7,390 matches
-
ascultăm lecția uitată a educației, aceasta ne transmite că există întotdeauna două "adevăruri", unul al rațiunii, altul al afectivității; aceste "adevăruri" trebuie învățate să conviețuiască, să trăiască împreună; educația ca "îmblânzire" afirmă exact acest lucru. Bibliografie Antonesei, Liviu. (1996). Paideia. Fundamentele culturale ale educației, Iași, Editura Polirom. Arendt, Hannah. (1997). Între trecut și viitor. Opt exerciții de gândire politică, București, Editura Antet. Balicer, Ran. (2005). Modeling Infectious Diseases Dissemination Through On line Role-Playing Games. Epidemiology 18 (2): 260-261, http://www.ncbi
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Despre neverosimila făptură a libertății, București, Editura Humanitas. David. (1977). Introducere în filosofie, București, Editura Academiei R.S.R. Dawkins, Richard. (2013). Gena egoistă, București, Editura Publica. Dewey, John. (1977). Trei scrieri despre educație, București, Editura Didactică și Pedagogică. Dewey, John. (1992). Fundamente pentru o știință a educației, București, Editura Didactică și Pedagogică. Dumitrescu, Delia. (2013). Nativi digitali/Pregătiți-vă!, București, Editura Tritonic. Eibl-Eibesfeldt, Irenäus. (1995). Agresivitatea umană, București, Editura Trei. Eibl-Eibesfeldt, Irenäus. (1998). Iubire și ură, București, Editura Trei. Eliade,Mircea. (1978
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
crede sau nu într-un asemenea ansamblu de imagini. Credința într-un ansamblu de imagini sau în altul exclude credința în alte imagini. Fiecare ciclu cultural crede într-un alt ansamblu de imagini. Credința devine superstiție atunci cînd își pierde fundamentul, iar cultul atunci cînd imaginile se detașează de mister, arogîndu-și o independență ce nu poate fi justificată și care este irațională. Credința este o funcție psihică, iar credințele sînt produsele ei. Funcția este puternică sau slabă, iar produsul ei este
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
supraconștient și subconștient imanente, fondate pe legile armoniei și ale dizarmoniei. În cazul în care aceste afirmații ar fi verificabile, ele ar explica poate sau fără îndoială fenomenul istoric cel mai surprinzător și mai important al existenței umane: faptul că FUNDAMENTUL ESENȚIAL NU NUMAI AL CULTURILOR FOARTE VECHI, CI ȘI AL CULTURII NOASTRE ACTUALE ESTE PREȘTIINȚA MITICĂ ȘI CĂ PRĂBUȘIREA EI ESTE CAUZA ESENȚIALĂ A DECADENȚELOR. Avînd în vedere conformitatea presupusă a simbolismului etic al miturilor și a funcționării psihice legale
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
a emanațiilor de CO2 din regiunile cu activitate mofetică, datorită microfisurilor din roci; - Starea generală de agitație a animalelor captive, fuga animalelor libere sensibile la ultrasunete, născute prin sistemele de fisuri fine, ce preced o ruptură majoră În rocile din fundament; - Modificarea brutală a presiunii atmosferice a aerului Într-o zonă epicentrală cunoscută. Fenomenele acestea precursoare de cutremure pot fi utile numai prin corelarea lor. O falsă predicție de cutremure poate crea o stare psihică dezastruoasă În rândul populației foarte greu
Prelegeri academice by Prof. dr. LEONARD OLARU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92353]
-
un stil de iubire. Practic, sistemul preventiv se sprijină în întregime pe cuvântul Sf. Paul adresat corintenilor (1 Cor13,4-7). Elementele esențiale ce stau la baza acestei metode educaționale sunt: I. Iubirea II. Rațiunea III. Educația religioasă I. Iubirea reprezintă fundamentul educației, iar rațiunea și educația religioasă reprezintă materialul din care acesta se construiește. Educația o putem face iubind și iubirea aparține inimii. Fără iubire nu vom ajunge la sufletele copiilor care resping duritatea și severitatea, care deși nu se recomandă
Arta de a fi părinte by Otilia Todică () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1407]
-
