7,863 matches
-
furie crescândă. Este neliniștitor faptul că America de astăzi nu este văzută ca o parte a soluției la această problemă, ci ca motivul pentru care bogații și săracii se deosebesc într-atât. Președintele Statelor Unite este, ex officio, un simbol al globalizării. Avem mai multă influență în instituțiile financiare internaționale decât orice altă țară. Un american a fost întotdeauna cel care a deținut poziția de vârf la Banca Mondială. Chiar din timpul Marii Crize, liderii noștri au ridicat în slăvi meritele a
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
grijă, nu-i așa? Și totuși, după cum a prezis Marx, capitalismul ar eșua tocmai pentru că acesta concentrează bogăția în mâinile câtorva. Acest lucru se întâmplă din ce în ce în ce mai des, atât în interiorul națiunilor, cât și între națiuni. Globalizarea, deși prestigioasă pentru creșterea productivității, a fost însoțită de accentuarea inegalității. Criticii pretind că această ruptură este generată de interese corporatiste care și-au folosit puterea pentru a impune reguli nedrepte care guvernează investițiile, fiscalitatea și comerțul. Deoarece regulile sunt
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
un program economic nu produce imediat dividende, este probabil să fie înlocuit cu un altul care promite mai mult, chiar dacă așa cum se întâmplă adesea substitutul ajunge să producă chiar mai puțin. Bill Clinton a răspuns acestor aspecte îmbrățișând ceea ce numea ,,globalizare cu față umană". El a urmărit așa-numita troică a comerțului liber, a scutirii de datorii și a asistenței pentru dezvoltare condiționate de reforme democratice. George W. Bush a pus în mod similar accentul pe un proces care trimite mai
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
să vedeți ce se întâmplă. Se poate ca libera inițiativă să nu se fi produs deoarece inechitatea la linia de start a distorsionat într-atât competiția, încât nu prea mai există nimic corect în legătură cu ea. Sunt mulți cei care învinuiesc globalizarea pentru această inechitate și alții care o văd ca pe un remediu. Niciuna din cele două presupuneri nu este plauzibilă. Globalizarea, conform dicționarului Webster, este definită neutru prin ,,actul, procesul sau politica de a face ceva universal ca sferă de
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
a distorsionat într-atât competiția, încât nu prea mai există nimic corect în legătură cu ea. Sunt mulți cei care învinuiesc globalizarea pentru această inechitate și alții care o văd ca pe un remediu. Niciuna din cele două presupuneri nu este plauzibilă. Globalizarea, conform dicționarului Webster, este definită neutru prin ,,actul, procesul sau politica de a face ceva universal ca sferă de cuprindere sau aplicație"4. Dacă acest proces este pozitiv sau negativ, aceasta depinde în întregime de ce anume devine ,,universal ca sferă
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
de cuprindere sau aplicație"4. Dacă acest proces este pozitiv sau negativ, aceasta depinde în întregime de ce anume devine ,,universal ca sferă de cuprindere sau aplicație" boala sau accesul la medicamente? Exploatarea muncitorilor sau stabilirea unor norme de muncă echitabile? Globalizarea nu este, totuși, percepută ca fiind neutră. Se pot obține câștiguri politice însemnate prin exploatarea frustrării celor care se simt îndepărtați de la câștigurile generate de tehnologia modernă. Instituțiile financiare multilaterale, corporațiile, națiunile industrializate și manipularea capitalului furnizează o listă gata
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
de stânga, naționaliste sau separatiste să adopte metode teroriste de a ataca interesele Statelor Unite. Procesul de radicalizare se petrece mai rapid, pe o arie mai extinsă și mai anonim în era internetului, creând posibilitatea atacurilor-surpriză"5. Așa cum reflectă această evaluare, globalizarea poate dăuna securității noastre. Răspândirea noilor tehnologii în domeniul informațiilor poate îmbunătăți eficiența, dar aceasta este o virtute economică, iar nu una politică. Mă tem că Thomas Friedman, autorul best-seller-ului Pământul este plat, greșește când prezice că ,,nu există două
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
ocupa de aprovizionarea marinei comerciale germane. Aceste aranjamente confortabile nu au ținut seama de pasiunile naționaliste care au produs Marele Război, un dezastru pentru interesele de afaceri în toată Europa cu excepția fabricanților de armament și de coșciuge. Se presupune că globalizarea ne va face mai asemănători; însă ea poate face de asemenea ca oamenii să se agațe chiar mai strâns de identitățile și credințele care ne separă pe ,,noi" de ,,ei". Idei înălțătoare pot fi acum transmise instantaneu de la o minte
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
în timp ce un număr din ce în ce mai mare de americani își fac griji să nu își piardă slujbele, sute de milioane de indieni încă se mai gândesc cum să facă să obțină suficientă hrană. Națiunea poate părea o mare câștigătoare a tuturor lozurilor globalizării, dar realitatea nu este atât de satisfăcătoare India de astăzi rămâne o țară de departe mult mai săracă chiar decât China. În Occident, cei bogați sunt adesea capabili să se baricadeze de priveliștea nefericirii. În India, contrastul dintre bogăție și
