9,604 matches
-
obținerea remisiunii . Trebuie avută în vedere folosirea profilactică sau empirică a tratamentului antiinfecțios ( bactericid , antifungic , antiviral ) pentru prevenirea și abordarea terapeutică a infecțiilor pe perioada neutropenică . Hematiile și plachetele , precum și factorii de creștere , cum ar fi factorul de stimulare a coloniilor de granulocite ( G - CSF ) , trebuie utilizați potrivit recomandărilor medicale . La adulți , atingerea unei valori < 0, 5x/ l a numărului absolut de neutrofile a avut loc , la 100 % dintre pacienți , după o perioadă cu o valoare mediană de 4 zile
Ro_155 () [Corola-website/Science/290915_a_292244]
-
o anumită zonă dată trebuie selectate cel puțin trei puncte de eșantionare. Numărul punctelor trebuie mărit pentru zone extinse, care conțin mai multe zone distincte de cultivare a speciilor sensibile. Ori de câte ori este posibil, trebuie luat cel puțin un eșantion din coloniile naturale. Trebuie selectate orice moluște care prezintă anomalii (creștere anormală, cochilii deschise). 1.2. Perioada și frecvența de eșantionare Frecvența inspecțiilor se stabilește în funcție de perioada de infecție, iar inspecțiile trebuie să aibă loc ulterior. Perioadele de inspecție trebuie de asemenea
jrc2692as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87846_a_88633]
-
bovine sau ovine; (b) așezarea laptelui în mediu TKT sau în mediu Edwards. Examenul bacteriologic are rolul de a identifica toți germenii patogeni și nu trebuie să se limiteze la detectarea streptococilor sau stafilococilor patogeni specifici. Din acest motiv, identificarea coloniilor suspecte obținute din așezarea în mediile menționate anterior se efectuează prin metode tradiționale de diferențiere bacteriologică, de tipul mediului Chapman pentru identificarea stafilococilor și a diferitelor medii selective pentru detectarea enterobacteriilor. 5. Testul citologic complet are rolul de a detecta
jrc29as1966 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85161_a_85948]
-
aparținând grupei de microorganisme, a fost autorizată provizoriu pentru cai, pe o perioadă de patru ani, prin Regulamentul (CE) nr. 490/2004 al Comisiei3. Au fost prezentate date noi în sprijinul unei creșteri a conținutului maxim de unități formatoare de colonii (UFC) al acestui preparat în coloana "Denumire chimică, descriere", fără modificarea conținutului maxim, minim sau recomandat prevăzut pentru furajele complete pentru animale în condițiile autorizației. În urma analizării acestei cereri, rezultă că sunt respectate condițiile prevăzute la articolul 3 A din
32005R1812-ro () [Corola-website/Law/294391_a_295720]
-
grupei de microorganisme, a fost autorizată fără limită de timp pentru viței și bovine pentru îngrășat, prin Regulamentul (CE) nr. 1288/2004 al Comisiei4. Au fost prezentate date noi în sprijinul unei creșteri a conținutului minim de unități formatoare de colonii al acestui preparat în coloana "Denumire chimică, descriere", fără modificarea conținutului maxim, minim sau recomandat prevăzut pentru furajele complete pentru animale în condițiile autorizației. În urma analizării acestei cereri, rezultă că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 3 A din Directiva
32005R1812-ro () [Corola-website/Law/294391_a_295720]
-
de frontieră. Prin relația sa cu Franța, Monaco utilizează euro ca monedă unică (înainte de aceasta se folosea francul monegasc). Monaco a aderat la Consiliul Europei în 2004. Este membră a Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF). Numele de "Monaco" vine de la colonia grecească din apropiere. Denumită de liguri "Monoikos", din grecescul „μόνοικος”, „casă singură”, de la "μόνος" ("monos") „singur” + „οἶκος” ("oikos") „casă”, , care poartă fie sensul de oameni care trăiau „într-o singură casă” sau „trăiau separat, fiecare în casa lui”. Potrivit unui
