10,108 matches
-
Caporalul scose aparatul de sudură de la centură: o versiune miniaturală a celui pe care Vasquez l-a folosit pentru a fixa ușa izolatoare, apoi pe cea din centrul de exploatare. Îndreptă flacăra spre sistemul de închidere. Din celălalt capăt al coridorului își făcură apariția niște forme inumane, iar Ripley se întreba cum de reușeau aceste ființe să-și depisteze atât de ușor prada. Nu păreau să aibă nici ochi, nici urechi, nici nări. Posedau, oare, vreun simț de care oameni erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
degetele încremeniră înainte de a atinge metalul. Mânerul se învârtea deja. Paralizat de frică, Burke se retrase, împleticindu-se. Ușa se deschise. Cei care se găseau în prima sală nu auziră șuieratul caracteristic al unui spin năprasnic. Grenadele lui Vasquez degajaseră coridorul destulă vreme pentru ca Hicks să poată suda ușa, dar nu dispuneau decât de un răgaz de câteva minute. Această acalmie era mai curând simbolică. Caporalul își ridică arma, gata de a întâmpina asaltul final. Ușa se bombă în centru, izbită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
Sunt și labirinturi care sunt rezolvate cu participarea vederii, cum sunt labirintele lui Porteus pentru măsurarea inteligenței. Subiectului i se dă, imprimat pe hârtie, un labirint destul de greu pentru a putea fi rezolvat dintr-o dată. De câte ori subiectul intră într-un coridor închis experimentatorul îl oprește, îi dă alt imprimat cu același labirint și este pus să înceapă din nou rezolvarea de la locul de intrare în labirint. O formă specială a învățării prin discriminare o constituie învățarea probabilității, când sarcina subiectului este
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
strângeau automat pe talpă și pe călcâi când ridica piciorul, lărgindu-se când călca. În timp ce făcea aceste constatări, Gosseyn fu condus în viteză - fără să se poată împotrivi - către o ușă dintr-un colț și, prin ușa aceea, într-un coridor strâmt. Evident, următoarea etapă a ceea ce urma, avea să aibă loc în direcția unde mergeau. 3 Coridoarele - gândi Gosseyn - au și ele un capăt. Și, din moment ce încă era convins că se afla pe o navă spațială, se simți îndreptățit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
constatări, Gosseyn fu condus în viteză - fără să se poată împotrivi - către o ușă dintr-un colț și, prin ușa aceea, într-un coridor strâmt. Evident, următoarea etapă a ceea ce urma, avea să aibă loc în direcția unde mergeau. 3 Coridoarele - gândi Gosseyn - au și ele un capăt. Și, din moment ce încă era convins că se afla pe o navă spațială, se simți îndreptățit să anticipeze că, împreună cu paznicii săi, va ajunge foarte curând în altă încăpere. Mai presupuse că aceasta n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
fapt, necunoscută și pentru el. Așa Că și el avea lucruri pe care trebuia să le afle. Prima informație, imediat căpătată, era una minoră. Dar, oricum, Gosseyn înregistra cu atenție că era condus, chiar în sala tronului, de-a lungul unui coridor, către o încăpere cu lifturi. Unul dintre acestea îl urcă - estimă el - echivalentul a opt etaje. Apoi fu condus de-a lungul unui alt coridor, înțesat de gărzi în uniforma cenușie, fiecare gardă luând poziția de drepți și salutând atunci când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
Gosseyn înregistra cu atenție că era condus, chiar în sala tronului, de-a lungul unui coridor, către o încăpere cu lifturi. Unul dintre acestea îl urcă - estimă el - echivalentul a opt etaje. Apoi fu condus de-a lungul unui alt coridor, înțesat de gărzi în uniforma cenușie, fiecare gardă luând poziția de drepți și salutând atunci când Draydart trecea pe lângă el. Încăperea în care ajunseră foarte curând părea să fie destinată recepțiilor cu caracter social. Se aflau acolo mici canapele, fotolii confortabile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
nevăzut. 6 Porniră spre... Polomar... cât putură mai curând. Ca și cum ghidul său, curteanul Breemeg, ar fi considerat - ca și ceilalți ghizi dinaintea lui - că acest interludiu era mai bine să fie cât mai scurt. În timp ce pășea grăbit pe un alt coridor lung, aproape alergând, Gosseyn profită de ocazie pentru a arunca o privire însoțitorului său. Profilul lui Breemeg, serios, concentrat, avea același nas ascuțit, puțin cam mare, pe care-l văzuse și la ceilalți, culoarea pielii era cam la fel cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
