6,551 matches
-
numeroasei populații școlare, s-a pus problema ridicării unui alt edificiu care s-a finalizat în 1930. Cu ocazia înălțării acestei școli arhivele consemnează și primul(probabil) "Procest-verbal" de "consumare de rachiu" din istoria țării cu folosirea fondurilor viitoarei clădiri, făptuitori fiind "tăietorii lemnelor din pădurea Bălteni, necesare școlii". Din această cauză, pe 22 februarie 1924, președintele Comitetului de Construcție, învățătorul Ștefan T. Tudusciuc demisionează, luîndu-i locul unul dintre consumatorii de rachiu, Toader Gh. Andrei. După naționalizarea din 1948, școala s-
Brăhășoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301866_a_303195]
-
desemnat pe căpitanul de armată George Earle, emisarul său special în Balcani să adune informații despre Katyń. Earle a îndeplinit ordinul folosindu-și doar legăturile din Bulgaria și România. Earle a ajuns de asemenea la concluzia că sovieticii au fost făptuitorii. După consultarea cu directorul Biroului pentru informații de război, Elmer Davis, Roosevelt a respins concluziile, afirmând că este convins de responsabilitatea germanilor și a ordonat nepublicarea raportului Earle. Când Earle a cerut oficial permisiunea publicării, președintele Statelor Unite i-a ordonat
Masacrul de la Katyń () [Corola-website/Science/299720_a_301049]
-
ridicat cu mandat de arestare de la domiciliul său din cartierul Pipera din București sub învinuirea de lipsire ilegală de libertate și a fost prezentat Judecătoriei sectorului 1 al Capitalei. Instanța a hotărât arestarea preventivă lui Becali împreună cu alți patru complici făptuitori pentru 29 de zile. Aceștia au făcut recurs sentinței judecătorești, Tribunalul București respingându-le recursul și menținând decizia primei instanțe, respectiv motivarea Judecătoriei Sectorului 1: „[...] "organele judiciare sunt singurele abilitate să efectueze cercetări pentru aflarea adevărului, iar neacceptarea acestui principiu
George Becali () [Corola-website/Science/298811_a_300140]
-
omorurilor. Când intrau în lagărele morții, prizonierii erau obligați să-și predea toate obiectele personale, atent catalogate și etichetate înainte de a fi trimise în Germania pentru a fi valorificate. Berenbaum arată că “soluția finală a problemei evreiești” era “în ochii făptuitorilor... cea mai mare realizare a Germaniei.” Autorul holocaustolog Saul Friedländer scrie că: “Niciun grup social, nicio comunitate religioasă, nicio instituție academică sau profesională din Germania sau din Europa nu și-a declarat solidaritatea cu evreii.” Friedländer mai arată că unele
Holocaust () [Corola-website/Science/297775_a_299104]
-
civilă este guvernată de principiul legalității. De regulă, fapta ilicită generatoare de prejudiciu conduce la obligarea reparării lui numai în cazul când este culpabilă, în sensul săvârșirii ei cu intenția de a păgubi sau din cauza lipsei unei atitudini diligente a făptuitorului. Repararea prejudiciului se face în natură sau prin echivalent, prin plata despăgubirilor, care trebuie să cuprindă atât valoarea pagubei efective, damnum emergens, cât și a câștigului de care persoana a fost lipsită ca urmare a faptei ilicite, lucrum cessans. Răspunderea
Instituție () [Corola-website/Science/302097_a_303426]
-
sau acte preparatorii pedepsite de lege, care pun în pericol viața, integritatea fizică sau sănătatea persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (1), cărora li se asigura protecție, ori obiectivele aflate în pază, personalul Serviciului de Protecție și Pază poate imobiliza făptuitorul, predându-l de îndată organelor competențe, împreună cu actul de constatare și cu mijloacele materiale de probă. Zonele de protecție a obiectivelor sunt delimitate, cu semne vizibile, de către Serviciul de Protecție și Pază, cu sprijinul de specialitate al autorităților publice și
Serviciul de Protecție și Pază () [Corola-website/Science/303614_a_304943]
-
