7,566 matches
-
Saint-Palaye, Les Mémoires historiques sur la chasse dans les différents âges de la monarchie, L'école de la chasse au chien courant...). "Mă amuz răsfoind bestiare din Evul Mediu, căutând în "autori" tot ce este baroc printre animale. Mă aflu printre monștrii fantastici" (scrisoare din 19 februarie 1872 către Sand). La sursele medievale pe care le tratează expeditiv se adaugă literatura romantică, scrierile lui Renan, Creuzer, Michelet, Hugo cu care nu se teme să intre în concurență, atunci când recitește în 1856, Legenda frumosului
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
prăpăstios până în fundul șanțului cu apă"384*. Mai multe incinte apără acest loc geometric (țăruși, gard de mărăcini) al cărui aspect pătrat și militar se opune oricărei intimități de refugiu, de casă primitoare și care este populat cu un bestiar fantastic, dragoni la exterior care scuipă apa streșinilor 385 și boturi de fiare sălbatice în interior. O astfel de dualitate contradictorie este plasată emblematic pe pervazul ferestrelor: "la toate caturile, înfloreau în ghivece de lut vopsit tufe de busuioc sau de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Iulian este de altfel cel care descoperă vertijul lipsei de limite în setea de carnagiu căreia nimic nu vine să-i pună frâu sau capăt. Distanța până unde pot ajunge săgețile sale e nelimitată, ele nu cunosc frontiere și enumerarea fantastică a isprăvilor sale vânătorești o dovedește 395. De asemenea, îndepărtarea sa de casă nu va putea împiedica ca fatala predicție să se împlinească. Am putea chiar spune că tocmai faptul că el se crede în afara limitei aduce uciderea. Tocmai fiindcă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
într-o chemare anume; de unde, prin cine, prin ce, asta era o altă poveste"426. Raconto d'autunno ("Poveste de toamnă") este evident o rescriere inspirată de Prăbușirea casei Usher ca și de Ligeia ale lui Edgar Allan Poe. Maestrul fantasticului italian este vizibil inspirat de către scriitorul american plasându-și povestirea, care îl conduce pe narator către o antică locuință cu arhitectură simbolică și semnificativă, sub semnul unei "zile de toamnă, zi apăsătoare, întunecată și mută"427 cu nori grei și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de ospitalitate care pune în mișcare o asemenea căutare, atât de insistentă și de vitală, plasată sub semnul oximoronic al frumuseții terifiante, al farmecului oribil, al unei Meduze încriptate 430. Ca și la Poe, locuința are fără îndoială o înfățișare fantastică care se explică totodată prin natura locurilor și prin starea psihologică a naratorului, care adaugă: "Și poate alte împrejurări care îmi scăpau" contribuiau astfel la crearea unui mister în raport cu ne-spusul anonimului fugar și cu o secretă dorință de secret
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care se explică totodată prin natura locurilor și prin starea psihologică a naratorului, care adaugă: "Și poate alte împrejurări care îmi scăpau" contribuiau astfel la crearea unui mister în raport cu ne-spusul anonimului fugar și cu o secretă dorință de secret. Fantasticul se dezvoltă prin limbaj, prin numirea lucrurilor. Astfel, el zărește o sală somptuoasă puternic luminată "parcă ivită prin farmec 431 în mijlocul acestor munți sălbatici". Dar și prin neclaritate, imprecizie și o absență de înțelegere repetată (" Era ceea ce nu puteam să
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ale cărui povești nocturne Landolfi le cunoștea bine. Aceeași animalitate ("Semăna cu acele pisici care, ca să nu-și piardă din ochi prada sau dușmanul nu clipește din două rânduri de gene ci dintr-una în același timp")441, același caracter fantastic (personajul cu darul său de a pândi, se ivește pe neașteptate "sosind de nu se știe unde), aceeași vechime (gazda este îmbrăcată cu aceeași haină de modă veche, are un pistol din secolul trecut), aceeași privire mândră, sumbră și bănuitoare
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
secolul trecut), aceeași privire mândră, sumbră și bănuitoare, aceleași lecturi anacronice (în bibliotecă are cărți vechi cu caractere din secolul al XVII-lea, "vechi cronici regionale în latină și în italiană"), cărți bogat legate, împodobite cu blazoane) caracterizează aceste ființe fantastice care par să fi scăpat timpului. Iar atașamentul naratorului față de personajul straniu este același. "Lucru straniu", constată el, nu se gândește deloc să plece după ce s-a odihnit și a mâncat. Pericolul, în acea vreme, de a rămâne într-o
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