Monaco () [Corola-website/Science/296920_a_298249]
-
membri ai rezistenței din Monaco. De atunci Monaco a fost independent, dar a luat unele măsuri în direcția integrării în Uniunea Europeană. În urma unei danii a împăratului Henric al VI-lea de la 1191, Monaco a fost reînființat în 1215 ca o colonie genoveză. Monaco a fost pentur prima oară condus de un membru al Casei Grimaldi în 1297, când , cunoscut sub numele de ""Il Malizia"" (în traducere din italiană, fie „rău intenționat” fie „cel viclean”), și oamenii lui au pătruns în cetatea
Monaco () [Corola-website/Science/296920_a_298249]
-
unui număr de 58 militari din garda princiară (care i-au salvat viața) și înnobilării acestora. Domeniul cuprindea: satul și castelul Aranyos-Gyéres , precum și satele Tăureni, Tritenii de Sus, Tritenii de Jos, Iacobeni, Coc și Boian. Ghiriș-Arieș a devenit târg si colonie militară, în timp ce Ghiriș-Sâncrai a rămas mai departe un sat cu economie feudală și cu servituți iobăgești. După 1763 Ghiriș-Arieș decade treptat, fiindu-i anulate drepturile și privilegiile. În secolul XVIII castelul Ghiriș-Arieș a fost folosit drept cantonament militar și sediu
Câmpia Turzii () [Corola-website/Science/296962_a_298291]
-
a unei importante comunități de tătari în oraș, atestă originea tătărească a denumirii. Anterior secolului al XIII-lea, localitatea apare sub numele antic de Callatis ("Callata" în portulanele genoveze, uneori între paranteze sub "Pangalla" sau "Pancalia"). "Callatis" a fost o colonie a cetății grecești "Heraclea Pontica" (azi Ereğli în Turcia) din secolul al VI-lea înaintea erei noastre. Portul și jumătate din orașul din antichitate sunt acum acoperite de ape. În ciuda inevitabilelor războaie și schimbări de stăpâni, orașul a prosperat timp
Mangalia () [Corola-website/Science/296976_a_298305]
-
monede de argint cu inscripționările grecești "Gallati" și "Kallatiasy", ar înclina balanța către teoria susținută de Vasile Pârvan și Carl Petsch, care are la bază numele provinciei romane Galatia din Asia Mică. Kallatiasy ar aduce mai degrabă cu Callatis (Mangalia), colonia greacă din Dobrogea care a fost centru de emisii monetare. În privința provinciei romane Galatia din Asia Mică, este valabilă aceeași remarcă. Totuși, etimologia toponimului nu poate fi legată de circulația monetară. Însă de aici au plecat misionarii creștini care au
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
de aici au plecat misionarii creștini care au participat la convertirea la creștinism a populației din fosta Dacie. Astfel, în anul 313, împăratul Constantin cel Mare a înființat un vicariat condus de vicarul Cocceius Galatus. A luat ființă și o colonie numită "Galati". Evenimentul este confirmat de o piatră funerară a unui cetățean roman din Histria datând din anul 157 d.Hr. O altă ipoteză, mai puțin plauzibilă, este legată de numele celților gali, care în antichitate ar fi trecut prin
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
cuvântului arab "kala'at" "cetate, fortăreață" (vezi comparativ cuvintele "kala", "kale" și "kula" "culă" din limbile turcice contemporane). O altă ipoteză ar fi cuvântul grecesc "γαλάζιο" (galázio) "azur"; întemeietorii așezării ar fi putut fi coloniști greci antici originari proveniți din coloniile situate în Dobrogea. Având în vedere că topicul Galați este destul de răspândit în România, ipoteza cea mai plauzibilă este cea a lui I. Bogdan. Caracterul comun al acestei denumiri se putea forma doar pe baza unui onomastic slavo-român „Gal” căruia
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
