7,688 matches
-
și prieten, Campus, aflat În Israel. Într-o altă scrisoare din același an, referindu-se la relația cu țara natală, recunoaște „o complexitate care la timpul copilăriei Îmi dădea confuzie, aș fi vrut să fiu normal, adică primitiv”. Tot mai desele incursiuni, În ultimii ani, În vocabularul românesc confirmau, de fapt, fascinația față de lexicul și trecutul primei biografii. Îmi spusese și mie că dorise În tinerețe să devină scriitor și, nemaiavând, ulterior, o limbă, a recurs la imagini. Complicitatea nu se
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
luptă. De aceea Carpații nu au fost niciodată, în decursul istoriei, o graniță de despărțire între românii din sudul Transilvaniei și cei din nordul Țării Românești sau între cei din Estul Transilvaniei și cei din Moldova. Dimpotrivă s-au petrecut dese migrări, dintr o parte în alta, când surveneau condiții grele de viață, datorită unor războaie sau unor persecuții religioase. Astfel, satele de români, de pe cei doi versanți ai Carpaților, trăiau într-o strânsă comuniune de aspirații, de obiceiuri și de
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
În lunile Mai și Iunie din anul 1929, am cunoscut bine pe Horia Sima. La liceul din Făgăraș era cu un an înainte și n-am avut cu el raporturi camaraderești. Întâlnirea în Legiune ne-a apropiat și din discuțiile dese a ieșit o comunitate de gândire. Ziua pregăteam materia pentru examenele care se apropiau, iar seara ieșeam aproape regulat de ne odihneam la Șoseaua Kisselef. Studiam amândoi filologia românească, având ocazie să ne cunoaștem configurația întregului popor românesc. Prin studierea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și întunerec din Gara de Nord. În tren era o îmbulzeală așa că nu mai putea pătrunde nimeni. Cu chiu și vai am intrat în vagoane pe ferești și ne-am aciuit cu toții: Am stat în picioare toată noaptea. Afară ploua, o ploaie deasă și măruntă de sfârșit de toamnă. Am trecut pe la Focșani, care intrase în istoria mișcării naționale prin închisoarea Căpitanului și prin procesul, care a trebuit să ne țină în acest oraș. Prin noaptea pe care o puteai tăia cu cuțitul
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
cunoscută organizația în popor. Acest nume care aducea cu el ideea de forță, a impresionat plăcut masa oamenilor simpli, care l au iubit, au luptat și au suferit pentru el. Cu cheta prin București Posibilitățile de manifestare deveneau tot mai dese. Am ieșit din nou în lume cu prilejul unei chete făcute pentru terminarea căminului de la Râpa Galbenă din Iași. Se obținuse o aprobare în acest sens și cu câteva zile mai înainte neam pregătit pentru a umbla prin București în
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
mică emoție la controlul pașapoartelor. În discuția cu funcționarul de la vamă, care era bănuitor și părându-i-se ceva în neregulă la fotografie încercă să o desprindă, dar ea rezistând îl lasă să treacă. în tren spre Belgrad controale foarte dese, lume pestriță, păreau toți dușmani ai nemților. În gări, aglomerație și se simțea parcă atmosfera de război, deși acesta încă nu începuse. Peste tot pază militară și mare atenție la oamenii care circulau. Aproape de Belgrad, la o gară înainte, numită
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
o holdă, iar el, ca să ascundă oamenilor din sat pentru ce a îmhămat caii, a tăiat în grabă niște nutreț pentru vite, l-a pus în căruță și apoi s-a întors. Timpul era rece. Ploua o ploaie măruntă și deasă, iar noi nu aveam decât hainele pe noi. Pardesiile ne rămăseseră în camera unde dormiserăm. Cum lumea trecea pe drum și dacă am fi rămas în picioare ne-ar fi zărit, ne-am întins pe răzoare. După o bună așteptare
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
era că trebuie câștigată pacea cu orice sacrificiu. Se vorbea curent de cedările care se pregătiseră: Basarabia, Cadrilaterul, Ardealul. în special Cadrilaterul li se părea lor ca o deținere inutilă și foarte periculoasă, extern, datorită comitagiilor bulgari, care făceau incursiuni dese și intern, prin prezența elementului macedo-român, care aderase în majoritate la legiune și care prin oamenii viteji dintre ei, se luptau cu acești comitagii și care îl pedepsiseră pe Duca pentru vânzarea pe care a făcut-o la Paris, împiedicând