el să fie responsabil de dispariția tânărului împărat? 11 Alături de el. Breemeg întrerupse tăcerea. - Bănuiesc, spuse el, că nu ai dat în vileag convorbirea noastră particulară față de împărat sau de mama lui. Ieșiseră din grădina regală și ajunseseră într-un coridor larg în care curtezanul slab, între două vârste, se simțea, se pare, liber să vorbească. - Adevărat, spuse Gosseyn. În împrejurările de față, acesta părea un subiect de importanță minoră: și, pe urmă, îi veni în minte ideea că trecuseră două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
suntem și ce s-a-ntâmplat de-am fost aduși aici. Ascultând aceste cuvinte, Gosseyn avu pentru prima dată un sentiment de ușurare în legătură cu acest om. Probabil că cineva înțelept vorbise cu Breemeg în ultimele patruzeci și cinci de minute. Coridorul cu desăvârșire gol se întindea până departe în fața lor și Breemeg își dezvoltă argumentația. - Desigur, dacă există cât de cât o șansă să ne întoarcem alături de flota noastră, atunci afirmațiile mele în legătură cu o revoltă nu ar avea nici un înțeles. Aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
individului, însă nu părea să fie valabilă pentru caracterul rasei ca tot unitar. Oftă. Și merse mai departe cu recapitularea: - Presupun că absența navei voastre ar putea fi un avantaj pentru dușmanul vostru. Tăcere. Mai făcuseră câțiva pași și capătul coridorului era vizibil acum la numai câțiva metri. - Va trece probabil o vreme, spuse Breemeg, până când cineva să-și dea seama că am dispărut. Așa că absența noastră s-ar putea să nu fie periculoasă. - Descrierea făcută de tine dușmanului, spuse Gosseyn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
formă de viață superioară. Prin asta vreau să spun... Tăcu, nevenindu-i să creadă. Podeaua se zgâlțâia. Se zgâlțâia! Era o vibrație vizibilă. Sub el, podeaua, efectiv se legăna. Și văzu cum clătinătura se propagă ca o undă, traversând oblic coridorul. Și păru că se transmite mai departe, răspândindu-se în celelalte părți ale navei. Acum, unda dispăruse din locul unde se afla el. Chiar deasupra lui se auzi o sonerie. Apoi vocea Stridentă a unui bărbat rosti agitată: - Toată lumea la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
îmbufnat. Părea că, în cele din urmă, se înfiripase o asociație de idei în mintea îngrijitorului. - O să se întâmple câte ceva pe aici? întrebă el. - Mai multe, răspunse Gosseyn. Dăduse răspunsul peste umăr, căci el și Enin porniseră de-a lungul coridorului larg. După ce merseră cam treizeci de metri, Enin spuse: - Tipul ăla avea un aer cam ciudat. Gosseyn aprobă în sinea sa, gândind că îngrijitorul fusese într-adevăr cam respingător. Probabil - presupuse el - slujba omului era o sinecură; în timp ce o intensificare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
mai întreprind ceva. Cu aceste cuvinte individul termină ce avea de spus. Pentru Gosseyn, acesta era fără îndoială, rezultatul cel mai bun pe oare putea spera să-l obțină. Deocamdată. Îl văzu pe Dan Lyttle îndreptându-se spre ușa dinspre coridor și deschizând-o. Așteptă până ce Gorrold ajunse la ușă, trecu de ea, apoi dispăru din vedere. Gosseyn trase concluzia că omul avea sa părăsească foarte curând clădirea; dar Enin alergă spre ușă și scoase capul să se uite în jur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
politicoasă. Concluzia părea să fie că inamicul se aștepta în mod automat la o comportare agresivă - sau, cel puțin, dirijată într-un anumit scop - din partea lui. Pe când gândea astfel, Gosseyn coti la dreapta și continuă să meargă de-a lungul coridorului larg, slab luminat. Cam la 150 de picioare înaintea sa, se vedea o barieră; și probabil, acela va fi momentul adevărului. Bariera se dovedi a fi o ușă care nu se deschidea. Conform teoriei sale, Gosseyn se întoarse și porni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
la o distanță de 400 de picioare. Și acolo, da, se afla altă ușă. Cu mecanismul pe care deja îl cunoștea. Două clic-uri, unul după altul; și după asta. ușa se dădu în lături. Ceea ce văzu era un alt coridor perpendicular pe cel pe care tocmai îi traversase. Trebuia să hotărască din nou: alese iar varianta din dreapta. Iarăși alesese greșit. Și iar merse în direcția opusă și ușa aceea se deschise spre alt coridor perpendicular, așa că hotărî să meargă la stânga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
