7,156 matches
-
Alți cercetători observă că Ireneu se referă totuși constant la autorul evangheliei și la cel al Apocalipsei ca „discipolul Domnului”, în timp ce la alții se referă ca „apostoli”. Astfel Ireneu pare a face diferență între Ioan, autorul celei de a patra evanghelii și Apostolul Ioan.) Koester refuză referirea lui Ignatie de Antiohia ca referitoare la evanghelie și îl citează pe Ireneu ca fiind primul care a făcut uz de ea. Papirusul P52 (Biblioteca Ryland), datat în mod obișnuit în jur de 125
Ioan Evanghelistul () [Corola-website/Science/304150_a_305479]
-
cel al Apocalipsei ca „discipolul Domnului”, în timp ce la alții se referă ca „apostoli”. Astfel Ireneu pare a face diferență între Ioan, autorul celei de a patra evanghelii și Apostolul Ioan.) Koester refuză referirea lui Ignatie de Antiohia ca referitoare la evanghelie și îl citează pe Ireneu ca fiind primul care a făcut uz de ea. Papirusul P52 (Biblioteca Ryland), datat în mod obișnuit în jur de 125, sugerează că textul "Evangheliei după Ioan" s-a răspândit rapid prin Egipt. Fața fragmentului
Ioan Evanghelistul () [Corola-website/Science/304150_a_305479]
-
Koester refuză referirea lui Ignatie de Antiohia ca referitoare la evanghelie și îl citează pe Ireneu ca fiind primul care a făcut uz de ea. Papirusul P52 (Biblioteca Ryland), datat în mod obișnuit în jur de 125, sugerează că textul "Evangheliei după Ioan" s-a răspândit rapid prin Egipt. Fața fragmentului conține rânduri din Evanghelia după , în greacă, iar spatele ei conține rânduri din versetele 37-38. Clement din Alexandria ("cca." 150-211) mentionează activitatea misionară a Apostolului Ioan în Asia Mică și
Ioan Evanghelistul () [Corola-website/Science/304150_a_305479]
-
pe Ireneu ca fiind primul care a făcut uz de ea. Papirusul P52 (Biblioteca Ryland), datat în mod obișnuit în jur de 125, sugerează că textul "Evangheliei după Ioan" s-a răspândit rapid prin Egipt. Fața fragmentului conține rânduri din Evanghelia după , în greacă, iar spatele ei conține rânduri din versetele 37-38. Clement din Alexandria ("cca." 150-211) mentionează activitatea misionară a Apostolului Ioan în Asia Mică și continuă „Iar Ioan, ultimul, văzând că în evanghelii s-au discutat lucruri trupești, susținut
Ioan Evanghelistul () [Corola-website/Science/304150_a_305479]
-
Egipt. Fața fragmentului conține rânduri din Evanghelia după , în greacă, iar spatele ei conține rânduri din versetele 37-38. Clement din Alexandria ("cca." 150-211) mentionează activitatea misionară a Apostolului Ioan în Asia Mică și continuă „Iar Ioan, ultimul, văzând că în evanghelii s-au discutat lucruri trupești, susținut de discipolii lui și inspirat de Duhul Sfânt a scris o evanghelie spirituală.” Origene (185-"cca." 254) a răspuns la întrebarea de ce Ioan a plasat la început curățarea Templului de comercianți, mai degrabă decât
Ioan Evanghelistul () [Corola-website/Science/304150_a_305479]
-
Clement din Alexandria ("cca." 150-211) mentionează activitatea misionară a Apostolului Ioan în Asia Mică și continuă „Iar Ioan, ultimul, văzând că în evanghelii s-au discutat lucruri trupești, susținut de discipolii lui și inspirat de Duhul Sfânt a scris o evanghelie spirituală.” Origene (185-"cca." 254) a răspuns la întrebarea de ce Ioan a plasat la început curățarea Templului de comercianți, mai degrabă decât la sfârșit „Ioan nu spune mereu adevărul în mod literal, ci doar spiritual.” În Alexandria, faptul că Ioan
Ioan Evanghelistul () [Corola-website/Science/304150_a_305479]
-
