9,472 matches
-
principal de restricționare a vizionării acestuia, potrivit criteriilor prevăzute la art. 20 alin. (2) . (2) Orice emisiune de tip reality show, al cărei scenariu se bazează pe fapte sau situații reale din viața unor persoane, conținând însă și elemente de ficțiune, se semnalează pe toată perioada desfășurării emisiunii, cu textul „Acest program este o ficțiune.“, afișat lizibil, cu o dimensiune de minimum 30 de puncte în format SD, definiție standard, respectiv 60 în format HD, înaltă definiție. (3) Programele audiovizuale în
DECIZIE nr. 573 din 25 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299703]
-
2) Orice emisiune de tip reality show, al cărei scenariu se bazează pe fapte sau situații reale din viața unor persoane, conținând însă și elemente de ficțiune, se semnalează pe toată perioada desfășurării emisiunii, cu textul „Acest program este o ficțiune.“, afișat lizibil, cu o dimensiune de minimum 30 de puncte în format SD, definiție standard, respectiv 60 în format HD, înaltă definiție. (3) Programele audiovizuale în care se recomandă publicului comportamente inspirate de astrologie, horoscop, numerologie sau altele similare trebuie
DECIZIE nr. 573 din 25 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299703]
-
1) și (2) se aplică în mod corespunzător și programelor audiovizuale difuzate în cadrul serviciilor media audiovizuale la cerere, furnizate prin orice mijloc. Articolul 18 (1) În intervalul orar 6:00-23:00 nu pot fi difuzate programe, altele decât producțiile audiovizuale de ficțiune și filmele documentare, care conțin descrieri, reconstituiri sau reprezentări ale unor omucideri/sinucideri, mutilări/automutilări sau tehnici criminale sau ale actelor de violență domestică ori ale violurilor sau promovarea practicilor oculte. (2) În cazul acestor drame, radiodifuzorii nu pot difuza imagini de
DECIZIE nr. 573 din 25 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299703]
-
drame, radiodifuzorii nu pot difuza imagini de la locul tragediei sau imagini care arată suferințele prin care trec membrii familiei ori ale altor persoane apropiate victimei sau familiei acesteia. (3) Este interzisă difuzarea de programe, altele decât producțiile audiovizuale de ficțiune și filmele documentare, care conțin imagini și/sau sunete care prezintă acte de cruzime la adresa animalelor. Articolul 19 (1) Nu pot fi difuzate în intervalul orar 6:00-23:00 producții care prezintă: a) violență fizică, psihică sau de limbaj, în mod repetat
DECIZIE nr. 573 din 25 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299703]
-
h) prezența și rolul minorilor în scene de violență; ... i) prezentarea femeii în ipostaze degradante; ... j) numărul și intensitatea scenelor de violență domestică; ... k) calitatea și tipologia limbajului; ... l) genul sau tema programului. ... Articolul 21 În clasificarea producțiilor audiovizuale de ficțiune furnizorii de servicii media audiovizuale se vor ghida și după clasificarea stabilită de producător sau, după caz, după cea în care producția de ficțiune a fost difuzată în alte țări, evitând încadrarea cel mai puțin restrictivă, în situația în care
DECIZIE nr. 573 din 25 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299703]
-
calitatea și tipologia limbajului; ... l) genul sau tema programului. ... Articolul 21 În clasificarea producțiilor audiovizuale de ficțiune furnizorii de servicii media audiovizuale se vor ghida și după clasificarea stabilită de producător sau, după caz, după cea în care producția de ficțiune a fost difuzată în alte țări, evitând încadrarea cel mai puțin restrictivă, în situația în care aceasta este singulară. Articolul 22 Categoriile în care se clasifică programele difuzate în cadrul serviciilor media audiovizuale, în funcție de criteriile precizate la art.
