7,032 matches
-
ramuri, coroană, frunze, flori etc. Impresia de ansamblu a desenelor profesorilor cu reactivitate accentuată la stres trădează rigiditate, iritabilitate, dezordine, vulnerabilitate, instabilitate, impulsivitate, neliniște, oboseală [Anexa 4], iar a celor cu reactivitate scăzută la stres transmit calm, stabilitate, vigurozitate, expresivitate, claritate, armonie [Anexa 5]. Elementele arborilor care ne-au dirijat în constituirea grupei profesorilor cu reactivitate accentuată la stres au fost: • trăsăturile apăsate puternic sau variațiile de presiune în trasarea liniilor: denotă o stare de tensiune psihică a subiectului [Anexa 4
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
alte scopuri decât cele în care sunt utilizate de obicei. 13. Sunt capabil să aplic ce am învățat la situații noi. 14. Când am un necaz este greu să găsesc pe cineva cu care să pot vorbi. 15. Percep cu claritate reacțiile emoționale ale celor din jur. 16. Sunt în măsură să fac ce trebuie pentru a-mi atinge scopurile. 17. Înainte de a lua o hotărâre pot să prevăd atât avantajele cât și dezavantajele. 18. Prefer mai mult să aștept și
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
trebuie să vezi dacă l-au Înțeles și alții și cum l-au Înțeles.” (N. Iorga) Dacă nu l-au Înțeles, sau l-au Înțeles greșit, Înseamnă că acel lucru nu a devenit suficient de clar pentru tine Însuți, deoarece claritatea exprimării reproduce claritatea gîndirii: „Fii stăpîn pe subiect; cuvintele vor urma de la sine” (Cato). * „A fi Întrecut de către cineva care Îți este superior este o componentă a gloriei.” (P. Syrus) Nimeni nu se poate sustrage, bineînțeles, unui moment de recunoaștere
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
dacă l-au Înțeles și alții și cum l-au Înțeles.” (N. Iorga) Dacă nu l-au Înțeles, sau l-au Înțeles greșit, Înseamnă că acel lucru nu a devenit suficient de clar pentru tine Însuți, deoarece claritatea exprimării reproduce claritatea gîndirii: „Fii stăpîn pe subiect; cuvintele vor urma de la sine” (Cato). * „A fi Întrecut de către cineva care Îți este superior este o componentă a gloriei.” (P. Syrus) Nimeni nu se poate sustrage, bineînțeles, unui moment de recunoaștere lucidă a limitelor
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
intrigile și subtilitățile unui om de spirit.” (Johan Oxerstiern) Pentru că răutatea primului este mai mult trăire, pe cînd a celui de-al doilea este un act intelectual deliberat, În care consecințele „răului” proiectat sau ale celui realizat au fost cu claritate anticipate și urmărite. * „Dacă vom plăti cu bine răului, care va fi răsplata pentru bine?” (Confucius) „Binele” se răsplătește, firește, prin el Însuși, deoarece binele lărgește Eul, pe cînd „răul” Îl restrînge: „Ce Înseamnă să faci o binefacere? A imita
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
fapt, este imposibil să ne imaginăm o tărie sufletească mai mare într-o fragilitate trupească, decât cea pe care ne-a demonstrat o Maiestatea Sa. Nimeni în starea sa nu și-ar fi pus ordine în afaceri cu mai mare claritate și strictețe. Nimeni nu ar fi putut privi moartea cu mai mare calm, nimeni nu ar fi dovedit o mai mare resemnare în fața dorinței Domnului. Într-un cuvânt, dacă destinul a hotărât ca această boală să-l ia pe rege
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
cine este Nicolas Poussin? Ce legătură este între artistul Poussin și capetele încoronate ale Europei secolului al XVII-lea? Nicolas Poussin, născut la data de 15 iunie 1594, a fost un pictor francez, a cărui operă a fost definită de claritate, logică și accentuarea liniilor în detrimentul culorii. în secolul nostru, cercetătorii pasionați de mistere au găsit o serie de conexiuni între Poussin și Confreria Sionului, o organizație misterioasă din Franța. Desigur, nu ne propunem să dezbatem aceste subiecte, pe care le
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
non propoziționale (cum ar fi stările emoționale, sentimentele, impresiile), a căror trăsătură principală este starea de vag, de ambiguitate, de nedeterminare; semnificația lor nu poate fi niciodată captată în întregime -pentru că Întregul nu există, nu poate fi definit cu claritate nici de către locutor. În Înregistrarea nr. 2 există următorul schimb de replici H: Deci ...cam aicea suntem. Dumneavoastră știu că aveți alte experiențe, ați avut parte, În mod privilegiat, așa cum meritați, ... de o Întreagă istorie. P: Foarte frumos, deci ... abordați
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
stilul științific este opus celui artistic, expresie a utilizării limbii cu scopul cunoașterii artistice a lumii. Stilul științific urmărește informarea obiectivă și exactă a cititorului. De aici decurg și alte trăsături care-i sunt specifice: logică, obiectivitate, precizie, unitate, concizie, claritate, sobrietate, forță, concizie, accesibilitate. Să le luăm pe rând. 3.1. Logica Presupune ordonarea corectă a ideilor, pasajelor etc. Trecerea de la o idee la alta, de la un pasaj la altul se face prin numerotarea corespunzătoare a acestor diviziuni ale textului
