6,525 matches
-
în refugiu la Iași. A fost decis ca acest Institut să primească numele de «Institutul de Educațiune „Regina Maria”». Fundațiunea „Regele Ferdinand I” a rămas în memoria ieșenilor, devenind un eponim. Chiar și după dispariția oficială a Fundației după 1946, ieșenii au continuat să numească "„La Fundație”" locul unde se află Biblioteca Centrală Universitară, statuia poetului Mihai Eminescu și grupul statuar al voievozilor, loc care în mod oficial poartă numele de Piața Mihai Eminescu.
Fundațiunea „Regele Ferdinand I” () [Corola-website/Science/326390_a_327719]
-
apoi, după ofensiva trupelor sovietice în marea Bătălie de la Iași de la sfârșitul lunii august-începutul lunii septembrie, pentru militarii români, germani sau italieni prizonieri ai sovieticilor. Între 1945-1965 clădirea își schimbă din nou destinația, devenind Căminul „Ion Niculi” al studenților politehniști ieșeni. În 1965 clădirea devine Palatul Pionierilor, dechiderea oficială a noii instituții fiind la 16 ianuarie 1966. O ultimă schimbare de nume survine după decembrie 1989 când devine Palatul Copiilor.
Casa Cantacuzino-Pașcanu din Iași () [Corola-website/Science/326393_a_327722]
-
-lea pentru a facilita circulația pietonilor între zona Gării din Iași, Dealul Copou și zona centrală a orașului. Esplanada Elisabeta a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare . Locul cunoscut de ieșeni sub numele de Râpa Galbenă este o zonă cu o importantă diferență de nivel situată la poalele delului Copou. Terenul zonei este argilos, fiind străbătut de numeroase izvoare subterane care coboră de pe Copou în drumul lor spre șesul Bahluiului. Mult
Esplanada Elisabeta din Iași () [Corola-website/Science/326416_a_327745]
-
de Casa Balș, a fost o clădire din Iași construită în 1807 și demolată în 1959. În timp clădirea a avut numeroși proprietari și diferite destinații, din reședință familială devenind imobil cu prăvălii, hotel, restaurant și chiar sediul Jockey Clubului ieșean. Casa Balș, numele sub care clădirea a fost cunoscută inițial, a fost construită după planurile realizate de către Gheorghe Asachi, prospăt inginer, care tocmai se reîntorsese în Moldova după câțiva ani de studii la Lemberg (1796-1804). Construcția a demarat în 1807
Palatul Beldiman din Iași () [Corola-website/Science/326408_a_327737]
-
transfug” de la Hotelul Binder de peste drum. „Hôtel d’Angleterre” avea un restaurant și o grădină de vară în partea dreaptă a clădirii în care putea fi ascultată fanfara militară. Faima stabilimentului crește, devenind unul din locurile preferate ale „lumii bune ieșene”, inclusiv al cărturarilor care la 21 octombrie 1872 se întrunesc aici sub conducerea lui Titu Maiorescu și pun bazele Societății literare „Junimea”. După 1873, falimentul hotelului îl determină pe avocatul Sculy să închirieze sălile de la etaj "Jockey Clubului", club hipic
Palatul Beldiman din Iași () [Corola-website/Science/326408_a_327737]
-
Medieval" la revista "Junimea Literară" din Cernăuți (1929). Între anii 1927-1929 urmează cursurile Facultății de Litere și Filosofie de pe lângă Universitatea din Cernăuți având printre profesori pe Alexe Procopovici, Eugen Herzog, Alexandru Leca Morariu, Ion I. Nistor, Constantin Narly și Al. Ieșan. În toamna anului 1929 se transferă la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, frecventând cursurile profesorilor Dumitru Caracostea, Ovid Densușianu, Ion Aurel Candrea, Mihail Dragomirescu, Demostene Russo, etc. În anul 1933 obține licență cu calificativul "Magna Cum