avut printre numeroasele sale planuri și proiecte și cel al unei povestiri istorisite de către Oskar Baum care ar oferi o soluție utopică la această problemă a unei ospitalități libere și fără constrângeri, debarasată întrucâtva de povara celuilalt. Tema acestei povestiri fantastice ar fi următoarea: "Un om vrea să permită celorlalți oameni să se întâlnească fără să fie oficial invitați, doar pentru a vedea alți oameni, pentru ca să le vorbească, să-i observe fără chiar să-i cunoască. E un fel de banchet
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
aparține lui Blanchot) îl învăluie cu o suavă mângâiere. O astfel de primire își va găsi recompensa dincolo de orice așteptare, de vreme ce nu numai că procesele de identificare se vor actualiza, dar, și mai mult încă, este inaugurată povestea unei ospitalități fantastice și minunate a Spirite-ei, cea mai străină și mai îndepărtată și totuși cea mai apropiată, cea mai a lui, astfel încât cei doi amanți vor termina prin a forma un singur înger, o perlă unică de dragoste. Nu se pune problema
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
curaj în disperarea acelor săptămâni - vor schimba toate datele problemei și se va ajunge, cu siguranță, la o răscoală populară împotriva Uniunii Sovietice, populația va face cauză comună cu noi și victoria va fi a noastră. Era ceva de domeniul fantasticului” (sublinierile ne aparțin). Situația din România era în aceeași perioadă în atenția ministrului nazist al Propagandei, Joseph Goebbels, în jurnalul căruia aprecierile asupra acestei țări și a ofensivei germane din Ungaria sunt frecvente. La 3 martie 1945: „Din România, se
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
îmi păreau altfel înainte de a merge acolo, decât pe urmă. Este o legendă a românilor din America, și această legendă este bine să o înlăturăm [...]. Legenda românilor din America este aceasta: că ei sunt foarte numeroși. Ni se dau cifre fantastice, uimitoare. Atunci când cauți mai de aproape, vezi că ele nu există și nici n-au existat vreodată”. „Românii din America, concluziona el, însemnează altceva, și în ce privește numărul lor, și în ce privește proveniența lor, felul lor de viață, viața lor culturală, aspirațiile
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
astrologie, medicină naturistă, ezoterisme și ocultisme, în ceea ce pe scurt ar putea fi numit "semioză hermetică". Până la Renaștere, dar și în Renaștere chiar, cunoașterea științifică este încă ceva de domeniul interpretării simbolurilor. Adică este alchimie, astrologie sau zoologie a animalelor fantastice. De ce? Pentru că în acest fel de cunoașteri, faptul este interpretat din perspectiva simbolurilor, a semnificațiilor. Dacă au loc fenomene astronomice - conjuncții planetare sau eclipse - aspectele cantitative și exacte sunt mai puțin importante 13 decât confruntările simbolice, de semnificații, care au
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
al capodoperelor, caracterizate de o puternică transpunere imaginară. Cu aceasta se vădește că, sub aspectul conținutului, semnul nu are nici la Goldmann vreo importanță, căci compararea unor "universuri cu conținturi în întregime diferite", cum ar fi cel al unui "basm fantastic" și al unui "roman realist" sunt perfect posibile și îndreptățite de prezența coerenței interne a operelor, care lipsește de consistență substanța semnificantului căci face perfect egale între ele nu numai astfel de opere, ci chiar și operele literare, constituite din
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
văzut cum veneau locuitori de prin Împrejurimile stațiilor care vindeau deportaților din tren sticle cu apă cu preț de 1.000 de lei sau mai mult”21. El a redus intenționat prețul apei: „Prețul sticlelor de apă ajunsese la sume fantastice din cauza speculei ce se făcea cu ele. Sticla de apă ajunsese până la prețul de 5.000 lei. șEiț introduceau numai gâtul sticlei printre gratiile vagonului și rând pe rând treceau evreii să-și umezească buzele așa de arse”22. La
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
luat cămășile și nu ne-a mai dat nimic spunând că noi tot murim și nu mai avem nevoie de nimic”15. Alți jandarmi, pe care supraviețuitorii i-au numit „binevoitori” au permis vânzarea unor sticle cu apă la prețuri fantastice, de până la 5.000 de lei: „Se introducea numai gâtul sticlei printre gratiile ferăstruicei și rând pe rând treceau evreii să-și umezească buzele arse de sete”16. Un evreu care a depus mărturie În favoarea lui Triandaf XE "Triandaf (locotenent
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Mi-aduc aminte de colegul dumneavoastră Iosif Sava, de Luminița Constantinescu, din prima lună când eram studentă la Conservator, m-au invitat în emisiuni și mi-au dat ocazia să cant un repertoriu extraordinar, să fiu prezentă la momente artistice fantastice. Mi-aduc aminte (ceva aproape comic), la Conservator aveam o profesoară de canto, nici nu vreau să-i pronunț numele, și la clasa ei făceam muzică patriotică, muzică românească contemporană, dar nimic în legătură cu canto clasic, cu opere integrale. Însă redactorii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
