, pe la subțiori plăpînde la cenaclu se citesc poeme pline de aer se înalță la cer cineva se urcă în balon și zboară cei care stau în spate au libertate de mișcare, de fapt, sunt liberi, pur și simplu, de unde dragostea mea pentru cei mai de pe
Poezie by Angela Marinescu () [Corola-website/Imaginative/15418_a_16743]
-
consacră, și Andra Rotaru cu al său volum într-un pat sub cearșaful alb, despre care s-a scris și s-a vorbit cu uimire. Ofelia Prodan e din Urziceni. în februarie a.c. citește și e foarte bine primită în cenaclul Euridice al lui Marin Mincu, un grupaj de 19 poeme. Cartea cu care apare acum, este distinsă cu marele premiu pentru debut în poezie, în concursul editurii Vinea, în al cărui juriu se numără Octavian Soviany, M. Gălățanu și Nicolae
Poezie by Ofelia Prodan () [Corola-website/Imaginative/9249_a_10574]
-
a respectării prevederilor Codului drepturilor și obligațiilor studentului. Asociațiile studenților prezintă un raport anual privind respectarea codului, care este public. ... Articolul 203 (1) Studenții au dreptul să înființeze, în instituțiile de învățământ superior, de stat sau particulare, ateliere, cluburi, cercuri, cenacluri, formații artistice și sportive, organizații, precum și publicații, conform legii. ... (2) Studenții sunt aleși în mod democratic, prin vot universal, direct și secret, la nivelul diverselor formații, programe sau cicluri de studiu, atât în cadrul facultăților, cât și al universității. Ei sunt
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278128_a_279457]
-
Dimitriu” de Arheologie și Științe Naturale făcându-se la 21 noiembrie 1935, o dată cu cea a statuii lui Spiru Haret, din fața Liceului de fete „Elena și Tache Anastasiu”, în prezența ministrului Instrucțiunii Publice, dr. C.Angelescu, și a prof.univ. I.Simionescu. Cenaclul literar „Calistrat Hogaș”, numit în momentul fondării sale (1953)” George Coșbuc", a reușit să trezească interesul câtorva generații de creatori tecuceni ce aveau să se afirme în cadrul întrunirilor sale: Ovid Caledoniu, Emil Băicoianu, Doru Scărlătescu, Ioan Purdelea, Sofia Scorțaru, Aurel
Tecuci () [Corola-website/Science/296974_a_298303]
-
să se afirme în cadrul întrunirilor sale: Ovid Caledoniu, Emil Băicoianu, Doru Scărlătescu, Ioan Purdelea, Sofia Scorțaru, Aurel Brumă, Ion Panait, Dionisie Duma, Iordan Grecu, Vasile Sevastre - Ghican, Vasile Ghica, Petre Rău, Marian Mârza, Dan Vâță etc. În anul 1969, membrii cenaclului editând și o antologie intitulată : „La poarta sfertului de veac”. În lucrarea "Originea românilor", lingvistul Alexandru Philippide considera că avem de a face cu o denumire cu rădăcini pecenego-cumane: "tehek-uciu", care înseamnă, "capătul", sau "marginea țării". V. Spinei are o
Tecuci () [Corola-website/Science/296974_a_298303]
-
valoroasă bibliotecă de specialitate. Instituția editează revista de informație și opinie pedagogică "Școala gălățeană", cu apariție lunară, dispune de o editură cu aceeași denumire, sub egida căreia sunt publicate lucrări de specialitate sau pe teme de educație. Tot aici activează Cenaclul literar "Anton Holban". Orașul de la Dunăre are o tradiție veche în domeniul sportului. Dealungul vremii în Galați și-au făcut apariția multe cluburi sportive, deservind multe ramuri sportive. Dealungul timpului, Galațiul a cunoscut diferite perioade, mai bune sau mai puțin
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
al II-lea, bibliotecă asigura și organizarea unor evenimente culturale cum ar fi: expoziții de carte, programe și activități cultural-artistice, lansări de carte, expoziții de pictură și activități educative. Din luna mai a anului 2014, în cadrul bibliotecii s-a înființat Cenaclul Literar ”FLOARE-DE-COLȚ”, care promovează creațiile proprii ale iubitorilor de literatură din Borșa. În Borsa sunt construite 29 de biserici din care 21 ortodoxe ( Mănăstirea Prislop, Biserica de lemn Fântână, Biserica Fântână, Biserica Poiana Sus, Biserica Poiana Jos, Buserica Repedea, Mănăstirea
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
modelului Poincaré, care este definit doar în interiorul discului unitate. Cu acea metrică, interiorul mulțimii devenea un model de geometrie neeuclidiană. Alte scrieri: În anul 1919, Dan Barbilian începe colaborarea la revista literară "Sburătorul", adoptând la sugestia lui Eugen Lovinescu, criticul cenaclului ca pseudonim numele bunicului său, . În timpul liceului îl cunoaște pe viitorul critic literar Tudor Vianu, de care va fi legat prin una din cele mai lungi și mai frumoase prietenii literare. Debutul său artistic a fost declanșat de un pariu
Ion Barbu () [Corola-website/Science/296811_a_298140]
-
Diogenes Laertios (greacă:"Διογένης Λαέρτιος") a fost un biograf al filosofilor greci. Se presupune că ar fi trăit la începutul secolului al III-lea d.Hr. Originar din Laertia (Cilicia), a făcut parte, se pare, din cenaclul literar condus de Iulia Domna, soția lui Septimius Severus. Diogene este autorul unei vaste opere de compilație, "Peri bion kai apophtegmaton ton en philosophia eudokimesanton" (Despre viețile și doctrinele filosofilor), în 10 cărți, integral păstrate și care constituie un important