din partea Austro-Ungariei, fapt care a marcat începutul primului război mondial. Conducerea Șerbiei a fost conștientă de posibilitatea ca Austro-Ungaria să reacționeze la atentat printr-o intervenție militară, astfel încât a deplâns în mod oficial uciderea moștenitorului tronului, arătând totodată că toți făptuitorii proveneau din Bosnia și Herțegovina, fiind așadar cetățeni austro-ungari. În Bosnia și Croația au apărut represalii antisârbe violente. În presa sârbă de la acea vreme, acestea au fost folosite pentru a blama Austro-Ungaria, ceea ce a stârnit un veritabil război media între
Atentatul de la Sarajevo () [Corola-website/Science/311645_a_312974]
-
obiceiuri populare care guvernează viața oamenilor din mediul rural. "Baltagul" a fost considerat de unii critici ca fiind un adevărat roman polițist în care se investighează un caz de dispariție, descoperindu-se o crimă și depistându-se și pedepsindu-se făptuitorii. Punctul de plecare al romanului îl constituie crima din balada „Miorița”, în care un baci moldovean este ucis de doi confrați, unul ungurean și altul vrâncean, pentru a fi prădat de turme („că-i mai ortoman/ș-are oi mai
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
detenția altuia, fără consimțământul acestuia, în scopul de a și-l însuși pe nedrept, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.( 2) Fapta constituie furt și dacă bunul aparține în întregime sau în parte făptuitorului, dar în momentul săvârșirii acel bun se găsea în posesia sau detenția legitimă a altei persoane.( 3) Se consideră bunuri mobile și înscrisurile, energia electrică, precum și orice alt fel de energie care are valoare economică." În spiritul Codului penal, se
Furt () [Corola-website/Science/312404_a_313733]
-
electrică, precum și orice alt fel de energie care are valoare economică." În spiritul Codului penal, se consideră bunuri mobile și orice energie care are o valoare economică, precum și înscrisurile. Fapta constituie furt chiar dacă bunul aparține în întregime sau în parte făptuitorului, dar în momentul săvârșirii acel bun se găsea în posesia sau deținerea legitimă a altei persoane. De asemenea, constituie furt luarea unui vehicul, cu scopul de a-l folosi pe nedrept. O variantă mai gravă, cu pericol social mai ridicat
Furt () [Corola-website/Science/312404_a_313733]
-
prin întrebuințarea de violențe sau amenințări ori prin punerea victimei în stare de inconștiență sau neputință de a se apăra, precum și furtul urmat de întrebuințarea unor astfel de mijloace pentru păstrarea bunului furat sau pentru înlăturarea urmelor infracțiunii ori pentru ca făptuitorul să-și asigure scăparea se pedepsesc cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi." Tâlhăria calificată este o forma mai grava a tâlhăriei, fiind definita astfel: Art. 234 Tâlhăria calificată (1) Tâlhăria săvârșită în următoarele împrejurări
Furt () [Corola-website/Science/312404_a_313733]
-
răngi de fier. Templul Unirea Sfântă a fost jefuit în după-amiaza lui 21 ianuarie, legionarii continuând jaful în casele evreiești vecine, după care au revenit în templu pentru a da foc cărților sfinte. Sinagoga Bet El a fost distrusă complet, făptuitorii făcând uz de topoare. O ceată de legionari a capturat Sinagoga Cizmarilor și a transformat locul într-un centru de tortură. La Sinagoga Mare au lucrat două echipe; prima echipă a intrat cu revolvere, au jefuit enoriașii evrei prezenți și
Pogromul de la București () [Corola-website/Science/306394_a_307723]
-
acte sunt sau nu comise în mod sistematic în timpul conflictelor internaționale sau interne. Alte fapte ce intră în categoria de "crime împotriva umanității" sunt "crima", "exterminarea", "sclavia", "tortura", "persecuția" etc. Pentru a se proba crimele împotriva umanității și pentru condamnarea făptuitorilor, este necesară doar probarea crimelor săvârșite, nefiind nevoie și de dovedirea intenției de a distruge un grup. Crimele contra umanității, indiferent dacă sunt comise în timp de război sau în timp de pace, așa cum sunt definite în Statutul Tribunalului Militar