DECIZIE nr. 573 din 25 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299703]
-
DERAPAJ roman Fiction Ltd. Romanul Derapaj este în întregime o operă de ficțiune. Numele, personajele, întâmplările și locurile sunt fie produsul imaginației autorului, fie rezultatul unei utilizări ficționale. Orice asemănare cu realitatea (trecută sau prezentă) este pur întâmplătoare și nu implică vreo intenție din partea autorului sau a editurii. I. România. 2005 Ieșeam din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Blecher, Culianu - oameni de care astăzi nu mai auzi prin ziare - și-o sfârșiseră rău. Se străduiseră să comprime timpul, în așa fel încât din capsula cu imagini, pe care fiecare credea că a obținut-o plăsmuind realitatea după legile ficțiunii, să țâșnească viața veșnică a senzațiilor și percepțiilor. Era prea simplu; supraimprimarea nu mergea până la capăt. Proust dispăruse într-un accident de tren, Blecher zdrobit de cămașa de ghips care-i îmbrăca epava corpului, Culianu împușcat de-un glonț necunoscut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
mai bine zis, imaginile unele peste altele. Mihnea are dreptate. Dacă supraimprimarea secundă funcționează pe hărți și tablouri, nu văd de ce n-ar merge și-n viață.“ „Bine, dar e-o nebunie! Asta nu-i viață, e literatură, pură invenție, ficțiune!“, am protestat. „Se-nvață chestiile astea-n anul întâi la Filologie. Distincția autor-narator-personaj, nici corijenții nu mai fac asemenea confuzii! Noi trăim bine-mersi, suntem vii, în carne și oase, indiferent câte povești ar scorni dobitocul ăsta care-și bate joc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
-și nerușinat picioarele. Păream un băiat bun, timid, aproape că-mi venea și mie s-o cred. Nimeni nu mă găsea complicat sau periculos. Nu le istoriseam decât amănunte de care mă puteam lipsi. Un amestec incolor de biografie și ficțiune, pigmentat cu multe spații libere, care să lase loc îndoielii și întrebărilor, umplea CV-ul ideal. Odată desfăcută public, memoria mea apărea prevăzută cu elemente de nesiguranță, ca o marfă căreia i s-a șters code-bar-ul. Invers decât pe-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Trebuia doar să cauți sertarul potrivit, pe urmele cotei care ți-ar fi deschis paginile adevăratei povești, la care râvniseră deopotrivă și-n timpuri diferite Eminescu, Borges, Eco și Culianu: istoria secretă, cumplită și enigmatică, în codurile căreia viața și ficțiunea se împreunează ca monștrii lui Goya, până când nu mai poți distinge plăcerea de durere și desenul minții de carnea realității. Părea un vis curat și bălos, o fantasmă cuprinsă într-un algoritm care-ar fi explicat totul, pe înțelesul cerșetorilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
mai aflăm din scrisoare?“ „În afară că se întrerupe brusc? Nimic relevant. Doar c-a trecut prin două experiențe traumatizante. Una-n cărți, una-n realitate.“ „Asta zici tu. Indivizii cu dereglări în paleocortex nu fac diferența între realitate și ficțiune. Ei trăiesc la interfață, pe muchiile minții. Ca noi, când traversăm Custura Sărății. Se mișcă pe-o lamă de cuțit. După unii, multe din dezechilibrele reale sau imaginare ale lumii ar fi generate chiar de ei: falii, cutremure, alunecări de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
primul rând asupra ideii de convenție pe care o presupune lectura oricărei opere literare. Cu toate regulile aristotelice ale necesarului și verosimilității (care încă din secolul XIX încep să fie abandonate), în cadrul lecturii cititorul trece conștient granița dintre realitate și ficțiune, intră în jocul-invitație al cărții. Și cum nu putem vorbi de joc fără reguli, regulile și ordinea ce prescriu umplerea spațiului ludic constituind esența jocului, despre existența regulilor în literatură nu mai este cazul să ne îndoim. Prezența lor este
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
o are în societatea de azi un „histrion-televizat”, omniprezent pe piața culturală de azi. Apoi deloc de neglijat este „rolul politicii ce a transformat lumea într-o mare minciună”, motiv pentru care se întreabă apocaliptic autorul care mai este locul ficțiunii într-o lume deja ficționalizată prin minciună, cum poți să fii scriitor în această deziluzie generală care și-a uitat trecutul și într-o limbă sărăcită, desfigurată, într-o literatură care a devenit o formă de servitute: „Nous serons bientôt
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
trage T. Todorov se referă la studiului literaturii, nu literatura, ci disciplina literatură este în „pericol”. Autorul condamnă o anumită viziune despre literatură, pusă în practică de învățământul francez umanist, care ar fi dus la scăderea dramatică a interesului față de ficțiune și poezie și mai ales față de studiul lor. Vor putea fi aceste „impasuri” depășite, și-a epuizat oare literatura toate resursele? Revenind la meditația dintru început, literatura mi se pare la fel de veche ca omul însuși și nu cred că va
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
putea fi aceste „impasuri” depășite, și-a epuizat oare literatura toate resursele? Revenind la meditația dintru început, literatura mi se pare la fel de veche ca omul însuși și nu cred că va sfârși înaintea acestuia. Omul are sădite în el visul, ficțiunea. Mircea Eliade considera că literatura se va „însănătoși” prin infuzia de mituri, subliniind prin aceasta necesitatea de a reda omului dimensiunea spirituală. Semnele se vădesc, pe ici pe colo în atitudinea contemporană. În concluzie, putem considera/spera că trăim zorii
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
