9,375 matches
-
stânjenește! -, Cioran se adresează direct națiunii și istoriei sale, cu nepăsarea teribilistă sau inconștientă a băiatului de familie bună care Își afirmă personalitatea negând, cum o spuneam, autoritatea vizibilă și imediată. Înstrăinat, Însă, În imens de „arogantul” oraș al tuturor gloriilor și luminilor, extrem de apăsător nu numai prin cultura sa imperială, dar și prin indiferența regală față de tot ce este „barbar” - o indiferență care ucide mai ales prin acea inimitabilă eleganță a unei curtoazii ce nu spune nimic, a unei amabilități
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
creștină". Și adaugă: Numai un geniu de talia lui și-a putut permite să transfigureze grozăvia unei maladii obișnuite în principiu de univers stilistic. Opera sa este o imensă, înfricoșătoare zvârcolire imanent-transcendentă". Alteori, maximele au efectul și rapiditatea fulgerului: "O glorie falsă este semnul lipsei de libertate", "Toți suntem poeți. Numai că pe majoritatea ne ucid cuvintele". Nu puține dintre cugetări includ implicit recomandări sau sfaturi demne de luat în seamă: Câtă inactivitate, atâta neliniște", " Sufletele mari nu urăsc. Se indignează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
care problemele artei sunt privite din cele mai diverse perspective, în multiplicitatea lor caleidoscopică. Rețin, minumum minimorum, meditațiile asupra geniului, motiv recurent, poate chiar prea lax interpretat. Mult iubitor de paradox (consubstanțial gândirii dense și artei înseși), Lamparia crede că gloria e moartea geniului și viața mediocrității. Just, nu anormalitatea este rădăcina geniului, ci mai degrabă sănătatea perfectă. "Secretul geniului: dragostea". Și nu numai atât. Goethe spunea că "geniul e o lungă răbdare". Și, tot în vorbire insolită, Lamparia postulează: "Geniile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
corelație cu cea negativă. Mai sus am scos în evidență câteva dintre cugetările care accentuează răul în artă. Dar impresionează mai ales acelea în care autorul încearcă definiții. Metafora, în acest gen de aforisme, este la loc de cinste: O glorie falsă este semnul lipsei de libertate. / Stilul e hyperionic, maniera miticistă. / Cititul fără creație se numește consumatorism. / Sinuciderea lui Sadoveanu "Mitrea Cocor." / Hârtia albă oglinda. Penița e raza. Cuvântul chipul tău de dincolo. Unele dintre aforisme apar sub forma de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
complicat decât părea imediat după 1989. Lucrurile reintră, așadar, în ordinea lor firească. După Podurile de Flori, metafora dată uitării și chiar ironizată, Prutul și-a urmat cursul, purtând ape când mai limpezi, când mai tulburi, în care aspiranți la gloria literelor, din cea mai variată și "bogată" gamă, s-au apucat de pescuit. Cei mai iuți de picior s-au repezit voinicește și cu lăcomie să prindă peștele cel mai mare, aducător de faimă, iar alții au așteptat fără grabă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
iuți de picior s-au repezit voinicește și cu lăcomie să prindă peștele cel mai mare, aducător de faimă, iar alții au așteptat fără grabă, după principiul "laisser faire". "Valul" echivalent cu febra aurului" sau cu expedițiile spre pământul făgăduinței gloriei literare se stinge. Peștele mare sau, mai exact, "peștișorul de aur" nu se lasă prins cu una cu două din simplul motiv că, potrivit principiilor geopolitice, "locuiește" în cu totul altă poveste... Iar pe malul râului cu cea mai curată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Păsările, albina, apa divină prin semnul rouăi, crângul, pământul, florile, femeia, copilul, stelele, luna toate cunosc sângele dragostei, care, potrivit poetului, este clorofilic. Descoperind această stare cosmică, unică în literatura contemporană, poetul basarabean va izbăvi până și moartea. E o glorie veșnică a iubirii, a suprapunerilor și îmbinării elementelor. Datorită unor elemente cromatice de natură romantică, s-a lansat opinia că poetul ar fi un romantic în toată regula. Criticul Th. Codreanu, chiar dacă proclamă existența verdelui de Vieru apreciază totuși că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