gaze naturale îi revine tot Uniunii Europene. În total exportul de energie către Uniunea Europeană îi oferă Federației Ruse 2 peste 60 de miliarde de dolari anual 261 Mulți specialiști sunt de părere că începând cu anii 2001-2003 energia a fost fundamentul pe care s-au construit mai departe relațiile Statelor Unite cu Rusia și relațiile Uniunii Europene cu Rusia 262, acest parteneriat strategic fiind sursa unor tensiuni viitoare. Pentru a discuta relațiile generate de comerțul cu energie dintre Europa și Rusia, previziunile
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
Opțiunile popoarelor Europei Centrale și de Est pentru democrație și instaurarea statului de drept, care s-au manifestat în lanț în rândul statelor comuniste, au schimbat esența conceptului de securitate internațională."0 A dispărut amenințarea începerii unui război pe un fundament ideologic, sistemul bipolar a dispărut, dezghețarea unor conflicte etnice în fostele state comuniste și constituirea unor noi state independente, toate acestea au făcut posibilă reașezarea sistemului internațional în era post război rece. „Abordarea de ansamblu a conceptului de securitate aduce
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
în mod cultural posibilele consecințe ale intervențiilor tehnologice în existența, percepția și societatea umane. Prin urmare, virtualitatea trebuie înțeleasă în multitudinea termenilor din familia sa lexical-conotativă, nu doar ca sursă a vitalității și ca pericol al viralității, ci și ca fundament al virtuții și al virtuozității umane. Creațiile ființei umane se înscriu în zona eticului în momentul în care utilizarea biotehnologiilor nu este o practică neutră, iar provocările tehnoștiințifice lovesc în straturile adânci ale corporealității umane. Condiția virtualității se dovedește a
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
fi înțeleasă, în întregimea importanței sale diacronice, fără raportarea imagistică a omului la orologiul mecanic, sugerată de pildă de medicul și filosoful Julien Offray de la Mettrie în Omul-mașină în 1747. Sau fără stabilirea legăturii pitagorice dintre numere (substanța numericăă și fundamentul lumii sau „esența” umană, relație care a condus la asimilarea omului cu o mașină și la triumful rațiunii. Ori fără conturarea orientărilor și a curentelor din cadrul artei modernist-avangardiste, prin care umanul se asociază mașinalului, abstractizarea prevalează asupra figuratismului, iar mentalul
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
jocurilor denumite MUDs sau MOOs16 se prezintă ca un „personaj” (characteră neunitar, dispersat în rețea, care poate fi anonim ori invizibil sau care poate alege multiple identități cât mai diferite de cele reale. Autoarea stabilește, în primul rând, criteriile și fundamentele pe baza cărora identitatea avatarică poate rezona cu ideile postmoderne. Optând în spațiul virtual pentru o identitate diferită de identitatea din lumea real-fizică, utilizatorul este surprins la interfața celor două identități (numerică și respectiv fizicăă. Subiectul uman este și, în
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
informațional asupra instanțierii materiale”, menține ideea conștiinței umane drept centru al identității și promovează corpul ca pe o proteză biologică care poate fi înlocuită ea însăși cu proteze cibernetice, pentru poziția postumană moderară a acestui capitol corpul rămâne în continuare „fundamentul” ființei, finit, material și complex, deschis hibridărilor tehnologice. Hayles (1999Ă merge însă mai departe și observă dependența dintre tehnologie și percepție, ambele virtuale: percepția condiției virtuale mijlocește dezvoltarea tehnologiilor virtuale, pe când tehnologiile însele facilitează percepția. Această dependență mutuală, ontologic-cognitivă, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
limitele corpului uman. Dacă acesta constituie „visul” teoreticienei, „coșmarul” reprezentării postumanului este prezent de asemenea și autoarea mărturisește că se teme de un viitor postuman în care subiecții își consideră trupurile drept „accesorii la modă” în loc ca acestea să constituie „fundamentul ființei” (Hayles, 1999, p. 5Ă. Pe de o parte, demontează pretențiile iluzorii care alimentează mintalul teoriilor cibernetice, în special cele transumaniste și extropiene, teorii discutate mai jos: „Marele vis și promisiunea informației este că aceasta poate fi liberă de constrângerile