Crime împotriva umanității () [Corola-website/Science/314410_a_315739]
-
Blue Forces, Florida, SUA, 1996. - „Psihocriminalistica - metode moderne de investigare a locului faptei”", Întrunire organizată de “Fundația General D. Ceacanica” din Râmnicu Sărat, Buziaș, 1998. - „Metodologia investigării criminalistice a furturilor din marile magazine. Cartoteci și colecții criminalistice de identificare a făptuitorilor după modus operandi”", Programul “Munca în poliție în Marea Britanie, Regulamente și Munca Operativă”, Comitatele Devon și Cornwall, martie 1999. - „Tipologii moderne de elaborare a cursurilor de criminalistică”", Academia de Poliție Indianapolis, Indiana, SUA, 2000. - „Tehnici moderne de falsificare a operelor
Lazăr Cârjan () [Corola-website/Science/313918_a_315247]
-
în stadiul procesual inițial. În Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Codul pentru procurorii Coroanei prevede, la capitolul cu titlul " Decizia asupra acuzării", că procurorii, poliția sau alte agenții de investigare decid dacă acuză sau nu un făptuitor, decizie care este luată pe baza a două criterii: posibilitatea administrării probelor care să conducă la o posibilă condamnare și interesul public. În Franța, Codul de procedură penală face aplicarea principiului oportunității, prin reglementarea a două instituții ce aparțin sferei
DECIZIE nr. 23 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270461_a_271790]
-
în care interesul public sau cel privat o cer". În Republica Federală Germania, Codul de procedură penală reglementează neurmărirea infracțiunilor minore, instituție conform căreia parchetul poate să renunțe la urmărire, cu aprobarea instanței competente să judece procedura principală, dacă vinovăția făptuitorului este considerată minoră și nu există un interes public în urmărirea sa. Totodată, Codul de procedură penală reglementează renunțarea la acțiune în instanță și încetarea procedurii, făcând trimitere la același criteriu al interesului public în urmărirea penală. În mod similar
DECIZIE nr. 23 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270461_a_271790]
-
Prin urmare, interesul public în urmărirea sau în renunțarea la urmărirea unor fapte prevăzute de legea penală reprezintă interesul statului în pedepsirea săvârșirii respectivelor fapte sau în renunțarea la pedepsirea lor, în funcție de circumstanțele reale ale faptei sau cele personale ale făptuitorului, criteriile aprecierii acestui interes fiind cele enumerate, expressis verbis, la alin. (1) și (2) ale art. 318 din Codul de procedură penală. Astfel, metoda legală de determinare a interesului public în continuarea urmăririi penale sau în renunțarea la aceasta, care
DECIZIE nr. 23 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270461_a_271790]
-
de procedură penală, la datele de contact furnizate de persoana vătămată în cursul procesului penal și transmise distinct de instanța de executare odată cu transmiterea hotărârii de condamnare și a mandatului de executare. În cazul în care punerea în libertate a făptuitorului are loc înainte de împlinirea termenului de executare a pedepsei sau a măsurilor preventive privative de libertate, informarea părții vătămate o realizează organul judiciar care a dispus liberarea, sau după caz, instanța de executare. În cazul permisiunii de ieșire din penitenciar
LEGE nr. 254 din 19 iulie 2013(*actualizată*) privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272959_a_274288]
-
înlăuntrul căruia poate fi dispusă redeschiderea urmăririi penale reiese din dispozițiile art. 270 alin. 2 coroborate cu cele ale art. 10 alin. 1 lit. g) din Codul de procedură penală din 1968 (referitoare la intervenirea amnistiei, prescripției ori a decesului făptuitorului, sau a radierii persoanei juridice care are calitatea de făptuitor, cazuri în care reluarea urmăririi penale nu poate avea loc), iar înainte de împlinirea acestui termen organele judiciare sunt obligate să îndeplinească actele necesare desfășurării procesului penal în concordanță cu prevederile