185-"cca." 254) a răspuns la întrebarea de ce Ioan a plasat la început curățarea Templului de comercianți, mai degrabă decât la sfârșit „Ioan nu spune mereu adevărul în mod literal, ci doar spiritual.” În Alexandria, faptul că Ioan era autorul evangheliei nu a fost niciodată pus sub semnul întrebării. Bruce Metzger afirma „Putem găsi în opera lui Clement citate ale tuturor cărților din Noul Testament cu excepția lui Filimon, Iacob, 2 Petru și 2 și 3 Ioan.” Roma a fost sediul singurei respingeri
Ioan Evanghelistul () [Corola-website/Science/304150_a_305479]
-
semnul întrebării. Bruce Metzger afirma „Putem găsi în opera lui Clement citate ale tuturor cărților din Noul Testament cu excepția lui Filimon, Iacob, 2 Petru și 2 și 3 Ioan.” Roma a fost sediul singurei respingeri timpurii a celei de a patra evanghelii. Adversarii montanismului au fost răspunzători pentru asta. Ireneu afirmă că aceste persoane au încercat să suprime învățătura despre Duhul Sfânt pentru a distruge montanismul, prin urmare ei au negat ideea că Apostolul Ioan ar fi autorul evangheliei și autoritatea ei
Ioan Evanghelistul () [Corola-website/Science/304150_a_305479]
-
de a patra evanghelii. Adversarii montanismului au fost răspunzători pentru asta. Ireneu afirmă că aceste persoane au încercat să suprime învățătura despre Duhul Sfânt pentru a distruge montanismul, prin urmare ei au negat ideea că Apostolul Ioan ar fi autorul evangheliei și autoritatea ei. Mai târziu, Epifanie de Salamina a denumit acest grup, care consta din adepții preotului Caius, drept Alogi, un joc de cuvinte între „fără Cuvânt” și „fără rațiune”. Critica modernă poate fi împărțită în trei mari secțiuni: (1
Ioan Evanghelistul () [Corola-website/Science/304150_a_305479]
-
erau probabil mai numeroși decât ortodocșii” în creștinismul timpuriu iar ortodoxia nu era atât strict definită ca în ziua de azi. El era „era convins că niciunul dintre Părinții Apostolici nu s-a bazat pe autoritatea celei de-a patra evanghelii. Gnosticii, marcioniții și montaniștii erau cei care au folosit-o la început, ei fiind cei care au introdus-o în comunitatea creștină.” J.N. Sanders, care a scris "The Fourth Gospel in the Early Church", a examinat „așa-zisele paralele ale
Ioan Evanghelistul () [Corola-website/Science/304150_a_305479]
-
scris "The Fourth Gospel in the Early Church", a examinat „așa-zisele paralele ale lui Ioan cu Ignatie din Antiohia, Policarp de Smirna, Barnabas și "Epistola către Diognetus", conchizând că nu există urme sigure ale influenței celei de-a patra evanghelii la Părinții Apostolici.” Sanders a argumentat că această carte a fost scrisă în Alexandria. "Evanghelia după Ioan" afirmă explicit că textul ei a fost scris de „discipolul iubit de Isus”, deci multe eforturi au fost depuse pentru a determina cine
Ioan Evanghelistul () [Corola-website/Science/304150_a_305479]
-
Ioan cu Ignatie din Antiohia, Policarp de Smirna, Barnabas și "Epistola către Diognetus", conchizând că nu există urme sigure ale influenței celei de-a patra evanghelii la Părinții Apostolici.” Sanders a argumentat că această carte a fost scrisă în Alexandria. "Evanghelia după Ioan" afirmă explicit că textul ei a fost scris de „discipolul iubit de Isus”, deci multe eforturi au fost depuse pentru a determina cine a fost această persoană. În mod tradițional el este identificat cu Apostolul Ioan, deoarece în
Ioan Evanghelistul () [Corola-website/Science/304150_a_305479]
-
de „discipolul iubit de Isus”, deci multe eforturi au fost depuse pentru a determina cine a fost această persoană. În mod tradițional el este identificat cu Apostolul Ioan, deoarece în caz contrar unul din cei mai importanți apostoli din celelalte evanghelii ar lipsi complet din a patra evanghelie. Totuși, cercetătorii critici au propus alte posibilități. Filson, Sanders, Vernard Eller, Rudolf Steiner și Ben Witherington sugerează că era vorba de Lazăr, deoarece și indică precis că Isus îl „iubea” pe acesta, iar
