6,815 matches
-
naturale puternice. Folosind în mod inspirat uleiuri volatile extrase din plante, firma a reușit să realizeze șapte variante de parfumuri relaționate cu cele șapte „chakre” ale organismului uman. Aceste parfumuri influențează unele arii ale psihicului uman cum ar fi creativitatea, intuiția, împlinirea sau fericirea. CAPITOLUL 7 PARFUMURILE ȘI ZODIILE Spuneți-mi ce parfum doriți și vă voi spune cine sunteți: alegerea unei anumit parfum este revelatoare pentru personalitatea fiecăruia. Susan Schiffman, psiholog la Duke University, a descoperit trei orientări de bază
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
Homme sau Minotaure de Paloma Picasso. Gemeni Fascinante și curioase, nativele din Gemeni îndrăgesc buchetele florale și, în mod deosebit, parfumul de zambilă - simbolul purității adolescentine -, cel de narcise - subtil și intelectual - sau mireasma de tuberoze, care stimulează atenția și intuiția. Șarmul dumneavoastră caracteristic se potrivește cel mai bine cu: Coco de la Chanel, Diorissimo de Christian Dior, Jicki de Guerlain, Narcisse de Chloé, Tocade de Rochas sau Senso de la Ungaro. Pentru bărbați se recomandă: London de Burberrys. Rac La prima vedere
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
astm bronșic, tulburări de vedere, dezechilibre nervoase, afecțiuni renale, boli infecțioase, stimularea memoriei, afecțiuni cardiace, celulita; Contraindicațiile pentru această culoare se referă la persoanele melancolice, predispuse la depresie psihică. Violetul favorizează apropierea de latura spirituală a vieții, apariția inspirației, dinamizează intuiția, conferă candoare și puritate, aspirație spre ideal. Mulți muzicieni, poeți și pictori au arătat că momentele lor de mare inspirație au apărut în situații în care au fost înconjurați de o lumină violetă. Preferința pentru nunațele pure de violet indică
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
va prefera morții supliciul și dispariției rușinea prizonieratului? Dar dacă uluitoarele răsturnări de după război Îl vor obliga să trăiască Într-un sistem politic și Într-o atitudine politică total străină convingerilor sale? În orice caz, Într-o ultimă străfulgerare a intuiției, știe că va fi omorât de către comuniști. Oricum, „mai bine Împușcat de ei decât de imbecilii de gaulliști”. Adică de către cei În care Începe să creadă - pentru că, așa cum o spune, cu o intuiție extraordinară, care se va verifica apoi vreme
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
orice caz, Într-o ultimă străfulgerare a intuiției, știe că va fi omorât de către comuniști. Oricum, „mai bine Împușcat de ei decât de imbecilii de gaulliști”. Adică de către cei În care Începe să creadă - pentru că, așa cum o spune, cu o intuiție extraordinară, care se va verifica apoi vreme de o jumătate de secol, „n-am considerat fascismul decât o etapă spre comunism!” Moartea devine, Încetul cu Încetul, o sursă a fericirii, un proiect metafizic secret, ce nu va putea fi Împiedicat
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
exactități și a supremului adevăr. Adică a adevărului subminat de timp. Prin timp, prin gestul datării, jurnalul intim pune viața În ecuație matematică. Viața ca un număr, viața ca dată calendaristică Înseamnă, pentru cel care scrie, confirmarea unei presimțiri: a intuiției că ea poate fi repetată la nesfârșit, multiplicată după legea numerelor mari. A numerelor care, și ele, dau identitate vieții. Gradele elaborării Între timpul trăirii și timpul transcrierii există, desigur, un interval care, deși infim, Își lasă amprenta asupra jurnalului
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Aristotel „categorii” - chipuri de a fi ale lucrurilor prin inteligență. * „Schematismul transcendental” sau imaginația productivă decurge din aplicarea categoriilor la conținutul sensibil, care nu se face de la sine și dintr-odată, ci pe baza unor scheme care sunt pe jumătate intuiție, pe jumătate gândire. Peste fenomene nu putem trece prin formele spiritului, căci fără fenomene formele sunt vide de orice cunoștință - „lucrul în sine” - nounemul - există, putem să-l gândim, dar nu-l putem cunoaște. De aceea Kant numește criticismul său
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
preferat să nu știe. DePaulo și Jordan par să considere încrederea necondiționată preferabilă unor adevăruri neplăcute, un punct de vedere pe care eu îl găsesc surprinzător, însă care probabil reflectă o trăsătură a societății americane. Ei recunosc totuși faptul că intuiția în a sesiza adevăratele sentimente ale cuiva poate avea anumite avantaje pentru "unele profesii ca psihiatria sau medicina". Din acest punct de vedere, capacitatea de a depista minciunile poate fi riscantă în plan social; ea aparține în special copilului inocent
