8,564 matches
-
în roade. (Din Muguri nr.1/1940) * În colecția revistei Miorița a fost publicată placheta de versuri „Tăceri pentru apă vie” de Nicolae Tăutu. * Miorița, revistă de istorie literară și folclor, organ al Institutului Obștesc de Istorie, Restituiri literare și Folclor „Dimitrie Onciul”, apare, fără a-și preciza periodicitatea, în martie 1992, dar își încetează activitatea în 1993, cu numărul 4. „Ideea editării acestei reviste a apărut la 26 ianuarie 1992, la mormântul lui Aron Pumnul” - se spune în „Drumul nostru
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
spune în „Drumul nostru” cuvânt de început. Iar la 7 februarie, când în Grădina Arboroasei, pe locul unde s-a aflat odinioară monumentul lui Mihai Eminescu, a avut loc ședința de constituire a Institutului Obștesc de Istorie, Restituiri Literare și Folclor „Dimitrie Onciul” s-a decis ca această revistă să fie organ de presă al grupării noastre.” Primul număr al Mioriței este scris de mână și șapirografiat, ceea ce justifică deviza revistei: „Prin noi înșine” Semnificative devin versurile lui G. Coșbuc de pe
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Radu Pinten, Lia Rugă, Augustin Padea, Ion Georgescu. Pentru a se manifesta în alte domenii decât cele pur literare și științifice, revista face apel către profesori, preoți, învățători etc. de a-i trimite articole și își propunea să dea atenție folclorului, comoară neprețuită a neamului nostru. Se cerea ca toată corespondența, cărți și reviste la schimb, să se trimită pe adresa D. Vicol - A. Cucu, str. Episcopiei 6, Rădăuți. * Muguri, mult așteptata revistă rădăuțeană, a apărut, aducândune un colț din cerul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Emil Giurgiuca (din Gherla), ca și localnicii Ion Negură, Iulian Vespar (Tudor Grosu), Dragoș Vicol, Nicolae Tăutu precum și viitorii profesori universitari Ion Șandru și Victor Săhleanu. „Literatura Mugurilor dintre cele două războaie mondiale - notează I. Negură - exprimă dragostea curată pentru folclor și tradiții, pentru istoria glorioasă a Moldovei, pentru frumusețea peisajului din Valea Sucevei, din pădurile bucovinene. Ea a constituit și seva vitalității revistei. Mugurii au însemnat o tribună de afirmare a tinerelor talente, o școală a exprimării românești limpezi și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Cojocaru), proză (Trecutul istoric în opera lui Eminescu, de Alexandrina Cuciureanu, Legenda Mărțișorului, de Olga Jucan, Spre luminile altei vieți: G. Topârceanu, de L. Clocotici), recenzii (Întoarcerea în timp, de Ionel Teodoreanu (E. Manoliu), Catarge de de Papatanasiu (L. Clocotici), Folclor din Bucovina (Cântec de dor, Cântec de înstrăinare, Cîntec bătrânesc, strigături, bocete), Folklor din Moldova (Doină de dor, Încheieri de scrisori), obiceiuri etc. Mai cuprindea: jocuri și șarade, cuvinte de dezlegat, silabe amestecate. Numărul următor se înscrie pe aceleași coordonate
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Lupu Aurel, Ganea Nicolae, T.Gh. Lauric, Roștaru Ștefan, Pangratiu Aurel, S.R. Băitan, Himinciu Radu, Dobre Liviu, Zubcov Alex., Victor Lăzărescu, iar versuri: Gherman Eugen, Boicu B., Cosmaciuc Roman, Drăgușan Mihai, Breabău Dtru, Rațiu Ovidiu, Marinescu Ștefan, Neamțu Constantin. Publica și folclor: strigături, descântece, conăcărie. Redacția și administrația, Cernăuți, str.Alba Iulia nr.1 (adresa liceului). „Numai în revista Liceului „Aron Pumnul” dl. prof N. Tcaciuc Albu, continuânduși cercetările despre influența literaturii germane asupra lui Eminescu, publică un amplu și conștiincios studiu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