Iulian Vesper () [Corola-website/Science/322619_a_323948]
-
lumea interlopă, a fotbalului sau din politică. Astfel, de-a lungul timpului i-a avut ca clienți pe Vasile Drutcă, fostul președinte de la Politehnica Iași, fotbalistul Ionuț Bâlba, Daniel Pancu, fostul deputat PSD de Neamț Iulian Țocu, omul de afaceri ieșean Cristian Maftei, membrul lumii interlope ieșene Bogdan Corduneanu, dar și nemțene Gheorghiță Mararu Striblea o reprezintă, de asemenea, pe deputatul Elenă Udrea în multiplele dosare de corupție, trafic de influență și spălare de bani, actualmente instrumentate de procurorii DNA (februarie
Marius Striblea () [Corola-website/Science/322637_a_323966]
-
politică. Astfel, de-a lungul timpului i-a avut ca clienți pe Vasile Drutcă, fostul președinte de la Politehnica Iași, fotbalistul Ionuț Bâlba, Daniel Pancu, fostul deputat PSD de Neamț Iulian Țocu, omul de afaceri ieșean Cristian Maftei, membrul lumii interlope ieșene Bogdan Corduneanu, dar și nemțene Gheorghiță Mararu Striblea o reprezintă, de asemenea, pe deputatul Elenă Udrea în multiplele dosare de corupție, trafic de influență și spălare de bani, actualmente instrumentate de procurorii DNA (februarie 2015). În aprilie 2011 s-a
Marius Striblea () [Corola-website/Science/322637_a_323966]
-
și spălare de bani, actualmente instrumentate de procurorii DNA (februarie 2015). În aprilie 2011 s-a înscris în cursa pentru șefia Baroului Iași Pe data de 30 aprilie 2011 Marius Striblea a inițiat și organizat prima ediție a "Zilei avocatului ieșean". Pe 5 mai 2011 avocatul Marius Striblea a câștigat primul tur al alegerilor pentru funcția de Decan al Baroului Iași. Marius Striblea a obținut 163 de voturi fiind urmat de Liviu Bran cu 96 de voturi și Doina Stupariu cu
Marius Striblea () [Corola-website/Science/322637_a_323966]
-
a fost schimbat din „Sf. Varvară” în „Sf. Ilie”. Începând din 1 decembrie 1984 aici slujește că paroh preotul Vasile Matcovici (n. 1958). Începând din anul 2007, Biserica „Sf. Ilie” din Popești a fost consolidată și restaurată, după planurile arhitectului ieșean Neculai Munteanu. La intrarea în curte, au fost amplasată o poartă din lemn sculptat, în stil maramureșean. La 20 iulie 2009, de sărbătoarea Sfanțului Ilie Tesviteanul, Calinic Botoșăneanul, episcopul vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, a sfințit un paraclis de vară. În
Biserica Sfântul Ilie din Popești () [Corola-website/Science/322138_a_323467]
-
a obține foloase materiale (de exemplu o avansare în funcție legată de a avea o anumită diplomă) constituie fraudă. În România, Universitatea Spiru Haret a căpătat o reputație de fabrică de diplome. Cazul cel mai frapant este cel al unui ieșean care a absolvit nu mai puțin de 10 facultăți ale Universității „Spiru Haret”. Gradele universitare și/sau profesionale obținute de la instituții neacreditate de organizații de acreditare recunoscute de CHEA și/sau de Secretarul federal al educației și care nu sunt
Diploma mill () [Corola-website/Science/322191_a_323520]
-
sfîrșitul anilor ᾽90 a început să publice unele eseuri și cronici literare, mai cu seamă în reviste din România: România literară, Jurnalul literar, Convorbiri literare, Dacia literară, Cronica (Iași), iar în ultima vreme a început să publice și versuri (Însemnări ieșene, 2013, nr.10).