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Rostock la Berlin și de acolo la Fürstenwald. Au petrecut ziua de 6 decembrie, ziua programată a atentatului, dintr-un tren în altul, și la cele de dimineața și la cele de după amiaza. Era o linie locală și trenurile erau dese. Aveau cu ei fotografia lui Mușat, pentru a-și împrospăta figura lui, căci dispăruse din Rostock de câteva luni. În după amiaza acelei zile, Ovidiu Găină, dându-se jos din tren în gara Fürstenwald, l-a văzut pe Mușat în
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
acesta și astfel acceptă să preia succesiunea conducerii Mișcării. Așa a luat naștere așa zisul Comandament al Mișcării Legionare. Aceste lucruri se întâmplă în timp ce regimul de detenție se înăsprise la maximum: înfometare generală, izolări ucigașe, percheziții la pielea goală foarte dese, lipsa plimbării la aer, lipsa totala a asistenței medicale etc. Despre comandamentul respectiv relatează foarte mulți în scrierile lor. El s-a datorat lui Crăciun, care a crezut că astfel va convinge mai ușor pe legionari, să-și facă „autoanaliza
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
evreilor și care cer din contră o strictă supraveghere a acestora în ceea ce privește prezența și lucrul efectuat. Ca atare: - Se oprește orice fel de învoire a evreilor în timpul cât prestează munca în detașament; - Organele Jandarmeriei și Poliției sunt rugate a face dese controluri, a-i prinde, aresta și a-i trimite la detașamentul respectiv oprindu-le biletele de voe pe care le vor înainta direct Comandamentului 7 Teritorial, pentru a se lua măsuri împotriva celor ce învoesc; - Zilele învoite vor fi făcute
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
ordin nu se admite - sub niciun motiv - ca Evreii să locuiască în case românești; - Cazarea Evreilor aflați la lucru se va face în afara localităților. În acest scop se vor construi imediat bordeie sau barăci. Toți comandanții ierarhici vor face controluri dese și inopinate - pe teren - arestând și trimițând în judecata Curților Marțiale pe toți acei care vor dovedi ușurință în paza Evreilor, aflați la lucru. Comandamentele Teritoriale, în rapoartele contrainformative lunare, vor arăta la un capitol special modul cum se aplică
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
li se vor repartiza meseriași evrei, au obligațiunea de a-i folosi numai în cadrul specialității lor; acolo unde se va dovedi că meseriașii sunt întrebuințați pentru diferite corvezi, se va ridica dreptul de folosință. În scopul acesta se vor organiza dese controluri atât de Corpurile de Armată (Comandamentele Teritoriale), cât și de Cercurile de Recrutare. VII. - Hrănirea echipelor este în sarcina instituției care le folosește în cadrul muncii de interes obștesc, cunoscând că evreii au drepturile de hrană și soldă echivalente cu
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
din 26 Oct. 1942, pentru întocmai executare. D-l General Comandant secund al C. 4. T. ordonă: C. T. va difuza prezentul ordin imediat tuturor autorităților și întreprinderilor cari folosesc evrei pentru munca obligatorie. Se vor efectua controluri din partea C. T. cât mai dese și severe iar contra infractorilor se vor aplica sancțiuni drastice. DIN ORDIN ȘEFUL DE STAT MAJOR Lt. Colonel C.Mironescu Copie după ord. M. St. M. Nr. 911712 din 26 Oct. 1942 Am onoare a face cunoscut rezultatul controlului efectuat
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
și chiar comunicate amenințătoare din partea Domnului General Rășcanu, Primarul General al Capitalei. 3. Numărul total al celor nesupuși la muncă și cu situația neclară (19.742) este foarte mare în proporție cu numărul celor înscriși (98.466). Se impun razii dese ale organelor militare în colaborare cu cele polițienești. 4. Comisia Interministerială pentru organizarea regimului evreilor, a îngreuiat sistemul de lucru și a lăsat încă unele chestiuni nesoluționate: a) - Utilizarea femeilor evreice. b) - Salarizarea evreilor din întreprinderi. Marele Stat Major a
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
foarte bine direcția norilor, mi-a spus el cu mândrie într-o bună zi. Dar el nu are cum să prevadă schimbările bruște, așa că îndepărtarea mea de casă poate fi o adevărată aventură. Pe lângă toate astea, în preajma Zidului sunt tufișuri dese, crânguri și pante abrupte la tot pasul, făcând drumul inaccesibil. Casele sunt toate concentrate în centrul orașului, de-a lungul râului. Așa că e suficient să mă îndepărtez puțin și mă și rătăcesc. Sau aleea se termină brusc, având în capăt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