intereselor românești în complexul multinațional al Imperiului austro-ungar - revista se ocupa de inițiativele culturale, grija pentru limba română și aspectul ei literar, interesul pentru viața socială în România, promovarea scriitorilor locali, creșterea și îndrumarea lor, valorificarea artistică și documentară a folclorului. În paginile ei întâlnim republicate poezii de M. Eminescu, amintiri și articole dedicate poetului, versuri ale Veronicăi Micle, Matildei Cugler - Poni, Adelei Xenopol, A.C. Cuza, Gheorghe din Moldova, nuvele și schițe de T.V. Ștefanelli și Averchi Macovei, reproduceri din T.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
apoi de Biblioteca județeană Mureș și Fundația culturală „Vasile Netcă”, „inițiatorul și ziditorul” fiind Dumitru Covalciuc, din 1992, și apare sub egida Societății Culturale „Arboroasa” din Cernăuți. Cuprinde: file de istorie, restituiri, articole despre Golgota neamului românesc, scriitori nord-bucovineni contemporani, folclor bucovinean, documente bucovinene, istorie literară, oameni și locuri etc. Din file de istorie am desprins „Detrunchierea Bucovinei”, de Florea Șapcă, „Situația politică a teritoriului actualei Bucovine în secolele XIIXIV, de Ștefan Purice, „Școala românească din Bucovina: istorie și realitate.”, de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și Bucovinei în anul 1995” semnat de Adrian Acostăcheoaiei. Materiale valoroase și în celelalte secțiuni ale lucrării: A treia etnie din Ucraina, Oameni și locuri, Creația literară, istorie și cultură, profiluri ale unor personalități. * Țara Fagilor, revistă de literatură și folclor, apare la Solonet, Todirești, Suceava, lucrarea apare lunar (1931), în total patru numere, ultimul dublu, format 16x24 cm. Redactor Eusebiu Camilar (nr.1) Revista dorea să scoată la lumina zilei, pe lângă producții culte și acele minunate producții ale poporului, adevărate
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Războiul nostru pentru neatârnare. * Urzica, revistă umoristică, satirică și de... spirit, Cernăuți, Anul I, nr.1 -1927, (splendid ilustrată; cu realizări umoristice, de durată, nu numai efemere). (Din bibliografie la FătFrumos nr.2-3 și 7-8, 1927, Revista de literatură și folclor Suceava, director Leca Morariu. A apărut revista Urzica!! își atenționa cititorii Glasul Bucovinei din 4 martie 1927. Revista umoristică Urzica cuprinde un bogat și splendid material de literatură umoristică, actualități, glume, năzbâtii, cugetări etc. Numeroase clișee în trei și patru
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
au ridicat împotriva celor lipsiți de onestitate și dăruirea Patriotismul nu era un cuvânt de ocară. Dezvăluind asemenea tare sociale, presa s-a ocupat și de multe alte probleme, unele fiind reținute de subsemnatul pentru a proba interesul pentru știință, folclor, clarviziunea ziariștilor. Astfel, cititorii se vor întâlni cu rânduri referitoare la tezaurul românesc depus spre păstrare la Moscova și nerestituit nici în ziua de azi, cu opera literară și științifică a repedeiuitate Carmen Sylva, regina Elisabeta a României, aflarea cauzelor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
prin activitatea sa ecumenică. Sau de profilul lui Jean de Menasce, în egală măsură părinte dominican și iranist. Un argument în plus ca posteritatea însăși a subiectului și relevanței acestor teze să fie și ea aproape nulă. Alături de cercetările cu privire la folclor ale lui Gaster și Șăineanu, Eliade va păstra mai ales un raport tot mai nuanțat, dar și foarte durabil 2, cu intepretările „dualiste” ale lui Hasdeu la literatura română populară și apocrifă, capitol care, într-o cultură mai omogenă și
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