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
drepturi individuale decât în primul caz, dar drepturi ale națiunilor și popoarelor. În scopuri diplomatice, principiul cu cea mai mare greutate va fi vechiul cal de bătaie suveranitatea. Conceptul de suveranitate a servit multă vreme ca bază dreptului internațional. Din cauza globalizării și din cauză că s-a abuzat atât de des de suveranitate, conceptul nu este o fundație de stabilitate la fel de puternică cum era odată. Poate fi interpretat de asemenea ca o suveranitate sectară dreptul unui grup subnațional de a fi autonom în cadrul
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
143, 174 Gaza 263, 264, 271, 276 Geneva (Convențiile de la) 86, 294 Georgetown (Universitatea) 13, 113, 252 Georgia (Republica) 161, 219, 220 Germania 25, 38, 154, 161, 164, 171, 175, 176, 180, 196, 219, 248, 298 Gingrich, Newt 41, 51 globalizare 29, 148, 149, 153, 154, 225, 290 Goldstein, Baruch 259 Golf (al doilea război din) 99, 135, 243 Golf (primul război din) 44, 95, 99 Golful Porcilor 114 Gonzáles, Elián 71 Goodwin, Doris Kearns 48 Gorbaciov, Mihail 40, 157, 217
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
se scrie istoria!, Gheorghe Drăgan • Capitalismul, vol.1, Jean Baechler • Capitalismul, vol.2, Jean Baechler • Discurs istoric și tranziție, Alexandru Zub • Educația în postmodernitate, Emil Stan • Europa absentă, George Uscătesco • Evadări în lumea liberă, Adrian Marino • Experiența externă, Ștefan Borbély • Globalizarea, Tiberiu Brăilean • Liberalismul, Gabriel Mursa • Noua economie, Tiberiu Brăilean • O poliție politică: fenomenul Stasi (1989-1995), Delphine Serre • Panopticum. Tortura politică în secolul XX, Ruxandra Cesereanu • Postcomunismul, Leslie Holmes • Puternicul și atotputernicul, Madeleine Albright & Bill Woodward • Revrăjirea lumii, Michel Maffesoli • România
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
asemenea explicație, cu atât mai mult cu cât reducerea sumelor destinate procurării unor fonduri fixe, precum și scăderea puterii de cumpărare, pot afecta activitatea economică din diferite ramuri de activitate și ulterior a întregii economii naționale, iar în condițiile extinderii fenomenului globalizării economice chiar a celei mondiale. Ea provoacă falimentul unor întreprinderi, creșterea șomajului, falimentul unor bănci, scăderea puterii monedei naționale, creșterea datoriei publice etc. Așa cum aminteam mai înainte, crizele economice (referindu-ne la totalitatea fazelor lor)46, se deosebesc între ele
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
poate observa că, în condițiile deflației și ale permanentelor solicitări de împrumuturi, se ajunge la o înfundare din ce în ce mai mare în mâlul gros al datoriilor și, ca atare, al presiunii puse de Guvern asupra veniturilor populației, prin creșterea taxelor. În condițiile globalizării și ale efectelor de domino ale crizei economice, ceea ce este deosebit de important este să se acorde fenomenului deflației, de către toate administrațiile guvernamentale, importanța cuvenită, să se ia cât mai urgent măsurile economice cele mai rapide și agresive pentru a se
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
ultimele câteva decade a avut loc o multitudine de mutații din punctul de vedere al locurilor de fabricație a diferitelor produse sau de asigurare a anumitor servicii 146. În înfăptuirea acestor schimbări, un rol important l-a jucat extinderea fenomenului globalizării. Astăzi (aceasta este numai o formă de exprimare, deoarece fenomenul este mult mai vechi), după cum poate remarca oricine, se poate cumpăra un automobil sau un produs electronic care poartă denumirea fabricantului american (de exemplu Ford), dar care este asamblat în
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
și nici David Ricardo, cu toată perspicacitatea gândirii economice pe care au avut-o, nu puteau să prevadă evoluția spectaculoasă a procesului economic, în general, al industrializării actuale în special, și nici marile mutații ale comerțului mondial, determinate de fenomenul globalizării. În același timp, trebuie remarcat și un alt aspect al procesului economic bazat pe sistemul outsourcing-ului și al modului de reflectare a rezultatelor producției în volumul PNB. Prin corelarea valorii producției realizate peste oceane cu valoarea PNB, s-ar putea
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
India de Vest, ceai, mătăsuri, porțelanuri și condimente din Orient. 6.6. Criza financiară din 1837-1842 În 1837, situația economică precară din Anglia începe să se regăsească, începând din luna mai, și în Statele Unite, demonstrând, încă o dată, după 1825, efectul globalizării proceselor economice. Criza financiară din 1837 a fost bazată pe efectele unor acte speculative. În luna mai 1837, în New York, băncile și-au oprit plățile, în special pentru operațiunile de cumpărare a monedelor de aur și argint. Criza a fost