la Putna, de pildă, în 2010, un caiet care trasează o preocupare în căutarea absolutului Eminescu. Față de atâtea nesăbuințe care s-au rostit pe seama lui, Eminescu este o imensă șansă pentru România, o șansă de universalitate. Poet care are acuitatea fantastică a lui Hölderlin și, în același timp, apetitul imens de cultură, curajul să traducă Kant și teoriile asupra energeticii și fizicii. Pentru noi este o cauțiune extraordinară, or, trebuie să fim demni de această confruntare cu valorile in-uzabile. A.V.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
de gândire, scrii adaptări, scenarii radiofonice, și un plan de realizare. A mai fost ceva în cazul meu ca regizor de teatru radiofonic: dorința de a atinge cu sufletul, cu gândul, cu fapta ceea ce auzisem în copilărie la difuzor. E fantastică experiența asta, că te poți întâlni cu Radu Beligan care înregistrează într-o cabină, și tu înregistrezi în cealaltă! Beligan, pe care îl auzeam pe vremuri la difuzorul meu de la Arghira, în familia anticarului. Deci, radioul a însemnat o experiență
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
fost vernisată de Dan Hăulică, atunci președinte de onoare al Asociației Internaționale a Criticilor de Artă. 5 1961-1963 6 Roger Caillois (1913 1978), scriitor, sociolog, eseist, critic literar francez, membru al Academiei Franceze. În România au fost publicate " În inima fantasticului" (traducere Iulia Soare), Meridiane, 1971, "Eseuri despre imaginație" (traducere Viorel Grecu), Univers, 1975, "Fluviul Alfeu" (traducere Adrian Istrate), Nemira, 1997, "Abordări ale imaginarului" (traducere Nicolae Balotă), Nemira 2001, "Omul și sacrul" (traducere Dan Petrescu), Nemira 2006. A inițiat la editura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Iunie 1940. Aci evreii, proprietari urbani, au pierdut folosința proprietăților lor cu ziua aceea. O estimație aproximativă trebuie să arate că prestațiunile ce populațiunea evreiască din Cernăuți ar trebui să efectueze potrivit decretului lege în cauză, ar atinge o sumă fantastică, așa încât chiar dacă evreii din Cernăuți ar da ultima lor cămașă și ultima lor pernă ei totuși n-ar putea îndeplini prevederile legii, acestea depășind în măsura cea mai mare posibilitățile lor materiale. Să ne fie permis a arăta că nici
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
viața și faptele“ caracterizează o hagiografie, ceea ce-l transformă pe Ilie Cazane, eroul cărții, într-un sfânt, mag sau măcar iluzionist. De la prima sa intrare în scenă, Cazane poartă această aură care nu-l va părăsi până la sfârșit. Și totuși, fantasticul este destul de puțin prezent în acest roman. Cazane are, ni se spune, un farmec extraordinar atunci când vorbește, ceea ce îl ajută să mănânce și să bea pe veresie la toate cârciumile din București. În plus, el e în stare să crească
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
veresie la toate cârciumile din București. În plus, el e în stare să crească legume de dimensiuni hiperbolice, ceea ce-i va atrage atenția Securității, de unde nimeni nu mai iese. Mai mult însă decât isprăvile de pomină ale horticultorului Cazane, atmosfera fantastică este dată de gravitatea de documentar alb-negru a relatării, seriozitatea jucată, lăsând loc unei rezonabile îndoieli, care convinge eficient. Tonul detașat, ușor ironic al narațiunii face toată treaba. Soacra lui Ilie Cazane vrea să se trezească mai devreme decât ginerele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
orgoliu rănit, spirit de competiție, toate traduse în mintea ei simplă printr-un singur gând, sfredelitor: «|ista-i necuratulț“. Cu toată ironia, ideea că Ilie s-ar putea să nu fie fără legătură cu necuratul se insinuează deja. Și totuși, fantasticul din romanul lui Răzvan Rădulescu nu este cel invadator, bulgakovian, din scrierile lui Bogdan Suceavă sau Petre Barbu. Cazane este un magician al straturilor de roșii, dar poate că posedă un simplu magnetism față de plante. În trenul Iași-București apare un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
Karl Marx vizitează sufrageria colonelului Chiriță, dar poate că nu e decât o pală de vânt mai puternică. În fine, copilăria celui de-al doilea Ilie Cazane, fiul primului, care ocupă jumătate din roman, nu are mai nimic de ordin fantastic: julituri, jocuri, pozne, fumat la vârstă fragedă. În schimb, abilitatea de a întreține iluzia fantasticului, a urgenței miracolului, ca și convingerea cititorului că parcurge o hagiografie proiectează totul dincolo de marginea realității. Naratorul pregătește cu minuție apariția, în ultimul capitol, a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]