dar și foarte durabil 2, cu intepretările „dualiste” ale lui Hasdeu la literatura română populară și apocrifă, capitol care, într-o cultură mai omogenă și mai destinsă, s-ar fi putut așeza la originea unor cercetări temeinice privind raportul dintre folclorul românesc și cel asiatic, pentru a nu spune de istorie a religiilor: „Hasdeu intuise just structura «persană» (iraniană) a anumitor texte cosmologice și eshatologice; care, deși își găsesc precedențe și confirmări în literatura patristică (nefiind deci eretice, «bogomilice»), au cu
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
latină până la supraviețuirea ei în formele culturii populațiilor contemporane iranofone, literatura de dialect ghilani. Posibilitatea extinderii ariei comparative la literatura populară afgană și kurdă conține o bună intuiție, din păcate neamplificată de Hasdeu 6, a continuității motivelor zoroastriene la nivelul folclorului kurd, bunăoară, anticipând astfel un câmp de cercetare care avea să se contureze pregnant, în Europa, abia în secolul următor 1 și care l-ar fi înrudit și cu corespondentul suedez al lui Eliade 2. Căci, fără să-și poată
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
săpături, la Tacht-i-Soleiman, care mă interesează în mod special”, îi scria Wikander (Lund, 3 martie 1947) reputatului iranist George Cameron, la puțină vreme după apariția cărții sale despre „preoții focului” în Iran și Asia Centrală. Analiza Poveștii numerelor în comparație cu elemente de folclor turc, persan, provensal are meritul de a include detalierea unui pasaj din cartea pehlevi Arda Wiraz, probabil singura referință mai precisă la acest text folosită de un autor român până la Culianu 1. Hasdeu citează o sursă foarte recentă în epocă
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
unei semnificații (religioase) independentă de condițiile ocurenței istorice a motivelor-suport6. Chestiunea „influenței sau originii iraniene” este un topos de multe ori folosit de Eliade, traversează literatura sa de specialitate și, decele mai multe ori, acele pagini care racordează elementele de folclor românesc la comparatismul istorico-religios. Bunăoară, originea legendei Avestiței „este, firește, orientală. Chiar numele de Sisinie trădează obârșia iraniană”1. Fără îndoială, Eliade se gândea exact la eponimul ultimei dinastii iraniene, Sassan, fără să poată avea știință, la acea dată, de
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
danubian”, cabirii 2. Probabil că una dintre sintezele culturale care s-ar fi putut naște în jurul motivului cavalerului, războinicului s-ar fi aflat la intersecția dintre pozitivitatea cercetărilor arheologice ale lui Pârvan, precedat de Teoharie Antonescu 3, interesul autohton privind folclorul călușarilor și mitologia tot mai pregnantă a sfântului cavaler, arhanghelul Mihail, de care, nu doar ca arheolog, ci și ca legionar, George M. Cantacuzino 4 putea fi foarte atras. Dar nu întâlnim asemenea asocieri programatice. În nici un caz, nimic comparabil
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
sau sasanide). Asocierea însă, ca aură mitică, cu o întreagă ideologie a celui de-al Treilea Reich, pe care tocmai prestanța celei dintâi o înnobila, a făcut îndoielnice asemenea cercetări. La Eliade există un anumit interes pentru această arie morfologică, folclorul cabirilor, al călușarilor și mitologia războinicului, dar el se manifestă mai ales după război 1. Iar acei topoi care ar fi putut fuziona cu elemente din recuzita interioară a războinicului, exaltarea mistică, trăsătura inițiatică a comportamentului său, investirea sacră a
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Handoca. Cum am găsit piatra filosofală - Mircea Eliade, Cum am găsit piatra filosofală. Scrieri de tinerețe, 1921-1925, Humanitas, București, 1996, ediție îngrijită de M. Handoca. De la Zalmoxis la Genghis-Han - Mircea Eliade, De la Zalmoxis la Genghis-Han. Studii comparative despre religiile și folclorul Daciei și Europei Orientale, Humanitas, București, 1995, traducere de M. și C. Ivănescu. Dosarul Eliade V - „Dosarul” Eliade (1937-1944). Partea a doua, ediție de M. Handoca, Curtea Veche, București, 2001. Eliade-Pettazzoni - Natale Spineto (ed.), L’histoire des religions a-t-elle un