DECIZIE nr. 177 din 29 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 335 alin. (1) şi (4) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271599_a_272928]
-
dispozițiile art. 270 alin. 2 coroborate cu cele ale art. 10 alin. 1 lit. g) din Codul de procedură penală din 1968 (referitoare la intervenirea amnistiei, prescripției ori a decesului făptuitorului, sau a radierii persoanei juridice care are calitatea de făptuitor, cazuri în care reluarea urmăririi penale nu poate avea loc), iar înainte de împlinirea acestui termen organele judiciare sunt obligate să îndeplinească actele necesare desfășurării procesului penal în concordanță cu prevederile art. 1-4 din același cod, privind scopul procesului penal, principiul
DECIZIE nr. 177 din 29 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 335 alin. (1) şi (4) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271599_a_272928]
-
al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. Articolul 44 Competența în caz de reunire a cauzelor (1) În caz de reunire, dacă, în raport cu diferiții făptuitori ori diferitele fapte, competența aparține, potrivit legii, mai multor instanțe de grad egal, competența de a judeca toate faptele și pe toți făptuitorii revine instanței mai întâi sesizate, iar dacă, după natura faptelor sau după calitatea persoanelor, competența aparține unor
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271473_a_272802]
-
Articolul 44 Competența în caz de reunire a cauzelor (1) În caz de reunire, dacă, în raport cu diferiții făptuitori ori diferitele fapte, competența aparține, potrivit legii, mai multor instanțe de grad egal, competența de a judeca toate faptele și pe toți făptuitorii revine instanței mai întâi sesizate, iar dacă, după natura faptelor sau după calitatea persoanelor, competența aparține unor instanțe de grad diferit, competența de a judeca toate cauzele reunite revine instanței superioare în grad. ... (2) Competența judecării cauzelor reunite rămâne dobândită
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271473_a_272802]
-
iar dacă, după natura faptelor sau după calitatea persoanelor, competența aparține unor instanțe de grad diferit, competența de a judeca toate cauzele reunite revine instanței superioare în grad. ... (2) Competența judecării cauzelor reunite rămâne dobândită chiar dacă pentru fapta sau pentru făptuitorul care a determinat competența unei anumite instanțe s-a dispus disjungerea sau încetarea procesului penal ori s-a pronunțat achitarea. ... (3) Tăinuirea, favorizarea infractorului și nedenunțarea unor infracțiuni sunt de competența instanței care judecă infracțiunea la care acestea se referă
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271473_a_272802]
-
schimbare a calității inculpatului (1) Când competența instanței este determinată de calitatea inculpatului, instanța rămâne competentă să judece chiar dacă inculpatul, după săvârșirea infracțiunii, nu mai are acea calitate, în cazurile când: ... a) fapta are legătură cu atribuțiile de serviciu ale făptuitorului; ... b) s-a dat citire actului de sesizare a instanței. ... ---------- Alin. (1) al art. 48 a fost modificat de pct. 27 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271473_a_272802]
-
să ia măsuri de conservare a locului săvârșirii infracțiunii și de ridicare sau conservare a mijloacelor materiale de probă. În cazul infracțiunilor flagrante, aceleași organe au dreptul de a face percheziții corporale sau ale vehiculelor, de a-l prinde pe făptuitor și de a-l prezenta de îndată organelor de urmărire penală. (3) Când făptuitorul sau persoanele prezente la locul constatării au de făcut obiecții ori precizări sau au de dat explicații cu privire la cele consemnate în procesul-verbal, organul de constatare are
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271473_a_272802]