pe versanții dealurilor din împrejurimi se află de livezi cu pomi fructiferi. Diversitatea condițiilor fizico-geografice din zonă se reflectă și în cadrul lumii animale prin varietatea de mamifere, mai ales ierbivore, precum și prin numeroasele păsări. În pădurea de la Pătrăuți trăiește o colonie de cerbi (Cervus elaphus), iar în cea de la Mihoveni sunt mulți fazani (Phasianus colchicus). Interes cinegetic în zonă mai prezintă iepurele (Lepus europaeus), căprioara (Capreolus capreolus), vulpea (Canis vulpes) și mistrețul (Sus scrofa), care populează pădurile din apropiere. Dintre păsări
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
industrială a fost construită la nord - est de fostul sat Borzești, între calea ferată și râul Trotuș, suprafața ei depășind-o pe cea a celorlalte zone ale orașului. Ca urmare a acestei Hotărâri, din anul 1952, încep să se construiască coloniile pentru muncitorii constructori și apoi s-au săpat temeliile primelor blocuri. Orașul Onești s-a construit în șase etape, etape distincte și azi după stilul construcțiilor! În prima etapă (1952- 1960) s-a construit pe vatra fostului sat Onești, cartierul
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
comunismului. Printre evreii născuți în Moinești se numără Moșe David Iancovici, Mordechai Bernstein, Tristan Tzara și Moses Rosen, fost șef-rabin al cultului mozaic din țară. Din orașul Moinești a emigrat, în 1882, primul grup de evrei sioniști care a inițiat colonia evreiască Roș Pina în Palestina. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Moinești avea statut de comună rurală, reședință a plășii Muntelui a județului Bacău și era formată din satele Târgușorul-Moinești, Lunca-Moinești, Pârâul-Moinești și Dealu Mare, având în total 3777 de
Moinești () [Corola-website/Science/296998_a_298327]
-
și al treilea din provincia Dacia, după Sarmizegetusa și Apullum. În timpul lui Hadrian orașul a fost declarat municipiu (în 121), în momentul în care populația atinsese 14.000 de locuitori. În timpul lui Septimiu Sever a fost ridicat la rangul de colonie (în 193), ceea ce conferea locuitorilor urbei drepturi egale cu cetățenii Romei. Pe la mijlocul secolului al III-lea, Drobeta se întindea pe 60 de hectare și era locuită de cca. 40.000 de locuitori. Castrul a fost distrus de barbari și reconstruit
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
Adrian (117-138 d.C), Castrul Drobetei (14.000 de locuitori, este ridicat la rangul de Municipiu ("Municipium Publium Aelium Hadrianum Drobetense"), iar mai târziu, sub Împăratul Septimius Severus (193-211 d.C), în anul 193 d.C., este ridicat la rangul de Colonie. Pe la mijlocul secolului al III-lea, Colonia Drobetei era întinsă pe o suprafață de 60 de hectare și avea o populație de aproximativ 40.000 de locuitori. Împărații romani, chiar și în timpul abandonării Daciei, au continuat sa refacă și să întrețină
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
14.000 de locuitori, este ridicat la rangul de Municipiu ("Municipium Publium Aelium Hadrianum Drobetense"), iar mai târziu, sub Împăratul Septimius Severus (193-211 d.C), în anul 193 d.C., este ridicat la rangul de Colonie. Pe la mijlocul secolului al III-lea, Colonia Drobetei era întinsă pe o suprafață de 60 de hectare și avea o populație de aproximativ 40.000 de locuitori. Împărații romani, chiar și în timpul abandonării Daciei, au continuat sa refacă și să întrețină unele cetăți importante de la nord de
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
în locul unde credincioșii voiau sa fie purificați. (Cato, R.R. 141 ; Varro, R.R. II, 1, 10 ; Liv. I, 44 ; Tac. Ann. VI, 37 ; Hist. IV, 53). Înainte de retragerea autorității civile romane din Dacia (271 d.C.), creștinismul, având adepți răspândiți în toate coloniile imperiului roman, era incă o religie minoritară. Templele castrului Drobetei sunt citate in perioada Impăratului Gordian al III-lea (238-244 d.C.) ca unele dintre puținele locuri unde in Dacia se practica, printre soldații legionari romani, misterele cultului (cu dedicație militară