materiali care s-au conjugat pentru înfăptuirea statului-națiune românesc, lucrarea își închide intenționat perspectiva analitică pentru a cuprinde doar aspectele discursive ale procesului de instituționalizare a identității naționale prin cultivarea memoriei istorice. Volumul tratează memoria istorică națională ca o semi-"ficțiune fundațională" a conștiinței de sine românești (Sommer, 1989). Totuși, spre deosebire de ficțiunile literare, în care citirea în avans a sinopsisului poate distruge experiența lecturală prin divulgarea unor elemente de intrigă în care sunt încuibate surprize programate a fi descoperite pe măsura
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
închide intenționat perspectiva analitică pentru a cuprinde doar aspectele discursive ale procesului de instituționalizare a identității naționale prin cultivarea memoriei istorice. Volumul tratează memoria istorică națională ca o semi-"ficțiune fundațională" a conștiinței de sine românești (Sommer, 1989). Totuși, spre deosebire de ficțiunile literare, în care citirea în avans a sinopsisului poate distruge experiența lecturală prin divulgarea unor elemente de intrigă în care sunt încuibate surprize programate a fi descoperite pe măsura înaintării în text, lucrările academice au consacrat practica devoalantă a rezumatului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
colective este catalizat, astfel, de ceea ce am putea numi "descoperirea imaginativă" a trecutului. În terminologia lui B. Anderson (2000), românii și-au "imaginat" comunitatea națională, fundamentând-o pe un trecut ficționalizat. Însă acest demers imaginativ nu trebuie asimilat noțiunilor de ficțiune sau invenție, ci mai degrabă trebuie înțeles ca o forțare imaginativă a unor descoperiri istorice. În această cheie pot fi înțelese atât excesele latiniste ale Școlii Ardelene (romanitatea pură a românilor, exterminarea totală a dacilor), cât și replica dacistă (în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de praguri temporale de maximă încărcătură simbolică în desfășurarea timpului istoric, reflectă valorile, idealurile și aspirațiile regimului curent. Trecutul, secvenționat în deplină consonanță cu imperativele agendei politice contemporane, este astfel instrumentalizat pentru a consolida ordinea socială consacrată. Periodizarea este o "ficțiune regulatoare" utilizată de istorici pentru a introduce un principiu de ordine în haosul trecutului (Novick, 1988, p. 16). Trusa de scule intelectuale aflată la dispoziția istoricului conține un număr de sisteme de periodizare a trecutului. O formă convențională de îmbucățire
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
poporului român, însă această substituție nu afectează semnificativ temele constitutive ale națiunii române: vechimea și continuitatea istorică. Dimpotrivă, insistența asupra factorului teritorial pune în lumină imobilismul geografic al poporului român. După febra latinistă creată de istoriografia Școlii Ardelene, în care ficțiunea și facticitatea erau croșetate într-o singură relatare a trecutului poporului român, sobrietatea analitică adusă de A.D. Xenopol induce un suflu de profesionalism în cercetarea istorică. În Cursul de Istoria Românilor (1897), o sinteză tip manual a monumentalului tratat Istoria
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Transilvania și asupra continuității organizării politico-statale a românilor: "Unii cercetători de astăzi cred că șefii români pomeniți de acesta [notarul anonim] (Menumorut, Glad și Gelu) nu au existat cu adevărat, pentru că istoricii din vremea respectivă obișnuiau să amestece adevărul cu ficțiunea" (Mitu et al., 1999, p. 16). Unitatea I. Discursul monofonic (1991-1997). Retorica unității totale românești (geografică, etnică, limgvistice, de destin politic, trans-istorică etc.) a continuat pe aceleași coordonate fixate de discursul național-comunist. Propensiunea autohtonistă a discursului identitar românesc face ca
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Aesthetische Idee und Kunsttheorie [Ideea estetică și teoria artei], "Kant-Studien", H. 3, 1917, pp. 262-301. Schmidt, Bernh. Adolf, Eine bisher unbekannte lateinische Rede Kants über Sinnestäuschung und poetische Fiktion [Un discurs kantian inedit, în limba latină, despre iluzie senzorială și ficțiune poetica], "Kant-Studien", H. 1, 1911, pp. 5-21. ÎI. a. Abbagnano, Nicolas, Historia de la filosofía [Istoria filosofiei], ÎI: La filosofía modernă hasta al postkantismo [Filosofia modernă până la postkantism], Barcelona, Montaner y Simón, S. A., 1964. Alcázar, Baltasar del, Cena jocosa [Cină veselă
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
4, pp. 662 și urm., si tradusă apoi din latină în germană de către B. A. Schmidt sub titlul Eine bisher unbekannte lateinische Rede Kants über Sinnestäuschung und poetische Fiktion [Un discurs kantian inedit, în limba latină, despre iluzie senzorială și ficțiune poetica], "Kant-Studien", H. 1, 1911, pp. 5-21. 35 República [Republică], în Platon, Obras completaș [Opera completă], VIII, Caracas, Coedición Presidencia de la República / Universidad Central de Venezuela, 1980, 599 a 602 a, pp. 500-505. 36 Gottfried Martin, Herder als Schuler Kants
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
idealul d-lui prezident al Camerei. De aceea este o datorie pentru oricine care cunoaște adevărul de-a zdrobi acea periculoasă și mincinoasă utopie ori de câte ori o va vedea că iese din nou la lumină; de-a opune adevărul minciunii, realitatea ficțiunii, istoria legendei. Terminând, fie-ne permis a adresa o umilită rugăciune d-lui prezident al Consiliului și d-lui prezident al Camerei. Ca români, oricare o fi partidul din care facem parte, suferim și ne simțim umiliți când vedem că
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]