6,757 matches
-
dizlocarea" și "distorsionarea" elementelor arhitecturale, dar mai ales a fațadei și a întregii suprafețe exterioare a clădirii. Finalizarea aspectului final vizual este caracterizată de impredictibilitate și haos controlat. Unii dintre arhitecții implicați în mișcarea deconstructivistă au fost influențați de scrierile filozofului francez Jacques Derrida și de ideea sa filozofică de deconstrucție, deși gradul concret de influențare al acestora este o problemă de dezbătut, în timp ce alți arhitecți au fost influențați de multiplele dezechilibre geometrice ale mișcării artistice sovietice programatice a anilor 1930
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
Islamului (în arabă: حضارة عربية إسلامية), cunoscută și ca Renașterea islamică reprezintă perioada cuprinsă între secolele al VII-lea și al XIII-lea, ajungând chiar până în secolul al XVI-lea, după unii autori. În această perioadă, artiști, ingineri, savanți, poeți, filozofi, geografi și comercianți care aparțineau lumii islamice (fără a fi neapărat musulmani), au adus contribuții notabile în domenii ca: artă, agricultură, economie, industrie, drept, literatură, navigație maritimă, filozofie, știință, sociologie, tehnologie, realizând o serie de inovații peste acest sistem tradițional
Epoca de aur a islamului () [Corola-website/Science/317215_a_318544]
-
se extinde, în contrast cu cea creștină, indiană sau chineză ale căror societăți erau adaptate unei aristocrații agricole. Are loc o expansiune a credinței islamice, la aceasta contribuind și misionarii sufiști care se deplasau în întreaga lume. Mulți oameni de știință și filozofi musulmani participau la dezbateri ce aveau un caracter umanist și rațional. Drept urmare, majoritatea scrierilor islamice ale acestei perioade manifestă un profund caracter liberal și secular. Această libertate religioasă în gândire, deși societatea era controlată de valorile islamice, permite colaborarea dintre
Epoca de aur a islamului () [Corola-website/Science/317215_a_318544]
-
în întreaga lume. Câteva lucrări celebre din domeniu: Savanții islamici au tradus opere filozofie aparținând unei multitudini de culturi: China, India, Grecia antică. Averroes concepe o enciclopedie medicală și aduce comentarii și completări întregului sistem aristotelician. Al-Kindi, considerat primul mare filozof al islamului, studiază de asemenea filozofia clasică antică și este întemeietorul gândirii matematice în cadrul filozofiei - logica. Filozofi arabi ca Al-Kindi, Averroes și persani ca Avicenna au jucat un rol important în păstrarea operelor lui Aristotel. Ideile lor filozofice, libere de
Epoca de aur a islamului () [Corola-website/Science/317215_a_318544]
-
de culturi: China, India, Grecia antică. Averroes concepe o enciclopedie medicală și aduce comentarii și completări întregului sistem aristotelician. Al-Kindi, considerat primul mare filozof al islamului, studiază de asemenea filozofia clasică antică și este întemeietorul gândirii matematice în cadrul filozofiei - logica. Filozofi arabi ca Al-Kindi, Averroes și persani ca Avicenna au jucat un rol important în păstrarea operelor lui Aristotel. Ideile lor filozofice, libere de orice influență religioasă, ajung să fie dominante în lumea creștină și musulmană. Acești filozofi au preluat idei
Epoca de aur a islamului () [Corola-website/Science/317215_a_318544]
-
în cadrul filozofiei - logica. Filozofi arabi ca Al-Kindi, Averroes și persani ca Avicenna au jucat un rol important în păstrarea operelor lui Aristotel. Ideile lor filozofice, libere de orice influență religioasă, ajung să fie dominante în lumea creștină și musulmană. Acești filozofi au preluat idei și din zona extrem-orientală, China, India. La toate acestea, prin contribuțiile proprii aceși filozofi au creat diverse școli și curente ca: averroismul, avicenismul, "Kalam", "Qiyas" și altele. În Spania musulmană, aceste lucrări au fost traduse în ebraică