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
formeze o părere corectă. Într-un mediu cultural mai bogat și mai complex, existența se bazează totuși pe o mie de premize pe care un singur individ nu le poate explora pînă la capăt, ci este nevoit să apeleze la intuiție. Viața noastră modernă se bazează într-o mai mare măsură pe încrederea și sinceritatea reciprocă... În vremurile noastre, minciuna are, drept urmare, consecințe mai grave decît în trecut, ceea ce pune la îndoială chiar fundamentul vieții noastre... viața modernă este o "economie
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
heideggeriană și jungiană, cu unele adaosuri personale: conceptul de proiect (scris „pro-iect” = „aruncarea de sine înainte”) este complinit de epiect („epi-iect” = „aruncare deasupra”) prin care s-ar defini imaginea eminesciană despre trecut, „transfigurat” până la „invenție”. Demersul interpretativ, deși nelipsit de intuiții fertile, este pe alocuri fastidios. SCRIERI: Nesomnul capodoperelor, București, 1977; Structură și mit în proza contemporană. Eseu despre destinul literar al „generației șaizeci”, București, 1982; Steaua din oglinda visului, București, 1983; Mateiu I. Caragiale, București, 1995; Eminescu, București, 1998; Mihai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287315_a_288644]
-
și de fondatorii noștri? Și iarăși: vor înceta anumiți reprezentanți ai Bisericii instituționale să vadă în orice schimbare a vieții consacrate o «trădare» a ei? Papa Francisc crede ca da. Iar Autorul cărții nu-l lasă singur. Îl însoțește cu intuițiile și speranțele sale. Este ca și cum ar vrea să ne spună că nici un papă nu poate, de unul singur, să schimbe Biserica, pentru că Biserica nu este orizontul unei dictaturi, ci familia fiilor lui Dumnezeu adunată într-un unic Duh pentru ca să dea
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
religioasă - a cărei temelie este viața comunitară - este expresia cea mai firească, cel puțin până astăzi, a vieții consacrate, deși nu poate să exprime întreaga bogăție a acesteia. Ceea ce îmi propun, însă, este împărtășirea frățească a câtorva impresii și, probabil, intuiții, fără a pretinde că ar fi vorba de soluții. Intenția mea este aceea de a prezenta o serie de provocări pentru a crea premisele unui itinerariu de reflexie comunitară care să reînvie imaginația și speranța, pentru a răspunde unui apel
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
cu totul uzat și stricat. Dar, ce mai contează? Odată ce ai devenit real, nu mai poți fi urât decât doar în ochii celui ce nu înțelege ...”». O ICOANĂ: SAMARITEANA Există numeroase icoane biblice ce ne pot îmbogăți cu învățături și intuiții despre felul concret de a trăi viața consacrată, printr-o dublă loialitate: față de ceea ce am primit prin intermediul tradiției și față de ceea ce se cuvine să trăim în momentul de față, în vederea unui viitor mai frumos pentru toți. Dintre toate acestea prefer
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
uneori, uităm că Logos-ul s-a întrupat nu pentru a fonda Biserica, ci pentru a fi sacrament de mântuire pentru omenire. Iată de ce Biserica, fondată pe apostoli, pare să se fi zămislit în inima lui Cristos sub forma unei intuiții de «milostivire». Nu este o întâmplare că această intuiție apare în inima Domnului Cristos în momentul în care își dă seama în ce situație se află mulțimile: «i s-a făcut milă de ele, căci erau istovite și părăsite, ca
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
pentru a fonda Biserica, ci pentru a fi sacrament de mântuire pentru omenire. Iată de ce Biserica, fondată pe apostoli, pare să se fi zămislit în inima lui Cristos sub forma unei intuiții de «milostivire». Nu este o întâmplare că această intuiție apare în inima Domnului Cristos în momentul în care își dă seama în ce situație se află mulțimile: «i s-a făcut milă de ele, căci erau istovite și părăsite, ca niște oi care nu au păstor» (Mt 9,36
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
dintre primele canonizări, voite în mod personal și prezidate de papa Francisc, să fie aceea a fratelui Charles de Foucauld. Desigur, nu pentru o slavă care l-ar jena pe micuțul frate universal, ci pentru a reînnoda firul acelei mari intuiții care a schimbat pentru totdeauna felul de a fi creștini și, în cazul nostru, de a fi dăruiți lui Dumnezeu prin viața consacrată sau prin intermediul ordinului sacru: să stai în mijlocul celorlalți precum drojdia în aluat, renunțând cu totul la atitudinea
