7,540 matches
-
art. 114 din Constituție, Guvernul își poate angaja răspunderea o singură dată pe parcursul unei sesiuni parlamentare. Astfel, din moment ce deputații și senatorii care au semnat o moțiune de cenzură respinsă nu mai pot iniția, în aceeași sesiune, o nouă moțiune de cenzură [art. 113 alin. (4) din Constituție], în deplin acord cu exigențele izvorâte din principiul echilibrului puterilor în stat, precum și controlul reciproc al acestora, nici Guvernul nu poate uza de procedura angajării răspunderii, ceea ce mai poartă și denumirea de moțiune provocată
DECIZIE nr. 1.415 din 4 noiembrie 2009 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/217340_a_218669]
-
de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional, pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în ședința comună din data de 15 septembrie 2009. Nu a fost depusă moțiune de cenzură, astfel încât, în temeiul art. 114 alin. (3) din Constituție, "proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamentele acceptate de Guvern, se consideră adoptat". Examinând obiecțiile de neconstituționalitate formulate, prevederile legii criticate, prin raportare la dispozițiile constituționale incidente
DECIZIE nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/217335_a_218664]
-
apelată este astfel expusă sub aspectul reținerii datelor ce țin de viața sa privată, independent de un act sau o manifestare proprie de voință, ci numai în funcție de comportamentul unei alte persoane - a apelantului -, ale cărei acțiuni nu i le poate cenzura pentru a se proteja împotriva relei sale credințe sau a intenției de șantaj, hărțuire etc. Deși este un subiect pasiv în relația de intercomunicare, persoana apelată poate deveni, fără voința sa, suspectă din perspectiva rigorilor sub care autoritățile statului își
DECIZIE nr. 1.258 din 8 octombrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 298/2008 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii, precum şi pentru modificarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/217336_a_218665]
-
ascultarea acestuia este obligatorie potrivit art. 385^14 alin. 1^1 ori art. 385^16 alin.1." ... Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că textul legal criticat instituie un caz de contestație în anulare potrivit căruia se admite o nouă cenzură a hotărârii penale definitive atunci când inculpatul, deși prezent la judecarea recursului ori la rejudecarea cauzei, nu a fost ascultat în condițiile în care aceasta era obligatorie potrivit art. 385^14 alin. 1^1 ori art. 385^16 alin. 1 din
DECIZIE nr. 1.458 din 10 noiembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 386 lit. e) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/217403_a_218732]
-
art. 3 a fost modificată de pct. 3 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 922 din 8 decembrie 2016 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.012 din 16 decembrie 2016. j) analizează comparativ, în lumina istoriei comunismului internațional, datele privind cenzura ideologică exercitată în perioada 1945-1989 asupra domeniilor armatei, culturii și religiei; ... k) aduce la cunoștința opiniei publice actele de violență, abuzurile și crimele săvârșite din comanda directă a Partidului Comunist Român; ... l) organizează expoziții memoriale, lansări de carte, dezbateri privind
HOTĂRÂRE nr. 1.372 din 18 noiembrie 2009 (*actualizată*) privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/217438_a_218767]
-
Parlamentului. În plus, dacă apreciază că Guvernul nu își poate realiza funcțiile constituționale sau programul politic în componența sa provizorie, Parlamentul, în exercitarea funcției sale de control, poate să retragă Guvernului încrederea acordată, prin promovarea și adoptarea unei moțiuni de cenzură, în condițiile art. 113 sau art. 114 din Constituție. În concluzie, Curtea reține că dispozițiile art. 85 alin. (3) din Constituție nu sunt aplicabile în cazul desemnării miniștrilor interimari, ci numai în cazul numirii de noi membri ai Guvernului. Această
DECIZIE nr. 1.559 din 18 noiembrie 2009 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României şi Preşedintele României, formulată de preşedintele Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/217666_a_218995]
-