est la vest și este mărginit la nord de pădure, iar la sud de dealul de sud. Partea estică a dealului de sud devine stâncoasă și merge de-a lungul zidului. La est de oraș se întinde o pădure mai deasă și mai întunecată decât pădurea de nord. Porțiunea aceasta este străbătută de foarte puține alei, cu excepția celei de pe malul râului, care duce până la poarta de est și care leagă câteva secțiuni ale orașului. Aici am reușit cât de cât să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
promit. Am luat-o de mână. Ne uităm de departe. Vreau să-i arunc doar o privire. După ce-am mâncat de prânz, am pornit spre vârtej. Era o după-amiază înnorată de noiembrie. Deoarece n-am putut trece prin tufișurile dese crescute pe partea de vest a dealului de vest, care blocau drumul, a trebuit să ocolim și să o luăm prin spatele dealului de sud, dinspre est. Pentru că plouase toată dimineața, stratul gros de frunze căzute era îmbibat de apă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Să fie Zidul de vină? Are el puterea să perturbe atmosfera? Sau pur și simplu așa e zona? Oricât de mult mi-a plăcut plimbarea prin pădure, nu m-am simțit în stare să mă îndepărtez de Zid. Pădurea e deasă și, o dată ce te-ai rătăcit, n-ai cum să mai ieși la lumină. Nu există nici poteci, nici indicatoare. Așa că am luat Zidul drept punct de reper și am înaintat cu prudență. Mi-a fost imposibil să-mi dau seama
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
treia sau a patra zi de căutări, am dat peste un luminiș în partea în care Zidul de est cotește brusc spre sud. Se deschidea ca un evantai, pornind dintr-o cută a Zidului. În mod cu totul inexplicabil, hățișul des al pădurii nu ajunsese până la el. Locul era dominat de o liniște pe care n-o mai întâlnisem nicăieri. M-am mirat cu atât mai mult, cu cât se afla atât de aproape de Zid. Pământul era acoperit de un covor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
îmi venea să-l absorb cu fiecare părticică din trupul meu. Până și cerul înnorat părea mult mai prietenos ca altădată. Am văzut animale căutând mâncare prin iarba uscată. Blana lor de un auriu pal era mai lungă și mai deasă decât fusese toamna, dar se vedea clar că slăbiseră. Oasele li se zăreau la grebene precum arcurile unei canapele vechi, iar fălcile supte le atârnau pur și simplu. Luminițele din priviri abia se mai distingeau, iar picioarele ca niște fuse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
de treceri și adăstări prin cele mai diverse spații (camera, strada, orașul, câmpul): „Urcam dimineața prin pădure și aerul scârțâia/ sub pașii mei,/ ca zăpada în februarie./ Mă împresurau o respirație nemaiîncercată,/ o rupere de țesuturi, un scâncet, o negură deasă;/ era cum te-ai prăbuși brusc în afara lumii,/ cum te-ai rezema de pereții de gheață/ ai balenei albe,/ de umbra dovleacului uriaș,/ răsărit miraculos dintr-un munte de nisip.// Și-atunci, deodată se făcu ziuă și-n față/ se
FLORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287024_a_288353]
-
dramatice ale spectacolelor teatrului craiovean; într-una din ele semnalează sursă franceză (piesă Un fîl à la patte) a comediei Nunta lui Lică de N. G. Rădulescu-Niger. Un articol informat discuta activitatea literară a scriitorului francez J.-K. Huysmans, cu dese referiri la ideile critice ale lui C. Dobrogeanu-Gherea. F. mai publică traduceri din Prosper Mérimée, Lev Tolstoi, I.S. Turgheniev și Alphonse Daudet. R.Z.
FREAMATUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287087_a_288416]
-
și conține legături α-1,4 și 1,6 glicozidice [1], carbohidrat format din lanțuri legate de glucoză [2], are aceeași structură ca și amilopectina, dar este ușor solubil în apă, fără a forma un gel, având molecula sferică, ramificații mai dese, conținând 7-8 resturi de glucoză între acestea [5], masa moleculară a glicogenului din mușchi este corespunzătoare unui grad de polimerizare de circa 6000 unități de glucoză, în timp ce cea a glicogenului din ficat corespunde la circa 10.000 de unități [5
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
motivației pentru plăți informale o constituie creșterea finanțării pentru sectorul de sănătate: pacienții ar fi dispuși să plătească, În medie 202000 ROL lunar pentru a nu mai fi nevoiți să facă plăți informale. Plata informală cumpăra Însă un avantaj; sunt dese cazurile În care pacienții și medicii se Înțeleg pentru a frauda spitalul sau sistemul asigurărilor de sănătate. Din acest motiv, pacienții ar putea fi reticenți la o creștere a contribuției obligatorii, deoarece este destul de probabil să fie din nou nevoiți
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]