Epoca de aur a islamului () [Corola-website/Science/317215_a_318544]
-
în păstrarea operelor lui Aristotel. Ideile lor filozofice, libere de orice influență religioasă, ajung să fie dominante în lumea creștină și musulmană. Acești filozofi au preluat idei și din zona extrem-orientală, China, India. La toate acestea, prin contribuțiile proprii aceși filozofi au creat diverse școli și curente ca: averroismul, avicenismul, "Kalam", "Qiyas" și altele. În Spania musulmană, aceste lucrări au fost traduse în ebraică, latină, ladino, astfel contribuind la dezvoltarea ulterioară a filozofiei europene. Alte personalități importante au fost: Moise Maimonide
Epoca de aur a islamului () [Corola-website/Science/317215_a_318544]
-
personalități importante au fost: Moise Maimonide, cel mai de seamă înțelept al iudaismului din această perioadă, Al-Jahiz: un adevărat pionier al evoluționismului, Ibn Tufayl, unul dintre cei mai mari gânditori andaluzi, Al-Ghazali, care l-a influențat pe Maimonides și chiar filozofi medievali ca Toma de Aquino și mai târziu pe René Descartes care în al său "Discurs asupra metodei" continuă aceste idei. Conform preceptelor Coranului, artiștilor le era interzisă utilizarea figurilor umane în arta religioasă. Acestia au dezvoltat un stil al
Epoca de aur a islamului () [Corola-website/Science/317215_a_318544]
-
are două direcții: Prin secolul al X-lea se configurează stilul epic, care, patru secole mai târziu, atinge apogeul. Ibn Tufail scrie primul roman de ficțiune arab, intitulat "Havy ibn Yaqdhan" ("Philosophus Autodidacticus") și aceasta ca răspuns la lucrarea "Incoerența filozofilor" a lui Ibn al-Nafis, care poate fi considerat primul roman science-fiction din istoria literaturii. Limba persană devine o limbă literară și este scrisă cu caractere arabe, iar literatura acesteia cunoaște o perioadă de înflorire. Se afirmă poeți ca: Rudaki, Daqiqi
Epoca de aur a islamului () [Corola-website/Science/317215_a_318544]
-
II găsea mai multă plăcere în îndeletnicirile cu literatura și cu muzica, decât în tunetul bătăliilor, iar cele mai înalte funcții în stat erau ocupate, în timpul domniei lui, de persoane civile prin excelență-de pildă, astronomul și fizicianul Nikephor Chumnos și filozoful Theodor Metochites. De treburile armatei se ocupa războinicul fiu și asociat la domnie al autocratorului, Mihail al IX-lea Paleologul. Contemporanii menționau frumusețea fizică, aerul maiestuos și capacitățile neîndoielnice ale lui Andronic II. El ocrotea științele, a deschis la Constantinopol
Andronic al II-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317256_a_318585]
-
(n. 30 iulie 1932) este un fizician român. este unul dintre fizicieni români, doctor în fizică și matematică, cercetător principal la Institutul de Fizică Atomică din București, istoric și filozof al științei. Nicolae Ionescu-Pallas s-a născut la 30 iulie 1932 în familia lui Ion Ionescu și a Mariei Dincă din comuna Pallas din Dobrogea. Având aptitudini bune pentru matematici a studiat la Facultatea de Fizică și Matematică a Universității
Nicolae Ionescu-Pallas () [Corola-website/Science/317630_a_318959]
-
adesea „fantasmagorice”. Această carte este cunoscută unui public larg, din afara spațiului arab, pentru că a fost tradusă în mai multe limbi, printre care și româna în anul 1985. O serie de istorioare cu zgârciți, dar nu numai - (și cu mâncăi, diverși filozofi, printre care al-Kindi, etc.) - sunt prezentate cu umor unui public arab sensibil la acest viciu , pentru că făcea din generozitate una dintre calitățile sale fundamentale. Nu este de mirare deci că mulți zgârciți din carte, pricepuți să facă din acest viciu