întrebările și interpelările adresate de parlamentari Guvernului ori membrilor acestuia; asigură transmiterea răspunsurilor și prezentarea acestora în termenele stabilite de regulamentele parlamentare; ... n) ia măsurile necesare pentru pregătirea și susținerea poziției Guvernului în cazul moțiunilor simple și al moțiunilor de cenzură; o) asigură informarea membrilor Guvernului cu privire la declarațiile politice ale senatorilor și deputaților care vizează activitatea Guvernului; ... p) elaborează, pe baza propunerilor și a observațiilor formulate de ministerele de resort, proiectul punctului de vedere al Guvernului în cazul inițiativelor legislative parlamentare
HOTĂRÂRE nr. 26 din 6 ianuarie 2010 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218989_a_220318]
-
1997 , precum și art. 93 alin. (3) teza întâi din Legea nr. 84/1995 , aplicabile până la intrarea în vigoare a prezentei legi. Faptul că ministrul poate decide în cazuri bine justificate cu privire la suspendarea rectorului constituie o măsură temporară care, fiind supusă cenzurii senatului universitar, poate fi invalidată prin votul a două treimi din numărul total al membrilor. De altfel, autonomia universitară nu înseamnă independența instituțiilor de învățământ superior și nici nu implică existența unei autonomii de reglementare și de decizie a acestora
DECIZIE nr. 1.557 din 18 noiembrie 2009 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219116_a_220445]
-
o interpretare sistematică a art. 114 alin. (1) coroborat cu art. 113 alin. (4) din Legea fundamentală rezultă fără echivoc că legiferarea pe calea angajării răspunderii Guvernului se poate face teoretic de mai multe ori, pentru că nici numărul moțiunilor de cenzură provocate ca efect al utilizării procedurii speciale de legiferare nu este limitat la unu în cadrul aceleiași sesiuni. Așa fiind, dincolo de aceste argumente, Curtea constată că Legea educației naționale contravine art. 114 din Constituție pentru următoarele rațiuni: Adoptarea de către Parlament a
DECIZIE nr. 1.557 din 18 noiembrie 2009 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219116_a_220445]
-
formulată. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției ridicate. Se arată că textele legale criticate sunt clare, precise și neechivoce, iar eventualele probleme ce pot apărea în aplicarea lor sunt supuse cenzurii instanțelor de judecată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 7 aprilie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 36.197/3/CA/2008, Tribunalul București - Secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal a
DECIZIE nr. 1.637 din 10 decembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. (1) , ale art. 91 alin. (1) şi (2) , precum şi ale art. 98 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219174_a_220503]
-
faptul că organul fiscal a invocat existența unor indicii privind diminuarea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume datorate bugetului general consolidat. Hotărârea organului fiscal nu este discreționară cu privire la acest aspect, ea trebuie motivată și, de asemenea, poate fi supusă cenzurii instanțelor judecătorești. Prin urmare, formularea redacțională a textului criticat impune obligația organului fiscal de a dovedi existența acestor indicii, aspect ce va putea fi analizat de instanța de judecată care se va putea pronunța pe temeinicia sau netemeinicia aspectelor invocate
DECIZIE nr. 1.637 din 10 decembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. (1) , ale art. 91 alin. (1) şi (2) , precum şi ale art. 98 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219174_a_220503]
-
de Casație și Justiție, chiar dacă grupul infracțional organizat a săvârșit infracțiuni date în competența de cercetare a parchetelor de pe lângă judecătorii, fiind asigurate mijloace tehnice și procedee probatorii speciale în mod nejustificat. De asemenea, în faza de judecată, o astfel de cenzură este de competența tribunalelor. De asemenea, în cazurile în care legiuitorul a considerat că se impune aplicarea unor pedepse mai mari în cazul în care infracțiunea a fost săvârșită de două sau mai multe persoane, a reglementat fie infracțiuni distincte
DECIZIE nr. 1.289 din 14 octombrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 209 alin. 4 şi art. 146 din Codul penal, precum şi ale art. 7 din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227235_a_228564]
-
de art. 1 alin. (4) din Constituție, care implică nu numai ideea de colaborare, ci și de control, prin mijloace constituționale specifice. Unul dintre mijloacele juridice de realizare a funcției de control a Parlamentului asupra Guvernului îl constituie moțiunea de cenzură, ce constituie forma cea mai gravă de sancțiune ce poate fi aplicată Guvernului de către Parlament. În situația angajării răspunderii Guvernului în fața Parlamentului asupra unui proiect de lege, Guvernul poate fi demis "dacă o moțiune de cenzură, depusă în termen de