Diogene Laerțiu () [Corola-website/Science/301157_a_302486]
-
Mircea Cărtărescu), și primul eseu în "Litere, Arte & Idei", în 1993. A continuat să publice poezie, proză, critică și eseu în "România literară", "Contrapunct", "Litere", "Arte & Idei", "Luceafărul", "Cronica", "UNU", "Poesis", "Nouvelle-Europa" ș.a. A înființat și conduce, din aprilie 1997, Cenaclul Scriitorilor Militari. Este director al revistei de cultură "DIAGONALE", care apare, o dată la două luni, la Buzău. Din cauza lipsei de fonduri, după apariția a 7 numere, publicarea revistei a fost suspendată. Consilier și contributor ("Romanian Erotic Literature") la Encyclopedia of
Radu Voinescu () [Corola-website/Science/300139_a_301468]
-
al Mișcării Democratice pentru Susținerea Restructurării. Obiectivele mișcării erau: renașterea și fortificarea societății civile moldovenești, organizarea mitingurilor și demonstrațiilor de protest contra cenzurii de stat dirijate de nomenclatura comunistă, lichidarea sistemului administrativ de comandă, descentralizarea economiei, promovarea culturii naționale (organizarea cenaclurilor muzical-literale, tipărirea în varianta „samizdat” și distribuirea a operelor scritorilor clasici: Mihai Eminescu, Alexei Mateevici, George Coșbuc ș.a., interzise de dictatură comunistă). Lozincile perioadei erau: «Jos Mafia!», «Jos Grosu!», «Jos Cenzură!», «Libertate!». În această perioadă Mișcarea Democratică este singura organizație
Partidul Popular Creștin Democrat (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/300197_a_301526]
-
Albatros, 1996, antologia Un sfert de veac de poezie la Sighetu Marmației, Fundația Luceafărul, 1998, antologia Eminescu pururi tânăr, Editura Litera, 1998, antologia Patruzeci de poeți bistrițeni, Editura Aletheia, Bistrița, 2001, antologia Ceasul de flori, Editura Tipomur, Târgu-Mureș, 2001, antologia Cenaclul literar George Coșbuc - 30, Editura Aletheia, Bistrița, 2001, antologia Îmblânzitorul de timp, Editura Tipomur, Târgu-Mureș, 2003, Antologia poeților ardeleni contemporani, de Eugeniu Nistor și Iulian Boldea, Editura Ardealul, 2003, Poeții revistei Echinox, Antologie (1968-2003), vol. I, de Ion Pop, Editura
Nicolae Băciuț () [Corola-website/Science/300228_a_301557]
-
Editura Aletheia, Bistrița, 2001, antologia Îmblânzitorul de timp, Editura Tipomur, Târgu-Mureș, 2003, Antologia poeților ardeleni contemporani, de Eugeniu Nistor și Iulian Boldea, Editura Ardealul, 2003, Poeții revistei Echinox, Antologie (1968-2003), vol. I, de Ion Pop, Editura Dacia 2004. Fondator al Cenaclului “Virtus Română Rediviva”, Bistrița, 1975, a inițiat în 1979, în revistă Echinox, ancheta “Dreptul la timp”, despre generația ’80, continuată în revistă Vatra în 1984, până la suspendarea ei, în 1985, de cenzură, a fondat Cenaclul “Hyperion”, Târgu-Mureș, 1983, devenit din
Nicolae Băciuț () [Corola-website/Science/300228_a_301557]
-
Editura Dacia 2004. Fondator al Cenaclului “Virtus Română Rediviva”, Bistrița, 1975, a inițiat în 1979, în revistă Echinox, ancheta “Dreptul la timp”, despre generația ’80, continuată în revistă Vatra în 1984, până la suspendarea ei, în 1985, de cenzură, a fondat Cenaclul “Hyperion”, Târgu-Mureș, 1983, devenit din 1984 “Romulus Guga”, inițiator al Concursului de Poezie “Romulus Guga”, Târgu-Mureș, 1985, cu ediții anuale, fondator al revistei lunare Alpha, Târgu-Mureș, apărută în 12 numere în 1990, a înființat prima editură târgumureșeana postdecembrista, Casa de
Nicolae Băciuț () [Corola-website/Science/300228_a_301557]
-
etc. A debutat cu publicistica în ziarul bistrițean Ecoul, si cu poezie în revistă Liceului “Liviu Rebreanu” din Bistrița, Zări senine, în 1975, făcând parte dintr-un grup de poeți tineri, între care Domnită Petri și Cleopatra Lorințiu, membri ai cenaclului liceului. După mai multe prezente în volume colective, a debutat în volum în 1986, la Editură Dacia, cu Muzeul de iarnă, versuri. În reviste: Niculaie Stoian, Amfiteatru, 1981Ion Pop, SLAST, 1982, Cezar Ivănescu, Luceafărul, 1983, Petru Poanta, Tribuna, 1985, Cornel
Nicolae Băciuț () [Corola-website/Science/300228_a_301557]
-
Diplome de excelență” din partea consiliilor locale Reghin, Blaj, Râciu, Premiul “Mihai Eminescu” al Casei de Cultură “M. Eminescu” pentru sprijinul acordat mișcării culturale, Diplomă de Merit, acordată de Casă de Cultură „Mihai Eminescu” din Târnăveni, pentru „sprijinul permanent dat scriitorilor Cenaclului literar „Elenă din Ardeal”, mai 2005, si a fost distins cu titlul de “Cetățean de onoare” al localității Deleni, Mureș, pentru sprijinul acordat în promovarea valorilor ortodoxiei. A participat la lucrările Congresului Academiei Româno-Americane de Arte și Științe, la Reno
Nicolae Băciuț () [Corola-website/Science/300228_a_301557]