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
autorii unei lucrări de istoria bisericii române, care susțin că „pe Dunăre, bizantinii au dat denumirile grecești localităților... Maglavit, Calafat, Corabia, Zimnicea etc.” Legenda locală pledează pentru ideea că străvechea așezare a Calafatului ar fi fost la origine o mică colonie de pescari. Potrivit unei legende, în secolul al XI-lea, mai precis prin anii 1040-1042, un oarecare Mihail Calafat, meșter în arta călăfătuirii, găsind pe aceste meleaguri o așezare propice pentru executarea meseriei lui, ar fi înființat, pe malul Dunării
Calafat () [Corola-website/Science/297011_a_298340]
-
Topolovățul Mic care, în perioadele de ape mari, dirijează surplusul de debit înregistrat de Bega în râul Timiș. Pe teritoriul orașului se găsesc și numeroase lacuri, fie naturale, formate în locul vechilor meandre sau în arealele detasate (cum sunt cele de lângă colonia Kuntz, de lângă Giroc, Lacul Șerpilor din Pădurea Verde, etc.), fie de origine antropică (spre Fratelia, Freidorf, Moșnița, Mehala, Ștrandul Tineretului, etc.), notabile prin situarea lor pe linia de contact cu localitățile periurbane. Din punct de vedere al apelor subterane, se
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
Humorului este mutat comandamentul militar austriac, care construiește aici o fortăreață. La 10 octombrie 1782, sediul trupelor de graniță se mută la Gura Humorului. După anul 1800, în localitate încep să se stabilească germani, poloni, evrei, ucraineni, întemeind, în 1835, colonia cu numele „Bori” (întâlnit și sub forma de "Boureni"). Conform recensământului efectuat în 1930, populația satului Bori se ridica la 267 locuitori. Toți locuitorii erau germani (100,0%). Din punct de vedere confesional, toți locuitorii erau romano-catolici (100,0%). În
Gura Humorului () [Corola-website/Science/297026_a_298355]
-
și minorități de penticostali (5,76%), romano-catolici (1,74%), reformați (1,55%) și baptiști (1,29%). Pentru 6,32% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Existența orașului Simeria este atestată documentar încă din anii 1449-1555, când a luat naștere Colonia Simeria sub denumirea de "Piskitelep", după numele unor proprietari de viță nobilă, care au trăit în această perioadă. În anii 1862-1869, pe Valea Mureșului s-a construit prima cale ferată din Transilvania: Arad-Alba-Iulia, cu ramificațiile Simeria-Petroșani și Simeria-Hunedoara. Amplasarea în
Simeria () [Corola-website/Science/297038_a_298367]
-
prima cale ferată din Transilvania: Arad-Alba-Iulia, cu ramificațiile Simeria-Petroșani și Simeria-Hunedoara. Amplasarea în zona de vărsare a Streiului în râul Mureș a atelierului pentru reparat locomotive și vagoane, precum și a unei gări de călători a dat naștere în acest loc Coloniei Simeria, unde locuiau muncitori români, germani, maghiari, slovaci, polonezi, italieni și sârbocroați. În jurul coloniei se înfiripă localitatea Simeria, care, după 1885, capătă caracter permanent. Treptat, aici se ridică edificiile unor instituții importante pentru o astfel de așezare: locuințe pentru funcționari
Simeria () [Corola-website/Science/297038_a_298367]
-
de vărsare a Streiului în râul Mureș a atelierului pentru reparat locomotive și vagoane, precum și a unei gări de călători a dat naștere în acest loc Coloniei Simeria, unde locuiau muncitori români, germani, maghiari, slovaci, polonezi, italieni și sârbocroați. În jurul coloniei se înfiripă localitatea Simeria, care, după 1885, capătă caracter permanent. Treptat, aici se ridică edificiile unor instituții importante pentru o astfel de așezare: locuințe pentru funcționari, poșta, spitalul feroviar (sf. sec .XIX), școala elementară (1875), grădinița (1884). După Primul Război
Simeria () [Corola-website/Science/297038_a_298367]