DECIZIE nr. 1.431 din 3 noiembrie 2010 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României şi Guvern, formulată de Preşedintele Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227219_a_228548]
-
îl constituie moțiunea de cenzură, ce constituie forma cea mai gravă de sancțiune ce poate fi aplicată Guvernului de către Parlament. În situația angajării răspunderii Guvernului în fața Parlamentului asupra unui proiect de lege, Guvernul poate fi demis "dacă o moțiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declarației de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată în condițiile articolului 113" ("cu votul majorității deputaților și senatorilor"). Având în vedere dispozițiile constituționale invocate, considerăm că
DECIZIE nr. 1.431 din 3 noiembrie 2010 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României şi Guvern, formulată de Preşedintele Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227219_a_228548]
-
stadiul existent la data angajării răspunderii, adică în forma adoptată de Camera Deputaților. Mai mult, art. 114 din Constituție stabilește posibilitatea depunerii de amendamente la proiectul de lege, precum și, așa cum s-a arătat, posibilitatea demiterii Guvernului pe calea moțiunii de cenzură. Această instituție constituțională determină, în esență, ca decizia de continuare a procesului legislativ la Senat cu privire la acest proiect să fie condiționată tot de poziția și decizia Parlamentului, exprimată cu prilejul angajării răspunderii Guvernului. Dincolo de aceste rațiuni teoretice, nu putem face
DECIZIE nr. 1.431 din 3 noiembrie 2010 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României şi Guvern, formulată de Preşedintele Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227219_a_228548]
-
răspunderii de către Guvern se derulează în fața camerelor reunite ale Parlamentului și se desfășoară sub supravegherea și controlul forului legislativ suprem, care are la îndemână, în virtutea prevederilor constituționale exprese ale art. 114 alin. (2), posibilitatea demiterii Guvernului printr-o moțiune de cenzură. Având în vedere considerentele expuse, apreciem că nu există un conflict juridic de natură constituțională între Parlamentul României și Guvern în legătură cu decizia Guvernului de angajare a răspunderii cu privire la Legea educației naționale. II. În ceea ce privește aspectele referitoare la problema constituționalității angajării răspunderii
DECIZIE nr. 1.431 din 3 noiembrie 2010 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României şi Guvern, formulată de Preşedintele Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227219_a_228548]
-
atribuțiile Curții Constituționale, care sunt strict delimitate de prevederile Legii fundamentale. Pe de altă parte, în considerentele deciziei opinia majoritară statuează că Guvernul nu poate fi obligat să renunțe la procedura angajării răspunderii, întrucât continuarea procedurii, inclusiv dezbaterea moțiunii de cenzură, este atributul celor două autorități implicate, ceea ce, în opinia semnatarilor acestei opinii separate, înseamnă că procedura poate fi continuată. În concluzie, apreciem că dispozitivul Deciziei Curții Constituționale nr. 1.431 din 3 noiembrie 2010 constituie o evidentă depășire a competenței
DECIZIE nr. 1.431 din 3 noiembrie 2010 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României şi Guvern, formulată de Preşedintele Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227219_a_228548]
-
statului de drept într-o societate democratică. În plus, instanțele de judecată sunt învestite cu efectuarea controlului de legalitate și temeinicie asupra actelor administrative, acte ce, chiar dacă se bucură, până la proba contrarie, de prezumția de legalitate, nu pot fi sustrase cenzurii judecătorești sub aceste aspecte, fără ca astfel să se realizeze, așa cum susține autorul excepției, încălcarea competenței autorității publice, guvernate de principiul autonomiei locale. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din
DECIZIE nr. 225 din 9 martie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 şi ale art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/221624_a_222953]
-