o acceptare a oricărei numiri actuale (postmodernism, hiper-modernism etc.), dar printr-o acceptare, prin aceasta, a unui termen provizoriu, pentru care deceniile sau secolele viitoare vor avea suficientă limpezime să-i găsească un înlocuitor. În acest context, al numirilor de dragul gloriei celor cinci minute, Theodor Codreanu face o excepție. Și mă gândesc la aruncarea în luptă a unui termen care poate fi inițial tratat la fel ca ceilalți (câtă vreme presupune legătura nominală cu modernitatea): transmodernismul (v. Th. Codreanu, Transmodernismul, Iași
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
dublă săgeată: una este orientată spre moarte, cealaltă spre eternitate. Nu omul îl așteaptă pe Dumnezeu ci invers, omul e într-o continuă facere spre îndumnezeire, dar omul se află mereu în pericol de a rata ora astrală de iubire. Gloria dată omului de către Dumnezeu o reprezintă libertatea, aici sălășluiește antropocentrismul creștin. Omul de azi urmează individualismul lui Cain, îl paște Complexul lui Iuda, cel care neputând suporta prețul trădării s-a spânzurat. Omul e centrat în lumea-lumen dar stă modest
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ceea ce se observă cu asupra de măsură în cărțile ulterioare. Reflecțiile despre dragoste sunt aforisme ori micro-poeme de natură estetic-filosofică: "46. Iubirea se sfârșește cu prima iubire. Celelalte sunt cópii mai mult sau mai puțin reușite."; "576. Balzac zice că "gloria este soarele morții". Dar iubirea ce-i?"; "620. După prima iubire, orice promisiune e deșartă."; "647. Iubirea iartă. Gelozia niciodată."; "694. Iubirea este cel mai bun mijloc de autoeducație."; "4070. Iubita e rândunică, balerină, fulg, vis, nebunie și floare."; "4892
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de canon, personalitatea lui Eminescu a fost cheia de boltă a carierei sale de critic literar. Deși este conștient de acest adevăr, N. Manolescu acceptă condiția de ideolog mascat al Școlii Resentimentului, cea care și-a făcut un titlu de glorie din distrugerea canonului, urmându-l fidel pe Z. Ornea, cel care a fost unul dintre campionii "deconstrucției" canonului național românesc. Împreună cu alți resentimentari, ei și-au propus în faimosul nr. 265 al "Dilemei" din 1998 să distrugă ceea ce au numit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Scrierea la două mâini fiind păguboasă pentru că ce se spune într-un loc adesea este contrazis în altul ("Ironia face ca, după ce îl condamnă pe Neculce pentru antifeudalism, tot el constată că secolul fanariot înseamnă și dispariția personalităților care făceau gloria veacului al XVII-lea" am ales la întâmplare unul din multele exemple pe care le dă Theodor Codreanu). Dar nu acesta este neajunsul cel mai mare al Istoriei..., ci faptul că totul se structurează pe ideea distrugerii, compromiterii canonului național
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
critic și istoric literar de excepție, care a trudit o viață pe opera eminesciană și a deschis orizonturile unei paradigme ce va face cu siguranță carieră: paradigma transmodernă. Există, din păcate, în rândul scriitorilor români și o senzațională goană după gloria cu orice preț în timpul vieții, după constructul unei imagini (și a unei poziții aferente) care să conducă la un anumit tip de raportare și o anumită cotă de piață (și vandabilitate) a operei lor. Theodor Codreanu și-a construit, în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