Al-Jahiz () [Corola-website/Science/317739_a_319068]
-
Marie- (n. 1 aprilie 1776 - d. 27 iunie 1831) a fost o femeie-matematician, fizician și filozof franceză. Alături de Carl Friedrich Gauss (cu care a întreținut o intensă corespondență), a fost unul dintre pionierii teoriei elasticității, obținând marele premiu din partea Academiei Franceze de Științe pentru tratarea acestui subiect. De asemenea, mai este celebră pentru o teoremă din
Sophie Germain () [Corola-website/Science/318027_a_319356]
-
-ntregul seculare, unii oameni influenți au avut un interes în menținerea unui status quo sau în condamnarea unui grup pe care îl doreau îndepărtat. Explicațiile din interiorul Bisericii pentru acțiunile proprii se bazau în întregime pe obiecții la credințe și filozofii mai mult decât pe opoziția la interpretare Sfintei Scripturi sau pe interpretarea oficială a Sfintei Tradiții. Cele mai cunoscute erezii sunt următoarele: Deși termenul este adesea utilizat pentru a indica orice credință neortodoxă, cum ar fi Păgânismul, prin definiție, erezia
Erezie () [Corola-website/Science/318172_a_319501]
-
țară străinî", Heinlein a demonstrat că altruismul este o virtute falsă, menționându-l pe John Galt - eroul din "Atlas Shrugged" a lui Rand - ca pe arhetipul eroului în "Luna e o doamnă crudă". El a fost puternic marcat de ideile filozofului religios P. D. Ouspensky. Freudianismul și psihoanaliza erau extrem de influente în perioada de glorie a lui Heinlein, iar povestiri ca "Time for the Stars" sunt pline de teorii psihologice. Totuși, el era destul de sceptic referitor la freudianism, mai ales după ce
Robert A. Heinlein () [Corola-website/Science/318155_a_319484]
-
și mai puțin prestigioase ale "ghetoului pulp". Majoritatea operelor sale, inclusiv povestirile, se publică în continuare în numeroase limbi, la zeci de ani de la publicarea lor și la câteva decenii după moartea autorului. Robert Heinlein a fost influențat de scriitorul, filozoful și umoristul american Charles Fort, considerat una dintre influențele majore pentru majoritatea scriitorilor de frunte ai SF-ului secolului al XX-lea. Heinlein a fost membru al societății International Fortean Organization, cunoscută și ca INFO, succesoare a "Fortean Society". Scrisorile
Robert A. Heinlein () [Corola-website/Science/318155_a_319484]
-
susținut de acuratețea cu care vorbea limba greacă clasică. Se pare că părinții săi erau păgâni înstăriți, cu o oarecare prestanță pe scara socială. Calitatea educației sale este evidențiată prin faptul că el citează în mod constant din poeții și filozofii greci. Clement a călătorit prin Grecia, Italia, Palestina și Egipt. El a devenit colegul lui Pantenus, liderul Școlii Catehetice din Alexandria și, probabil, cel care l-a convertit pe Clement la creștinism și căruia, până la urmă, i-a succedat la
Clement al Alexandriei () [Corola-website/Science/318199_a_319528]
-
mitice ale zeilor ci "cântecul cel nou" al Logosului (care este Hristos), începătorul tuturor lucrurilor și creatorul lumii. El denunță nebunia idolatriei și misteriilor păgâne, nerușinarea practicilor pederaste ale grecilor și ororile sacrificiilor păgâne. Clement argumentează că pe când poeții și filozofii greci doar presupun adevărul, profeții arată calea directă spre mântuire; iar acum Logosul divin vorbește prin propria sa persoană pentru a trezii tot ceea ce este bun în sufletul omului și pentru a-l conduce spre nemurire. Așezând astfel o fundație
Clement al Alexandriei () [Corola-website/Science/318199_a_319528]
-