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
mici, de la Statele Unite și Marea Britanie. În anii 1950 și 1960, când Europa și Orientul Mijlociu cunoscuseră un mare boom economic, industria transporturilor maritime grecești a luat o mare extindere. Ulterior, această industrie s-a dezvoltat și mai mult, după extinderea fenomenului globalizării. Companiile maritime grecești și-au deschis sucursale la Londra și New York. Sub acțiunea Legii 89, companiile de transport maritim din Grecia au fost scutite ani de zile de plata taxelor către guvernul grec. În prezent, se negociază cu FMI și
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
de clasă, 76 definiții, 75, 76, 77 socialism, 24, 55, 77, 80, 81, 82, 224, 268 teorie socio-economică, 38, 76, 81, 82 comerț, 29, 30, 33, 34, 66, 82, 95, 187, 264 balanță comercială, 179, 230 competiție, 297 deficit, 170 globalizare, 172 internațional, 28, 32, 39, 95, 128, 165, 168, 170, 172, 173, 174, 218 mărfuri, 71, 118 outsourcing, 172 politică economică, 133, 182 prețuri, 118 competiție economică, 32, 40, 57, 124 rol, 57, 88, 263 politică economică, 53, 107, 231
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
Capitalismul (vol.1 și 2), Jean Baechler • Corupția politică. Înăuntrul și în afara statului-națiune, Robert Harris • Discurs istoric și tranziție, Alexandru Zub • Educația în postmodernitate, Emil Stan • Europa absentă, George Uscătesco • Evadări în lumea liberă, Adrian Marino • Experiența externă, Ștefan Borbély • Globalizarea. Nenumele nimicului, Tiberiu Brăilean • Liberalismul, Gabriel Mursa • Libertatea academică, Viorel Rotilă • Memorandum către președintele ales, Madeleine Albright • Noua economie, Tiberiu Brăilean • Nuclearul, Ciprian-Beniamin Benea • O poliție politică: fenomenul Stasi (1989-1995), Delphine Serre • Panopticum. Tortura politică în secolul XX, Ruxandra Cesereanu
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
putere regională și custode global, Stanislav Secrieru • Sate dispărute. Sate amenințate, Stelian Dumistrăcel • Socialismul. Ce a fost și ce urmează, Katherine Verdery • Societatea civilă, John Keane • Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială, Emil E. Suciu • Terorismul, Jean Servier • Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane, Paul Dobrescu • Violența în școală: o provocare mondială?, Éric Debarbieux • Prin culisele serviciilor secrete, Mària Schmidt În pregătire: Intelectualii și puterea, Vasile Boari, Natalia Vlas, Nicolae-Radu Murea (coord.) LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile editurii noastre
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
Folosirea lui IATĂ DE CE/DE ACEEA prezintă propoziția p ca ivită dintr-o mișcare concluzivă. Așa cum spune J.-B. Grize: "nu nodurile unei rețele sînt cele care contează, ci totalitatea lor, globalitatea lor" (1993: 337). Tocmai această (re)totalizare, această globalizare, este marcată de indicatorii de la sfîrșitul unui segment textual explicativ. Prezentativul IATĂ împarte un rol mai general cu (ACEASTA) ESTE: IATĂ trimite la cotextul anterior ca la o dovadă a lui p. Aceste structuri emfatice prezentative nu instaurează numai o
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
noștri, să-i înțelegem și să-i acceptăm iar comunicarea dintre noi să fie mai eficace. Contactele din ce în ce mai numeroase cu oamenii din alte țări ne fac să reflectăm în primul rând asupra noastră, asupra eficienței modului nostru de a comunica. Globalizarea a făcut din comunicarea interculturală un fapt inevitabil. Lumea de azi este supusă unor schimbări rapide, interacțiunea dintre oameni capătă noi dimensiuni. Contactul și comunicarea cu alte culturi sunt caracteristicile dominante ale vieții moderne, lumea parcă nu mai poate trăi
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
cum este domeniul comunicării; ea este considerată ca miezul culturii, cunoașterii și comportamentului social. Când ne referim la comunicare nu avem de a face cu un obiect de studiu ci cu o arie multidisciplinară. Tot mai mult se vorbește despre globalizarea modelului societății deschise și libere, care facilitează contactul intim al unor culturi diferite, generând uneori fenomene periculoase precum crima organizată, fundamentalismul religios sau terorismul. Într-o epocă a interferențelor, întâlnirea dintre persoane sau grupuri care au culturi diferite ridică problema
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
ridică problema comunicării interculturale. Acest lucru putându-se remarca și din analiza celor două școli școala "proces" și școala "semiotică" care ne permit un studiu mai bun asupra comunicării. Dincolo de orientările saussuriene sau pierciene, studiul comunicării în contextul actual al globalizării, determinarea valențelor interculturale și depășirea barierelor de comunicare, întâmpină anumite dificultăți printre care se pot enumera: conceptualizarea, construirea paradigmei și abordările metodologice. Legându-ne de conceptualizare, descoperim că termenul de comunicare interculturală a fost folosit prima dată de Edward Hall
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]