Ion Țurcanu () [Corola-website/Science/329852_a_331181]
-
sub îndrumarea profesorului Vasile Pavelcu. În perioada 1962-1969 a lucrat ca profesor în învățământul mediu și ca psiholog la Laboratorul de psihologie al Întreprinderii Regionale de Transporturi Auto (IRTA). Cariera universitară a început-o în 1969 ca asistent al Universității ieșene, devenind lector în 1972, conferențiar în 1979 și profesor în 1990. A condus Catedra de psihologie între anii 1990-1997 și, ulterior, după 2007. Adrian Neculau a fost nepotul pedagogului Eugen Neculau. Adrian Neculau a fost interesat de diverse domenii ale
Adrian Neculau () [Corola-website/Science/328191_a_329520]
-
câteva luni înainte de moarte sa, în 1974, a depus o parte însemnată a documentelor personale și a manuscriselor la Arhivele Statului din Iași, documente ce constituie Fondul „Universitatea Populară Ungureni” și Fondul personal „Eugen D. Neculau”. a fost unchiul universitarului ieșean Adrian Neculau. a publicat numeroase studii și articole în revistele "Cronica", "Anuarul de lingvistică și istorie literară", "Revista de pedagogie", "Revista de etnografie și folclor", "Îndrumătorul cultural", "Magazin Istoric", precum și în cotidiene locale din Iași, Botoșani și Suceava.
Eugen Neculau () [Corola-website/Science/328187_a_329516]
-
și Wilhelm Humpel care a funcționat în Iași în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Conștienți de necesitatea dezvoltării unui învățământ mediu de calitate, un grup de profesori de liceu sau universitari ieșeni, grup intitulat „Asociația Institutului Academic” și constituit din Ion Ciurea, Ioan M. Melik, Petru Poni, Neculai Culianu, Pavel Paicu și D. Quinezu, formează o asociație cu "„scopu de a funda o școală cu internatŭ, sub denumirea de Institutulŭ Academicŭ, pentru
Institutul liceal de domnișoare Humpel () [Corola-website/Science/328258_a_329587]
-
în 1893. La sfârșitul primului an de studii obține, datorită rezultatelor merituoase, bursa Fundației „Vasile Adamachi” a Academiei Române. În anul 1899 termină studiile medicale, avându-i în acceași promoție pe Constantin Botez, cunoscut ulterior ca un animator al vieții culturale ieșene, și pe Leon Ghelerter și pleacă la București cu intenția de a se specializa în anatomie patologică cu profesorul Babeș. În prealabil, însă, se prezintă la Clinca medicală de la Spitalul Colțea condusă de profesorul George Stoicescu care îi propune să
Marta Trancu-Rainer () [Corola-website/Science/327617_a_328946]
-
moldavenis"”. Reîntors în Moldova, a fost profesor la „Școală de moșit” din cadrul Institutului Gregorian și medic primar (1859) la Spitalul „Sf. Spiridon” din Iași. În anul 1859, a devenit primul profesor de chirurgie din Iași și fondator al învățământului chirurgical ieșean, fiind numit printr-o Ordonanță Domneasca profesor însărcinat cu susținerea cursului de Chirurgie și Medicină, în cadrul Școlii de chirurgie înființată cu sprijinul domnitorului Alexandru Ioan Cuza și inaugurată pe 30 noiembrie 1859, în localul Academiei Mihăilene. Pentru a onora memoria
Nicolae Negură () [Corola-website/Science/327232_a_328561]
-
octombrie 1988, București) a fost un medic chirurg, profesor universitar la Facultatea de Medicină din Iași, decan al Facultății de Medicină și rector al Institutului de Medicină și Farmacie din Iași, unul din reprezentanții de seamă ai școlii de chirurgie ieșene. A fost căsătorit cu Maria Franche, medic specialit boli infecțioase, director al Spitalului de Boli Infecțioase din Iași și profesor la Facultatea de Medicină din Iași.