anului 1940, când România a cedat o treime din teritoriul național fără nici un fel de rezistență armată. La conducerea Secției a II-a, în această perioadă (1939-1940), s-a aflat colonel Ilie Crețulescu, un ofițer care se va acoperi de glorie la comandă de mari unități pe frontul de est în timpul celui de-al doilea război mondial. De remarcat că, în perioada 1921-1940, serviciul de informații/contrainformații al armatei a instrumentat peste 11.000 cazuri de spionaj și tentative de culegere
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
1944, 12.000 de jandarmi au participat la luptele de apărare a Capitalei, fiind organizați în unități operative și subunități de pază și apărare. Legiunea de Jandarmi București a fost subordonată operativ Diviziei 1 Gardă și se va acoperi de glorie în pădurea Băneasa, șoselele Alexandriei și Măgurele, Regimentul de Jandarmi Pedeștri va fi comandat direct de Comandamentul Militar al Capitalei și va asigura gărzi și pază întregului centru al Bucureștiului, precum și la ministere, societăți, fabrici, uzine și spitale, Plutonul 210
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
iulie 1991, în două exemplare originale, fiecare în limba engleză și în limba română, ambele texte avînd aceeași valabilitate. Pentru Guvernul României, dr. Bogdan Marinescu, Ministrul sănătății Pentru Guvernul Regatului Unit al Mării Britanii și Irlandei de Nord, Baroana Dorothy Gloria Hooper, Subsecretar de stat parlamentar Departamentul Sănătății ----------------------
HOTĂRÎRE nr. 30 din 25 ianuarie 1992 privind aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord de colaborare în domeniul medicinii şi ocrotirii sănătă��ii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108256_a_109585]
-
Local al orașului Salonta "ARGUS" - Ș.A. "TRANSSALONTA" - Ș.A. "UNIC" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al orașului Vascau "TRICOM" - Ș.A. JUDEȚUL BISTRIȚA-NĂSĂUD - Sub autoritatea consiliului județean Localitatea Beclean "AVICOLA" - Ș.A. Localitatea Bistrița "AGROCOM" - Ș.A. "CASĂ DE PRESĂ ȘI EDITURĂ RĂSUNETUL" - Ș.A. "GLORIA SPORT" - Ș.A. "PAJIȘTI" - Ș.A. "PREBIS" - Ș.A. "RAPID" - Ș.A. "STIL PROIECT" - Ș.A. "TRANSMIXT" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al municipiului Bistrița "ALFA" - Ș.A. "APCM" - Ș.A. "APOLLO" - Ș.A. "CAPITOL" - Ș.A. "CARPAȚI" - Ș.A. "COMBIS" - Ș.A. "CONCID" - Ș.A. "CONPREST" - Ș.A. "CONSTRUCȚII" - Ș.A. "EUROPASERVICE" - Ș.A.
HOTĂRÎRE Nr. 597 din 28 septembrie 1992 privind trecerea sub autoritatea consiliilor locale sau, după caz, judeţene, a regiilor autonome şi societăţilor comerciale cu capital integral de stat, care prestează servicii publice de interes local sau judeţean. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108842_a_110171]
-
COMIXT" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al orașului Victoria "ROVICOM" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al orașului Zărnești "PIATRA-CRAIULUI" - Ș.A. JUDEȚUL BRĂILA Sub autoritatea consiliului județean Localitatea Brăila "BELVEDERE" - Ș.A. "CLIPĂ" - Ș.A. "CONCIVIA" - Ș.A "CRISTAL" - Ș.A. "EDITURĂ LIBERTATEA" - Ș.A. "GLORIA" - Ș.A. "INFOPREF" - Ș.A. "INSTITUTUL DE PROIECTARE PRODOMUS" - Ș.A. "MOZAIC" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al municipiului Brăila "BRAITAX" - Ș.A. "COMSERVICE" - Ș.A. "CONCORDIA" - Ș.A. "ISTRU" - Ș.A. "METALURGICA" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al orașului Faurei "FAUR" - Ș.A JUDEȚUL BUZĂU - Sub
HOTĂRÎRE Nr. 597 din 28 septembrie 1992 privind trecerea sub autoritatea consiliilor locale sau, după caz, judeţene, a regiilor autonome şi societăţilor comerciale cu capital integral de stat, care prestează servicii publice de interes local sau judeţean. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108842_a_110171]
-
ap. 15, județul Timiș. 74. Sarbu Dumitru, născut la 1 iulie 1951 în Bârlad, județul Vaslui, România, fiul lui Sarbu Ioan și Viorica, cu domiciliul actual în Austria, 2700 Wiener Neustadt, Purgleitnergasse 37, cu ultimul domiciliu din România, Brașov, Str. Gloriei nr. 28, bl. 311, sc. B, ap. 1, județul Brașov. 75. Sarbu Anisoara, născută la 27 aprilie 1956 în localitatea Ardeoani, județul Bacău, România, fiica lui Anghelache Dumitru și Eugenia, cu domiciliul actual în Austria, 2700 Wiener Neustadt, Purgleitnergasse 37