Ioan Evanghelistul () [Corola-website/Science/304150_a_305479]
-
eforturi au fost depuse pentru a determina cine a fost această persoană. În mod tradițional el este identificat cu Apostolul Ioan, deoarece în caz contrar unul din cei mai importanți apostoli din celelalte evanghelii ar lipsi complet din a patra evanghelie. Totuși, cercetătorii critici au propus alte posibilități. Filson, Sanders, Vernard Eller, Rudolf Steiner și Ben Witherington sugerează că era vorba de Lazăr, deoarece și indică precis că Isus îl „iubea” pe acesta, iar asta ar fi posibil implicat și de
Ioan Evanghelistul () [Corola-website/Science/304150_a_305479]
-
Totuși, cercetătorii critici au propus alte posibilități. Filson, Sanders, Vernard Eller, Rudolf Steiner și Ben Witherington sugerează că era vorba de Lazăr, deoarece și indică precis că Isus îl „iubea” pe acesta, iar asta ar fi posibil implicat și de "Evanghelia secretă după Marcu". Keener observă că „Lazăr din Betania ar fi avut mai mult acces în casa Marelui Preot (dacă discipolul din 18:15-16 este discipolul cel iubit, ceea ce este nesigur); sinopticii s-ar putea să-l fi omis pe
Ioan Evanghelistul () [Corola-website/Science/304150_a_305479]
-
ar fi putut fi Ioan Marcu; totuși Faptele Apostolilor indică faptul că Ioan Marcu era foarte tânăr și s-a alăturat târziu discipolilor. J. Colson a sugerat că „Ioan” era preot în Ierusalim, explicând presupusa mentalitate preoțească din a patra evanghelie. R. Schnackenburg a sugerat că „Ioan” ar fi fost un locuitor altfel necunoscut al Ierusalimului care făcea parte din cercul de prieteni ai lui Isus. "Evanghelia după Filip" și "Evanghelia Mariei" o identifică pe Maria Magdalena drept discipolul iubit de
Ioan Evanghelistul () [Corola-website/Science/304150_a_305479]
-
sugerat că „Ioan” era preot în Ierusalim, explicând presupusa mentalitate preoțească din a patra evanghelie. R. Schnackenburg a sugerat că „Ioan” ar fi fost un locuitor altfel necunoscut al Ierusalimului care făcea parte din cercul de prieteni ai lui Isus. "Evanghelia după Filip" și "Evanghelia Mariei" o identifică pe Maria Magdalena drept discipolul iubit de Isus, o posibilitate care a fost analizată de Esther de Boer și făcută faimoasă în imaginarul roman "Codul lui Da Vinci". În sfârșit, câțiva autori, cum
Ioan Evanghelistul () [Corola-website/Science/304150_a_305479]
-
preot în Ierusalim, explicând presupusa mentalitate preoțească din a patra evanghelie. R. Schnackenburg a sugerat că „Ioan” ar fi fost un locuitor altfel necunoscut al Ierusalimului care făcea parte din cercul de prieteni ai lui Isus. "Evanghelia după Filip" și "Evanghelia Mariei" o identifică pe Maria Magdalena drept discipolul iubit de Isus, o posibilitate care a fost analizată de Esther de Boer și făcută faimoasă în imaginarul roman "Codul lui Da Vinci". În sfârșit, câțiva autori, cum ar fi Loisy, Bultmann
Ioan Evanghelistul () [Corola-website/Science/304150_a_305479]
-
Boer și făcută faimoasă în imaginarul roman "Codul lui Da Vinci". În sfârșit, câțiva autori, cum ar fi Loisy, Bultmann și Hans-Martin Schenke, văd „discipolul cel iubit” drept o creație pur simbolică, un pseudonim idealizat pentru grupul de autori ai evangheliei. Cercetătoarea gnosticismului Elaine Pagels merge și mai departe, afirmând că însuși autorul evangheliei era un gnostic, citând pentru asta similarități cu "Evanghelia după Toma" și cu "Evanghelia după Filip". Trebuie observat că primul comentariu al Evangheliei după Ioan a fost
Ioan Evanghelistul () [Corola-website/Science/304150_a_305479]
-