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și întreaga personalitate, reduse la statutul de informație (vezi Moravec mai josă sau prezervarea identității umane prin intermediul crionicii, încununând un proces de resurecție informatică (vezi cutremurătoarea și extrema afirmație a lui Perry, 2000, că nemurirea este matematică, nu mistic-religioasăă. Schițând fundamentele unei filosofii a libertății depline, a eliberării de orice limitare și impoziție, transumanismul se întâlnește, în plan social, cu libertarianismul în privința unei ordonări instante a societății care să desfidă structurile legale și normative ale oricărei Puteri, de la stat la o
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Adesea, tonul critic dobândește tendințe neoluddite, distopice sau tehnofobe, ori chiar incriminează științele genetice de o perspectivă nazistă sau fascistă (vezi mai jos Virilioă. Acest tip de discurs critic cade el însuși în capcana propagandei, în speculații extreme, adesea fără fundament realist. În genere însă, criticii transumaniștilor, aflați pe poziții umaniste, nu țin seama de înrădăcinarea teoriilor acestora în cadrul umanismului însuși (înrâurire evidentă în ciuda aparenței afirmațiilor lor futuristeă, de faptul că modul de gândire umanist a contribuit la formularea concepțiilor progresiste
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
subiectului cu lumea nu privilegiază așadar nici mintalul, nici materialul, nici mintea, nici trupul în constituirea experienței; mai degrabă întrepătrunderea corp-lume se realizează prin întruparea conștiinței. Conștiința fenomenologică 24 este una trăită, perceptuală și, în consecință, certitudinea ideilor are drept fundament certitudinea percepției. La rândul ei, percepția este încarnată, dând măsura experienței trăite și este spațializată într-o situație concretă. Percepția subiectului nu apare doar în urma impactului lumii exterioare asupra corpului întrucât, deși corpul este distinct de lumea în care trăiește
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
situat în spațiul virtualității (ca întrepătrundere între realitatea fizică și cea computaționalăă, are acces mediat, prin proteză, prin interfață sau prin transgenă, la acesta din urmă. În ultimă instanță, corpul postuman devine un agent al experienței în lumea virtuală și fundamentul existențial al acesteia. Chiar dacă „a fi în lumea” virtuală denotă mediere sau simulare ontologică, experiența virtuală este trăită ca o existență. Spațiul cibernetic este explorat prin experiența corpului biotehnologic până la fuziune, astfel încât subiectul virtual este conectat lumii fie prin protezarea
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
caracterizat sumar domeniul sociologiei artei. Și dacă am amintit de acest aspect, îmi permit să definesc sociologia ca știință și artă a cercetării. Al continuității, prin faptul că această temă a reprezentat o prioritate încă din anii formării mele profesionale. Fundamentele studiului actual pornesc de la datele și concluziile rezultate în urma unei cercetări desfășurate în cadrul Universității Naționale de Arte din București. Tema acesteia, "Rolul școlii și al muzeului din perspectiva programelor educaționale și de creativitate", acoperă un spațiu important al dimensiunilor sociopedagogice
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
cadru dinamic, excluzînd caracterul etnografic al expunerii în sine, dar conceptul lui Gusti, subliniem, se fundamentează pe principiul acțiunii sociale, al pretextului prezenței exponatelor autentice ca formulă de prezentare a aspectelor sociale complexe, a cunoașterii și identității. Viziunea muzeografică modernă fundament al evoluției ulterioare a muzeelor în aer liber reușește să armonizeze conceptul de muzeu sociologic cu funcțiile de bază ale instituției muzeale: științifică, culturală, de conservare și de valorificare a patrimoniului. Concepția asupra viitorului Muzeu Social avea în vedere o