de incompatibilitate, conflict de interese, formularea unor cereri de recuzare sau declarații de abținere din partea inspectorului de integritate. În final, autorul excepției de neconstituționalitate susține că întreaga Lege nr. 144/2007 este neconstituțională și "nejuridică", deoarece stabilește modalități diferite de cenzură a actelor pe care le emite. Astfel, procesul-verbal prin care este aplicată sancțiunea contravențională a amenzii de către inspectorul de integritate trebuie să îndeplinească cerințele Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, dar, potrivit legii criticate, contestarea acestuia
DECIZIE nr. 415 din 14 aprilie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor cap. I "Dispoziţii generale" (art. 1-9), ale art. 11 lit. e), f) şi g), ale art. 12 alin. (2), ale art. 13, ale art. 14 lit. c), d), e) şi f), ale art. 17, ale art. 38 alin. (2) lit. f), g) şi h), ale art. 42 alin. (2), (3) şi (4), ale cap. VI "Verificarea averilor, a conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor" (art. 45-50) şi ale art. 57 din Legea nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/222159_a_223488]
-
justiție și dreptul la un proces echitabil, precum și soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil. Aceasta, cu atât mai mult cu cât, potrivit prevederilor art. 53 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , hotărârile comisiei județene pot fi supuse cenzurii instanțelor de judecată, prin formularea unei plângeri la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, textul criticat fiind astfel în acord și cu dispozițiile art. 21 alin. (4) din Constituție. Totodată, Curtea constată că aceste argumente sunt valabile
DECIZIE nr. 84 din 20 ianuarie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 53, art. 54 şi art. 55 din Legea fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/209130_a_210459]
-
pe canonici, conform statutelor. Can. 508 - § 1. Canonicul penitențiar, atât al bisericii catedrale, cât și al celei colegiale, are în virtutea oficiului facultatea ordinară, pe care totuși nu o poate delega altora, de a-i dezlega în forul intern sacramental de cenzurile latae sententiae, nedeclarate și nici rezervate Scaunului Apostolic, pe aceia care se află în dieceză, chiar fără să facă parte din ea, precum și pe diecezani în afara teritoriului diecezei. § 2. Unde nu există capitlu, Episcopul diecezan să numească un preot care
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
precum și de a conferi Mirul celor care se află în pericol de moarte. § 2. În spitale, în închisori și în călătoriile pe mare, capelanul are, în plus, facultatea, care poate fi exercitată numai în aceste locuri, de a dezlega de cenzurile latae sententiae nerezervate și nedeclarate, rămânând totuși inviolabilă dispoziția can. 976. Can. 567 - § 1. Ordinariul locului să nu procedeze la numirea capelanului unei case a unui institut călugăresc laical decât după ce l-a consultat pe Superior, care are dreptul, audiind
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
prin pierderea oficiului, prin excardinare și prin pierderea domiciliului. Can. 976 - Orice preot, chiar dacă este lipsit de facultatea de a asculta mărturisirile, dezleagă valid și licit pe toți credincioșii care se află în pericol de moarte, de orice fel de cenzură și păcat, chiar dacă este prezent un preot aprobat. Can. 977 - Dezlegarea complicelui în păcatul împotriva poruncii a șasea a Decalogului este invalidă, în afară de cazul când este dată în pericol de moarte. Can. 978 - § 1. În ascultarea mărturisirilor, preotul să aibă
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
legea civilă; 3° căsătoria celui care are obligații naturale, izvorâte dintr-o unire anterioară, față de o altă parte sau față de copii; 4° căsătoria celui care a abandonat în mod notoriu credința catolică; 5° căsătoria celui care a căzut într-o cenzură; 6° căsătoria unui minor, dacă părinții nu știu despre ea sau este făcută împotriva voinței lor; 7° căsătoria ce trebuie încheiată printr-un procurator, despre care vorbește can. 1105. § 2. Ordinariul locului să nu acorde permisiunea de a se asista
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
general Titlul I Pedepsirea delictelor în general Can. 1311 - Biserica are dreptul înnăscut și propriu de a-i constrânge prin sancțiuni penale pe credincioșii creștini care săvârșesc delicte. Can. 1312 - § 1. Sancțiunile penale în Biserică sunt: 1° pedepsele medicinale sau cenzurile, ce sunt trecute în revistă în cann. 1331-1333. 2° pedepsele expiatoare, despre care vorbește can. 1336. § 2. Legea poate să stabilească alte pedepse expiatoare, care să-l priveze pe credincios de un bun spiritual sau material și care să fie
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]