HOTĂRÂRE nr. 465 din 7 august 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121467_a_122796]
-
1, județul Brașov. 75. Sarbu Anisoara, născută la 27 aprilie 1956 în localitatea Ardeoani, județul Bacău, România, fiica lui Anghelache Dumitru și Eugenia, cu domiciliul actual în Austria, 2700 Wiener Neustadt, Purgleitnergasse 37, cu ultimul domiciliu din România, Brașov, Stre Gloriei nr. 28, bl. 311, sc. B, ap. 1, județul Brașov. 76. Hevesi Alexandru, născut la 5 noiembrie 1967 în Oradea, județul Bihor, România, fiul lui Alexandru și Anico, cu domiciliul actual în Austria, 3100 St. Polten, Oskar Helmerstr. 59/1
HOTĂRÂRE nr. 465 din 7 august 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121467_a_122796]
-
Mureș, România, fiica lui Ciuta Nicolae și Sofia, cu domiciliul actual în Germania, 81825 Munchen, Lehrer Gotz weg 15 a, cu ultimul domiciliu din România, Sighișoara, str. Andrei Șaguna nr. 31, bl. Z1, ap. 12, județul Mureș. 452. Ionescu Andreea Gloria, născută la 7 iulie 1967 în București, România, fiica lui Ionescu Dan Ilie și Eugenia Elvira, cu domiciliul actual în Germania, 70597 Stuttgart, Weidachstr. 9, cu ultimul domiciliu din România, București str. Peșteră Scărișoara nr. 2, bl. M ÎI b
HOTĂRÂRE nr. 259 din 11 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
în Brașov, județul Brașov, România, fiica lui Sancraian Mârâia, cu domiciliul actual în Germania, 35578 Weltzlar, Carl Metz 4, cu ultimul domiciliu din România, Brașov, Aleea Mimozei nr. 6, bl. 74, sc. C, ap. 18, județul Brașov. 540. Vallo Română gloria, născută la 24 septembrie 1972 în Timișoara , județul Timiș, România, fiica lui Laslo Carol Martin și Elenă, cu domiciliul actual în Germania, 78464 Konstanz, Eichhornstr. 18, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, str. Piatră Craiului nr. 3, sc. D, et.
HOTĂRÂRE nr. 259 din 11 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
Merghindeal 267, județul Sibiu. 349. Shabel Felicia, născută la 22 septembrie 1944 în localitatea Cernatu, județul Brașov, România, fiica lui Mocanu Ioan și Elena, cu domiciliul actual în Germania, 88250 Weingarten, Gartenstr. 37, cu ultimul domiciliu din România, Brașov, Str. Gloriei nr. 19, județul Brașov. 350. Bodo Andrei, născut la 7 august 1968 în Brașov, județul Brașov, România, fiul lui Portik Kekes Andrei și Elisaveta, cu domiciliul actual în Germania, 84508 Burgkierchen/Alz, Peter Roseggerstr. 1, cu ultimul domiciliu din România
HOTĂRÂRE nr. 338 din 8 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118544_a_119873]
-
I, județul Sibiu. 111. Pfeifer Emilia, născută la 3 noiembrie 1964 în localitatea Mediaș, județul Sibiu, România, fiica lui Părău Octavian și Emilia, cu domiciliul actual în Germania, 15370, Vogelsdorf, Heinerstr. 14, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Mediaș, str. Gloria nr. 54, județul Sibiu. 112. Ruck Gabriela, născută la 30 septembrie 1969 în Arad, județul Arad, România, fiica lui Iov Gheorghe și Elisabeta, cu domiciliul actual în Germania, 58708 Menden, Eichenkamp 2, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Sânleani nr.
HOTĂRÂRE nr. 96 din 31 martie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117642_a_118971]
-
Junimea literară, Făt-Frumos și Orion de la București. Muguri le va ținea isonul” (p. 8). Veniți din satele dimprejur „ca un revoluționar sobor de focuri” (E.Ar. Zaharia, Antologie rădăuțeană, Cernăuți, Colecția Scriitorilor Bucovineni, 1943, p. 6)), tinerii liceeni visează la gloria literară. În atmosfera de intimitate fecundă din Internatul de Băieți „Ștefan cel Mare” și în dezbateri aprinse de cenaclu, beneficiind de o bibliotecă bine organizată și de sprijinul unor profesori (Emanoil Isopescu, Ilie Vișan, Nicolae Bucaciuc), se afirmă acum o
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]