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
mă voi duce puțin înainte de congres în Italia, pentru a mă „odihni” și a vedea parte din acele lucruri frumoase pe care nu le-am văzut. Cum vom mai discuta când vom fi acolo toți patru... Întrucât vorbiți și de folclorul român și slav, menționez un articol pe care îl cunoașteți cu siguranță: „Slawic Mythology” din dicționarul american Funck & Wangall, Dictionary of Folklore and Mythology (citez din memorie!), apărut în ’51 sau ’52. Acest articol al lui Roman Jakobson conține lucruri
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
1961. La acea dată voi avea 54 de ani. Poate că voi mai putea lucra... La sfârșitul lui mai se va afla la Uppsala, pentru câteva zile, Ichir½ Hori, profșesorț de istoria religiilor la Tôhaku University și mare specialist în folclor 1. Vă va căuta. Engleza lui nu este strașnică, dar el e foarte simpatic. Soția mea vă transmite amândurora gândurile sale amicale. Omagiile mele dnei Wikander, salutări tinerelor fete și, cordial, al dvs.ș,ț M. Eliade XLIItc "XLII" ELIADE
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
1953), pp. 112-118; „Ein Fest bei den Kurden und im Avesta”, OS IX (1960), pp. 7-10. În Arhiva SW se mai află manuscrise nepublicate, conținând asemenea texte transcrise. Pentru cea bună orientare în câmpul larg al cercetărilor asupra dialectelor și folclorului iraniene, vezi Georg Morgenstierne, Indo-Iranian Frontier Languages, Oslo, 1929-1956 (4 vol.). Vezi și Introducerea în volumul de față. 4. Vezi articolul lui Wikander, „Histoire des Ouranides”, Cahiers du Sud XXXVI (1952), nr. 134, pp. 9-17, o încercare de sinteză a
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Exact în aceeași zi, Eliade îi scria lui Pettazzoni: „La sugestia mea, profesorul Ichiro Hori, de la Universitatea din Tôhaku, vă va trimite un studiu lung pentru Numen: «The Concept of Hiziri (Holy-man)». Prof. Hori, care este un mare specialist al folclorului japonez și în șamanism, a fost pentru doi ani Rockefeller Research Scholar și a ținut cursuri la Universitatea noastră din Chicago” - cf. Eliade-Pettazzoni, 21 martie 1958, pp. 290-291. XLIItc "XLII" 1. Prin Eliade, biografia lui Wikander se intersectează inevitabil cu
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
putând descoperi singur ce au spus despre religie și problemele ei un lung șir de spirite, mai mult sau mai puțin superioare, de la Xenofan la Raffaele Pettazzoni. În calitate de germanist, Jan de Vries s-a ocupat înprimul rând de mituri și folclor, și de aceea el îi selectează mai ales pe cei care reprezintă aceste domenii de interes în istoria religiilor. Lectorul dobândește viziuni interesante despre modificările interpretărilor asupra miturilor grecești și germane de-a lungul timpului, influențate de ideologii și orientări
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
societatea capitalistă, să dai un exemplu de vitalitate și de combativitate. (...) Cititor al lui Goethe, n-ai devenit un mizerabil homunculus, ci un om titanic, un conducător de gloate". Numit, în octombrie 1948, director la Institutul de Istorie Literară și Folclor, institut care astăzi îi poartă numele, conform indicațiilor primite, va porni, în colectivul pe care îl conduce, la elaborarea unor lucrări "vitale" pentru literatura națională: Relațiile literare româno-ruse, de la începuturi pînă în secolul al XIX-lea, Bibliografia analitică a periodicelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]