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
liber unor interpretări dintre cele mai diverse. Ne amintim că omul politic Oliviu Gherman, la un moment dat, președintele Senatului României, a spus: „N-am avut-o pe regină!”, ambiguitatea verbului a avea producând un mic scandal diplomatic. 3.6. Claritatea Este o altă trăsătură a stilului științific. Cu mulți ani În urmă, savantul D. Russo preciza foarte răspicat: Claritatea din stilul științific nu Înseamnă să ne facem inteligibili absolut tuturor cititorilor! Năzuința spre claritate a lui A, care scrie pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Senatului României, a spus: „N-am avut-o pe regină!”, ambiguitatea verbului a avea producând un mic scandal diplomatic. 3.6. Claritatea Este o altă trăsătură a stilului științific. Cu mulți ani În urmă, savantul D. Russo preciza foarte răspicat: Claritatea din stilul științific nu Înseamnă să ne facem inteligibili absolut tuturor cititorilor! Năzuința spre claritate a lui A, care scrie pentru marele public, nu poate să fie aceeași cu năzuința lui B, care, adresându-se specialiștilor, presupune cunoscut tot ce
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
un mic scandal diplomatic. 3.6. Claritatea Este o altă trăsătură a stilului științific. Cu mulți ani În urmă, savantul D. Russo preciza foarte răspicat: Claritatea din stilul științific nu Înseamnă să ne facem inteligibili absolut tuturor cititorilor! Năzuința spre claritate a lui A, care scrie pentru marele public, nu poate să fie aceeași cu năzuința lui B, care, adresându-se specialiștilor, presupune cunoscut tot ce s-a spus până la el și scrie nu pentru a populariza, ci pentru a face
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
că, inițial, câteva semne de punctuație puteau fi folosite unele În locul altora. S-a ajuns apoi la o specializare a funcției acestora, ținând seama de context. 3. Importanța punctuației Implicându-se În organizarea sintactică a unui text, punctuația contribuie la claritatea, acuratețea și nuanțarea mesajului transmis. Iată câteva dintre funcțiile sale: a) Poate preveni ambiguitatea unor exprimări. E celebru cazul când o sentință de condamnare la moarte a fost comutată din cauza unui... punct! Un condamnat scrie o cerere de grațiere către
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
imediat la loc” (I.L. Caragiale); - conjuncțiile Însă, deci și adverbul totuși, plasate În interiorul unei propoziții, nu se despart prin virgulă: „Numai În cugetele cele mai eminente ale veacului păgân, fără Însă ca nimeni să bănuiască, amurgul contimporan avea tonuri și clarități” (G. Galaction). 5.4.2. Folosirea virgulei În frază Coordonarea - se pune virgulă Între propozițiile coordonate prin juxtapunere: „Mi-ai făcut un bine, ți l-am făcut și eu” (M. Eminescu); - se pune virgulă Între coordonatele copulative, legate prin nici
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
simte/se observă atunci când competiția este clară în interiorul organizației. Solidaritatea intenă este obținută numai în condițiile raportării comune la "inamici" externi. Ținând seama de aceste particularități, pare că acestei culturi îi sunt potriviți indivizi: • orientați puternic către scop; • motivați de claritate și mai puțin rezistenți la ambiguitate; • mai mult pragmatici, decât afectivi în relațiile de muncă; • centrați pe succes (nu îi satisfac strategiile de evitare a conflictelor). O astfel de cultură este eficientă și caracteristică unei societăți/piețe competitive. Lipsa cooperării
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de a avea raporturi interesante, vii, autentice. b. Evaluarea corectă a situației, explicată prin dorința de a diminua sentimentele incomode datorate unui context ambiguu, prin compararea cu celălalt. Avem nevoie de informații care, corelate cu altele, ne pot asigura o claritate cognitivă. Mintea noastră devine mai limpede. În felul acesta putem diminua sau elimina starea interioară de disconfort. c. O altă cauză a nevoii de afiliere o constiuie suportul emoțional prin care căutăm sprijinul celui de lângă noi, când trecem prin împrejurări
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
la noutate absolută, la ireductibilitatea existenței umane la alte existențe, la noncomparabilitate și identitate perfectă de sine. Perfecțiunea. Este valoarea-necesitate atașată completitudinii, dezvoltării continue de sine. Simplicitatea. Este valoarea-necesitate care înseamnă potrivit lui A. Maslow armonie, frumusețe, sens, esențialitate în viață, claritate a structurii existenței umane ("ceea ce este necesar fără ornament"), lipsa de confuzie, consistență logică internă. Lipsa de efort. Este valoarea care se referă la ușurința de realizare și satisfacția deplină a acțiunilor, "perfecțiunea și frumusețea funcționării sistemului", armonizarea întregului și