lături. Ceea ce văzu era un alt coridor perpendicular pe cel pe care tocmai îi traversase. Trebuia să hotărască din nou: alese iar varianta din dreapta. Iarăși alesese greșit. Și iar merse în direcția opusă și ușa aceea se deschise spre alt coridor perpendicular, așa că hotărî să meargă la stânga de prima dată. De data aceasta, aceea era direcția greșită. Umblă așa prin mai mult de zece coridoare cufundate în tăcere. La fiecare capăt de coridor se afla câte o ușă, care se deschidea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
Iarăși alesese greșit. Și iar merse în direcția opusă și ușa aceea se deschise spre alt coridor perpendicular, așa că hotărî să meargă la stânga de prima dată. De data aceasta, aceea era direcția greșită. Umblă așa prin mai mult de zece coridoare cufundate în tăcere. La fiecare capăt de coridor se afla câte o ușă, care se deschidea, sau nu. Era, într-un fel, un test bun pentru a descoperi ce calități de prezicător, ca Leej, avea. Concluzia: avea prea puține calități
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
opusă și ușa aceea se deschise spre alt coridor perpendicular, așa că hotărî să meargă la stânga de prima dată. De data aceasta, aceea era direcția greșită. Umblă așa prin mai mult de zece coridoare cufundate în tăcere. La fiecare capăt de coridor se afla câte o ușă, care se deschidea, sau nu. Era, într-un fel, un test bun pentru a descoperi ce calități de prezicător, ca Leej, avea. Concluzia: avea prea puține calități de acest fel, sau n-avea deloc. Alegerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
Concluzia: avea prea puține calități de acest fel, sau n-avea deloc. Alegerea sa fusese corectă numai de patru ori; greșise de unsprezece ori. Și în aceste ultime ocazii trebuise s-o ia înapoi și să pornească apoi spre alt coridor gol, tăcut, cu excepția zgomotului ușor făcut de pantofii lui pe podeaua moale. Nu zărise nici măcar vreun Troog. O navă uriașă, goală, părăsită, tăcută - așa părea; și bine închisă pentru a împiedica pătrunderea cuiva din afară, cu excepția ușilor care se deschideau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
goală, părăsită, tăcută - așa părea; și bine închisă pentru a împiedica pătrunderea cuiva din afară, cu excepția ușilor care se deschideau și care probabil îl conduceau acolo unde era dorit să ajungă. Avu parte și de varietate. Pe fiecare parte a coridoarelor, din loc în loc, se afla câte un cadru care - presupuse el - erau uși, care duceau în încăperi asemănătoare cu laboratorul din care pornise în această călătorie obositoare. La început, trecu pe lângă ele, dar mai apoi începu să se oprească în dreptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
sau nu să evadeze dodecimal. Această corvoadă fără sfârșit îi provocă altă reacție neașteptată: se simțea mai puțin dornic să ajute. Pe măsură ce minutele și milele - cum i se părea - treceau, se declanșa o reacție talamică. Pornise de-a lungul primului coridor gândindu-se că atunci când va avea în sfârșit ocazia să se confrunte cu cei care-l luaseră prizonier, va face tot ce-i va sta în putință să-i ajute să se întoarcă în galaxia lor. Acum își aminti că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
în felul acesta enervarea lui nu se transformă într-o furie oarbă, așa cum i s-ar fi întâmplat unui bărbat de modă veche. Corvoada luă sfârșit în mod neașteptat. Asta se întâmplă atunci când, aruncându-și privirea de-a lungul unui coridor la fel de fără rost ca și celelalte zări o pată de lumină cam la 150 de picioare ta stânga sa. Părea să fie o ușă... deschisă, nu închisă. Și, de fapt după ce se-ndreptă cu pași repezi spre ea, încetini mersul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
mintea sa se născu o întrebare: "cât de aproape de sfârșit te afli?... Și ce nemaipomenit să se întrunească la un dineu ca acesta!" 24 "Gândește pozitiv!" se mustră Gosseyn singur. În ciuda sentimentelor negative care mai persistau din cauza plimbării sale pe coridoarele goale, adevărul era că el se afla aici pentru a rezolva problemele tuturor... Dacă avea să fie lăsat s-o facă. Nimeni nu spuse nimic: dar încăperea era suficient de întunecată, așa cum erau unele restaurante, pentru ca cei prezenți să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
să afle. Tăcut, dar repede, merse și-și aruncă privirea în dormitorul pe care-l împărțise cu tânărul împărat. Gol. Dar patul era nefăcut. Puțin mai târziu, văzu că nici în celălalt dormitor nu era nimeni. În mare grabă, traversă coridorul până la ușa din față și o deschise. Adresându-se lui Eldred Crang, care stătea în picioare alături de soția sa - Patricia, fostă Hardie, care stătea pe scaunul aflat cel mai aproape de ușă - Gosseyn spuse: - Mă duc să vorbesc cu îngrijitorul. Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]