din numeroase alte lucrări, inclusiv: "Sfaturi către greci", "Educarea copiilor", și "Hypotyposeis" ("Schițe"). Cel mai important impact al activității lui Clement l-a avut încercarea sa de a unii filozofia greacă cu creștinismul. El a arătat pe larg faptul că filozofii datorează o mare parte din cunoașterea lor scrierilor din Vechiul Testament și își exprimă o convingere personală când descrie filozofia ca o acțiune directă a Logosului divin, lucrând prin aceasta la fel de bine ca și prin lege și ca prin revelația directă
Clement al Alexandriei () [Corola-website/Science/318199_a_319528]
-
la înțelepciune, este, pentru Clement, Pedagogul, Logosul sau Cuvântul divin, care luminează rațiunea umană. Între conținutul filozofiei, care este rațională, și conținutul credinței, care este revelată, nu există așadar nici un contrast, ci o perfectă armonie. Desigur că nu toate ideile filozofilor pot fi acceptate, însă filozofia lui Platon și cea a stoicilor, pot fi considerate ca fiind iluminate de Logosul Divin. Creștinul este, conform lui Clement, adevăratul gnostic. Credința este principiul și fundamentul filozofiei. Aceasta din urmă are o mare importanță
Clement al Alexandriei () [Corola-website/Science/318199_a_319528]
-
îmbunătăți traiul poporului. El vrea o domnie a libertății și a dreptății, intenționând să înlăture jaful și neorânduiala din țară. Nicoară Potcoavă pare un învățat umanist, contemporan al Renașterii, cu o concepție superioară orânduirii feudale, după cum remarcă prietenul său, negustorul filozof Cubi Lubiș. Personajul cunoaște mai multe limbi străine, citește scrieri în limba latină și are o viziune proprie asupra istoriei eliberată de fatalism și misticism; el combină forța fizică cu cugetarea adâncă. Războinicul cugetă deseori la istoria omenirii, fiind un
Nicoară Potcoavă (roman) () [Corola-website/Science/318353_a_319682]
-
a Republicii Kârgâzstan, director al Institutului Culturilor Mondiale, V.I. Nifadiev, rector al Universității Slave Kârgâzo-Ruse, academician al Academiei Naționale de Științe a Republicii Kârgâzstan: Un important rol în procesul de reînnoire a gândirii l-au jucat operele eminenților pictori, savanți, filozofi, creatori ai cosmismului în Rusia. Printre acestea, un loc de onoare îl ocupă numele familiei Roerich. Noua paradigmă conceptuală despre lume, gândirea cosmică s-au format ca sistem de cunoaștere, în mare parte întemeindu-se pe fenomenul Eticii Vii - un
Etica Vie () [Corola-website/Science/319728_a_321057]
-
, FRS (n. 13 martie 1733 - d. 6 februarie 1804) a fost un teolog, chimist, pastor dizident, educator și filozof natural și filozof al politicii englez, care a scris peste 150 de lucrări. Lui Priestley îi este atribuită descoperirea oxigenului, pe care l-a izolat sub formă gazoasă, cu toate că și Carl Wilhelm Scheele și Antoine Lavoisier au revendicat, de asemenea
Joseph Priestley () [Corola-website/Science/319129_a_320458]
-
, FRS (n. 13 martie 1733 - d. 6 februarie 1804) a fost un teolog, chimist, pastor dizident, educator și filozof natural și filozof al politicii englez, care a scris peste 150 de lucrări. Lui Priestley îi este atribuită descoperirea oxigenului, pe care l-a izolat sub formă gazoasă, cu toate că și Carl Wilhelm Scheele și Antoine Lavoisier au revendicat, de asemenea, această descoperire. Carl
Joseph Priestley () [Corola-website/Science/319129_a_320458]
-
gramatica limbii engleze și alte cărți de istorie, publicând una din primele lucrări fundamentale ale istoriografiei moderne. Aceste lucrări despre educație sunt printre cele mai cunoscute opere ale sale. Totuși, o influență mai durabilă au avut-o lucrările sale metafizice: filozofi importanți ca Jeremy Bentham, John Stuart Mill și Herbert Spencer le-au considerat a fi unele dintre sursele primare ale utilitarismului. Priestley s-a născut într-o familie de disidenți englezi (adică o familie ce nu s-a conformat Bisericii
Joseph Priestley () [Corola-website/Science/319129_a_320458]