câțiva autori, cum ar fi Loisy, Bultmann și Hans-Martin Schenke, văd „discipolul cel iubit” drept o creație pur simbolică, un pseudonim idealizat pentru grupul de autori ai evangheliei. Cercetătoarea gnosticismului Elaine Pagels merge și mai departe, afirmând că însuși autorul evangheliei era un gnostic, citând pentru asta similarități cu "Evanghelia după Toma" și cu "Evanghelia după Filip". Trebuie observat că primul comentariu al Evangheliei după Ioan a fost scris de un gnostic, iar evanghelia era populară printre gnostici cel puțin la fel de
Ioan Evanghelistul () [Corola-website/Science/304150_a_305479]
-
Schenke, văd „discipolul cel iubit” drept o creație pur simbolică, un pseudonim idealizat pentru grupul de autori ai evangheliei. Cercetătoarea gnosticismului Elaine Pagels merge și mai departe, afirmând că însuși autorul evangheliei era un gnostic, citând pentru asta similarități cu "Evanghelia după Toma" și cu "Evanghelia după Filip". Trebuie observat că primul comentariu al Evangheliei după Ioan a fost scris de un gnostic, iar evanghelia era populară printre gnostici cel puțin la fel de devreme ca și printre „ortodocși”. Diverse obiecții au fost
Ioan Evanghelistul () [Corola-website/Science/304150_a_305479]
-
drept o creație pur simbolică, un pseudonim idealizat pentru grupul de autori ai evangheliei. Cercetătoarea gnosticismului Elaine Pagels merge și mai departe, afirmând că însuși autorul evangheliei era un gnostic, citând pentru asta similarități cu "Evanghelia după Toma" și cu "Evanghelia după Filip". Trebuie observat că primul comentariu al Evangheliei după Ioan a fost scris de un gnostic, iar evanghelia era populară printre gnostici cel puțin la fel de devreme ca și printre „ortodocși”. Diverse obiecții au fost ridicate la adresa scrierii acestor scrieri
Ioan Evanghelistul () [Corola-website/Science/304150_a_305479]
-
grupul de autori ai evangheliei. Cercetătoarea gnosticismului Elaine Pagels merge și mai departe, afirmând că însuși autorul evangheliei era un gnostic, citând pentru asta similarități cu "Evanghelia după Toma" și cu "Evanghelia după Filip". Trebuie observat că primul comentariu al Evangheliei după Ioan a fost scris de un gnostic, iar evanghelia era populară printre gnostici cel puțin la fel de devreme ca și printre „ortodocși”. Diverse obiecții au fost ridicate la adresa scrierii acestor scrieri de către Ioan. Prima dintre ele, "Evanghelia după Ioan" este
Ioan Evanghelistul () [Corola-website/Science/304150_a_305479]
-
și mai departe, afirmând că însuși autorul evangheliei era un gnostic, citând pentru asta similarități cu "Evanghelia după Toma" și cu "Evanghelia după Filip". Trebuie observat că primul comentariu al Evangheliei după Ioan a fost scris de un gnostic, iar evanghelia era populară printre gnostici cel puțin la fel de devreme ca și printre „ortodocși”. Diverse obiecții au fost ridicate la adresa scrierii acestor scrieri de către Ioan. Prima dintre ele, "Evanghelia după Ioan" este o relatare foarte intelectualizată a vieții lui Isus, autorul fiind
Ioan Evanghelistul () [Corola-website/Science/304150_a_305479]
-
primul comentariu al Evangheliei după Ioan a fost scris de un gnostic, iar evanghelia era populară printre gnostici cel puțin la fel de devreme ca și printre „ortodocși”. Diverse obiecții au fost ridicate la adresa scrierii acestor scrieri de către Ioan. Prima dintre ele, "Evanghelia după Ioan" este o relatare foarte intelectualizată a vieții lui Isus, autorul fiind familiarizat cu tradițiile rabinice de interpretare biblică. Evangheliile sinoptice cad de acord că Ioan era un pescar. se referă la Ioan ca fiind „lipsit de învățătură” sau
Ioan Evanghelistul () [Corola-website/Science/304150_a_305479]