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
în care "nu există un control al respectării regulilor, regulile pot fi considerate ca inexistente", subliniază E. Popova (2006, p. 96, s.a.). Pentru a alege câștigătorul, arbitrul se poate servi de un sistem de criterii sau de intuiție. Existența și claritatea criteriilor în temeiul cărora va fi luată decizia arbitrului sunt elemente care le pot da concurenților mai multă încredere în victorie. În absența acestora sau în prezența unor criterii (și reguli) neclare/vagi de măsurare a capacităților care prezintă relevanță
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
emoțional (p. 100). Cercetătoarea nord-americană consideră că ne putem schimba aceste scheme mentale (rigide și înguste, automate și ineficiente în relațiile cu semenii) și numește acest proces alchimie emoțională. Ea se referă la "transformarea unei stări emoționale confuze, cețoase în claritate și iluminare" (idem, p. 17). Presupune, mai întâi, o cunoaștere a schemelor (de inadaptare). Dacă ne observăm prin contemplație obiceiurile emoționale, scrie psihologul nord-american (2002), în cele din urmă vom fi mai puțin limitați de ele și ne vom putea
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
și de câte ori ea intră în joc, judecata invidiosului "este înăsprită și ieftinită" (Epstein, 2008, pp. 158-159); ies la suprafață umbrele și rudimentele sufletului său. Invidia ne otrăvește mintea și ne poluează lumea interioară; cât timp ne confiscă, ea "ne blochează claritatea, atât în privința propriei persoane, cât și în privința celei invidiate, și sfârșește prin a ne face să avem o părere proastă despre noi înșine. Nimeni nu poate vedea limpede ceea ce invidiază, susține J. Epstein (2008). Invidia încețoșează gândirea, calcă în picioare
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
p. 69). În marea majoritate a cazurilor, el are un comportament asemănător celor al toxicomanilor: bulversare, echivoc, neputința de a se desprinde etc. (idem). De obicei, prietenoși, cumsecade și plini de bune intenții, geloșii își îngustează viața, preocupările, pierd din claritatea și din coerența gândurilor, a atitudinilor, a reacțiilor, iar "acest suiș și coborâș al curbelor sentimentelor lor îi împing într-o profundă amărăciune, dezamăgire, nefericire și disperare" (idem). În gelozie, se amestecă, stând să explodeze: • strigătul de ajutor care cere
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ceva nedorit, precum vești proaste, eșec, boală, sfârșitul unei experiențe plăcute (Rimé, 2008). 70 Tristețea ne orientează nu numai către depresie, dar și către plictiseală. Potrivit lui Ch. André (2009), plictiseala este o pretristețe, o tristețe încă fără obiect și fără claritate, dar ca o tristețe ce va veni, ce "va ieși curând să ia aer pe balconul sufletului nostru" (p. 215). Plictiseala este acea tristețe "care iese încet la suprafață din viețile noastre tocmai atunci când lipsește viața, stimulările, întâlnirile, schimbările, surprizele
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
picături, de 3-4 ori pe zi, timp de 1215 zile, timp În care durerile și celelalte fenomene dispar. Înainte de tratament, trebuie consultat un medic spacialist oftalmolog. Miopie Stare patologică a vederii, caracterizată prin scăderea acuității vizuale și imposibilitatea distingerii cu claritate sau deloc a obiectelor aflate la distanță. Consum de morcovi cruzi și de ceai din fructe și frunze de afin. Acuitatea vizuală crește mai mult prin adăugarea de praf din " foi" de pelin, În apă sau În mâncare, câte o
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de 40 de ani, deci care au avut deja ocazia să experimenteze majoritatea tranzitelor care se pot produce În decursul unei vieți. După aceea, am căutat În aceste teme tranzitele și perioada lor de activitate, Încercând, pentru o mai bună claritate, să evit momentele În care acestea se suprapun. În sfârșit, am Întrebat persoanele respective: „Ce ați resimțit În această perioadă? S-a Întâmplat ceva concret În viața dumneavoastră.? Dacă da, ce anume?” și am reprodus relatările lor fără să schimb
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
importante, cum să aflăm perioada În care se vor realiza, cum să le interpretăm, să le Înțelegem sensul profund și impactul psihologic și concret. Fără a uita să abordeze folosirea complementară a Direcțiilor și a Revoluțiilor Solare. De o rară claritate datorită mai ales numeroaselor exemple și mărturii culese de autoare, cartea de față se adresează la fel de bine persoanelor aflate În căutarea unor baze solide și concrete În practica astrologiei, cât și amatorilor luminați și dornici să se perfecționeze. Catherine Aubier
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]