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
piețele lui, și ele constituiau piese de muzeu, toate laolaltă putînd da imaginea tipică a unui sat real. Iar așezarea caselor de pe toată întinderea muzeului trebuia să respecte, ca într-o cartogramă, harta întregii țări". Proiectul muzeului social reprezintă un fundament al sistemului sociologic al lui D. Gusti, prin care este analizată esența existenței sociale: studiul societății ca totalitate dinamică semnificativă; deosebirea cadrelor sociale (a virtualităților sociale, tendințele de devenire) de manifestări (realitatea socială); studierea mecanismelor dinamicii sociale. Unitățile fundamentale de
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
din Capitală și până în cel mai îndepărtat cătun al țării) în care i-a fost dat poetului să-și consume scurta lui viață, explică și justifică întru totul (și până în cele mai mici articulații ale ei) opera și mai ales fundamentul ei ideologic. Bunul simț și buna cuviință, decența ne obligă să respectăm convingerile altora și chiar dacă nu subscriem la ele sau din perspectivă istorică ne apar astăzi ciudate, sau mai greu de acceptat, ele trebuie luate și judecate așa cum sunt
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
acestora. Asistentul social este pus adesea în fața unor situații extrem de complicate (familii dezorganizate, sărace, copii orfani, abandonați, delicvenți, consum de droguri, alcool, persoane cu deficiențe de sănătate, bătrâni neajutorați, șomeri etc.) ce-1 impun să-și axeze activitatea pe un fundament teoretic solid. Teoriile în asistența socială sunt parte integrantă a evoluției contemporane a asistenței sociale.2 În asistența socială își găsesc aplicare o serie de teorii împrumutate din sociologie, psihologie, drept, politici sociale, medicină, antropologie, economie, pedagogie etc. Cu timpul
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
asistentul social care identifică o persoană aflată într-o situație problematică sau poate să urmeze unei cereri din partea persoanei în cauză, care solicită ajutor; este o etapă de cunoaștere reciprocă, profund marcată de elemente emoționale, și în cadrul căreia se construiește fundamentul relației de încredere; pentru clienții care recurg la asistența socială în urma unui mandat tutelar sau penal, faza de întâlnire este în același timp și etapa de luare în grijă. Faza studiului psihosocial vizează cunoașterea acelor elemente din viața clientului care
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
rămân destul de stabile în timp. Modelele internalizate de reprezentare a sinelui și a celorlalți au scopul de a organiza și procesa infomații referitoare la atașament și de a planifica acțiunile viitoare. În etapele următoare, reprezentarea atașamentului de copilul mic devine fundamentul dezvoltării personalității sale. Bazat pe modelele internalizate de reprezentare a atașamentului, copilul mic și, mai târziu, preșcolarul, școlarul, adolescentul și adultul dezvoltă expectanțe despre sine și alții ca fiind dorit sau nedorit, demn de îngrijiri și protecție din partea altora, disponibili
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
atunci nu mai este vorba doar de studierea viselor, ci de înțelegerea, prin intermediul acestora, a unui număr semnificativ de principii psihice. Analiza viselor constituie, din această cauză, o piesă de bază în istoria psihanalizei. Ea se constituie într-una dintre fundamentele psihologiei profunzimilor. Totodată, aduce o contribuție considerabilă la analiza legităților și proceselor psihice. Permite lămurirea și ilustrarea mai multor fenomene, cum ar fi refularea, inconștientul, cenzura, conflictele interioare etc. Freud formulează trei postulate ce rezumă funcțiile principale ale visului. 1
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]