Oscar Franche () [Corola-website/Science/327247_a_328576]
-
Logotheti sau numai Sculy, uneori scris și Scully sau, eronat, ca Scully-Logothely) (n. 1853, Piatra Neamț - d. 6 aprilie 1912, Iași) a fost un medic chirurg român, deputat, profesor la Facultatea de Medicină din Iași, unul din întemeietorii școlii de chirurgie ieșene. Leon Sculy descinde dintr-o familie cu origini din Grecia, părinții săi fiind banul Sculy Logothetides (Sculy fiind prenumele, transformat în nume în generația următoare), boier de rang mic instalat la Piatra Neamț, și Caliopi Caraghioz. A avut un frate, avocatului
Leon Sculy Logothetides () [Corola-website/Science/327251_a_328580]
-
vor fi descoperite izvoare minerale, se vor construi clădiri care să permită utilizarea izvoarelor, apărând astfel stațiunea Slănic-Moldova. În 1765 Grigore Alexandru Ghica numește, prin hrisovul din 13 iunie, șase epitropi: hatmanul Vasile Roset, vistiernicul Ion Cantacuzin și patru negustori ieșeni, Costea Avram, Constantin Panaite, Costea Papafil și George Petală. Reforma cea mai importantă a fost realizată de Alexandru Mavrocordat care, prin hrisovul de la 1 august 1785, modifică statutul Casei Sfântul Spiridon, statul care va rămâne în vigoare până în 1864. În
Epitropia generală a Casei Spitalelor Sfântul Spiridon () [Corola-website/Science/330177_a_331506]
-
(n. 23 martie 1939, Podu Iloaiei, județul Iași — d. 17 august 1984, Iași) a fost un poet și pictor român. ^ „Grafica lui , (...), autor de interesante desene și scrieri epice, unele publicate în revistele ieșene, relevă o viziune îndrumată spre fantastic, grotesc, cu rădăcini expresioniste și suprarealiste. Are o dramatică și zguduitoare imaginație.” Petru Comarnescu, Între măiestrie și făgăduință, Informația Bucureștiului, 23 mai 1969 ^ „Iată-mă la capătul unui șir de negații al căror rost
Petru Aruștei () [Corola-website/Science/330225_a_331554]
-
(cunoscut și ca Gheorghe Bogdan) (n. 18 mai 1859, Iași - d. 1930, Iași) a fost un medic legist român, profesor universitar la Facultatea de Medicină și cea de Drept a Universității din Iași, creatorul școlii de medicină legală ieșene. s-a născut la 18 mai 1859 în Iași, unde a urmat cursul primar și secundar. În 1876, după obținerea bacalaureatului la Liceul Național plecă să studieze medicina la Paris. După susținerea doctoratului, în 1885, se reîntoarce la Iași și
George Bogdan () [Corola-website/Science/330267_a_331596]
-
ale Universității din Iași. A fost, de asemenea, medicul legist al Iașului. Profesorul Bogdan a fost unul dintre primii profesori din România care a abordat în cursurile ținute studenților săi probleme de deontologie. A fost creatorul școlii de medicină legală ieșene si i-a avut drept colaboratori pe N.P. Bălan (1880 - 1961), succesorul său la catedră (1930 - 1952), și Maria Ropală Cickersky. George Bogdan a fost Decan al Facultății de Medicină și rector al Universității „Al.I. Cuza” între între anii
George Bogdan () [Corola-website/Science/330267_a_331596]
-
teatru l-au determinat pe Scarlat Pastia să transforme restaurantul din curtea hotelului în sală de spectacol. Această sală, care a fost înălțată și în care a fost instalată o scenă și trei rânduri de loje, a fost cunoscută de ieșeni sub numele de „sala Pastia”. Sala, care a gazduit mult timp spectacole, a avut o inaugurare memorabilă, în primul spectacol găzduit jucând Aristizza Romanescu și Grigore Manolescu. Pentru a finanța construcția Hotelului Traian Scarlat Pastia se împrumutase cu sume considerabile
Hanul lui Petrea Bacalu () [Corola-website/Science/330303_a_331632]
-
Piața Gării. Terenul pe care era situat hotelul ar corespunde astăzi zonei situat în dreptul aripii stângi a esplanadei, parțial ocupat de căminul Akademos al Universității din Iași. În perioada interbelică, camerele de la mansarda hotelului deveniseră un loc recunoscut al prostituției ieșene. Hotelul a funcționat până la cutremurul din noiembrie 1940 când, datorită importantelor avarii suferite, a fost demolat. Grigore Bejan a fost unul din liderii locali ai naționalismului de dreapta, apropiat al Profesorului A.C. Cuza. Numeroase întruniri ale studenților ieșeni membri ai
Hotelul Bejan () [Corola-website/Science/330371_a_331700]