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
cele mai multe ori, ele fiind rodul unor neînțelegeri sau deformări grave ale poziției filosofilor acuzați de acest "viciu" metodologic: Isaiah Berlin, John Rawls, Robert Nozick, Ronald Dworkin, G. A. Cohen, Will Kymlicka, Adam Swift ș.a.). În esență, cartea prezintă principalele observații, intuiții și argumente ce sprijină, în opinia mea, aceste concluzii. După cum se poate observa din cuprins, ea este organizată în cinci capitole, cărora li se adaugă un scurt cuvânt de încheiere. În primul capitol precizez principalele concepte - "moralism", "realism moderat" și
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
politică 3 se află în afara ariei de interes a cărții. Prin "moralism" voi desemna, așadar, cu preponderență, 1) teza că filosofia este o ramură a eticii și 2) teza că întemeierea morală sau recursul la principii (și/sau convingeri ori intuiții) morale în argumentarea din filosofia politică sunt practici legitime, fie că este vorba despre argumentarea pentru (sau împotriva) unor concepții referitoare la specificarea adecvată a conținutului anumitor valori sociale și politice fundamentale (precum libertatea, dreptatea sau legitimitatea), fie despre argumentarea
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
doar în cazul societăților libere, de tip democratic 7. Unul dintre obiectivele mele este acela de a pleda pentru primul tip de moralism pe baza argumentării pentru moralismul ca teză despre justificarea apelului la principii (și/sau valori, convingeri ori intuiții) morale în filosofia politică. De altfel, nu cred că spun nimic surprinzător - cel puțin pentru moraliști - dacă afirm că la baza convingerii că filosofia este o branșă a eticii se află și s-a aflat întotdeauna și convingerea că ea
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
nici pe departe ideea că argumentarea morală este singurul tip de argumentare acceptabil în filosofia politică. Dimpotrivă. Cel mai bun rezumat al poziției sale în această privință este, cred, următorul: argumentarea de factură pur morală sau argumentarea bazată doar pe intuiții morale (indiferente față de fapte sau față de exigența fezabilității) este singurul tip de argumentare adecvat în cazul unei concepții despre specificarea corectă a conținutului conceptului de dreptate (sau, altfel spus, argumentarea de factură morală este singurul tip de argumentare adecvat în
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
filosofiei politice, cât acela de a infirma ideea că singurul ei obiectiv este obiectivul de a ghida și de a oferi recomandări pentru practica politică sau/și ideea că toate întrebările ei sunt întrebări practice. Invocarea unor principii, convingeri sau intuiții morale este o practică atât de utilizată în argumentarea din filosofia politică încât furnizarea de exemple este aproape superfluă 18. Nu mă pot abține, totuși, să nu invoc două dintre cele mai celebre exemplificări ale acestei practici: 1) rolul jucat
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
mă voi referi, în primul rând, la orice concepție care neagă legitimitatea tezei că filosofia politică este o diviziune a eticii. Pe de altă parte, prin "realism" voi desemna și 2) teza că recurgerea la principii (și/sau convingeri ori intuiții) morale în argumentarea din filosofia politică (inclusiv în argumentarea pentru sau împotriva unei concepții referitoare la specificarea adecvată a conținutului conceptului de dreptate socială) este nejustificată ori indezirabilă (sau, în termeni pozitivi, teza că filosofii politici trebuie să-și întemeieze
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
derivată din "doar câteva principii generale" și (considerate a fi) "invariante istoric" și bazată, în mod uzual, pe "un anumit tip de individualism" (și anume pe ideea că "preceptele eticii ... sunt aplicabile direct și în primă instanță indivizilor umani"), pe "intuițiile morale" pe care "indivizii din societatea noastră [i.e., societatea nord-americană] se presupune că le împărtășesc" și pe convingerea că "un rol important al eticii constă în încercarea de a face consistente aceste intuiții"48. În ceea ce privește "aplicarea unei teorii etice ideale
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
și în primă instanță indivizilor umani"), pe "intuițiile morale" pe care "indivizii din societatea noastră [i.e., societatea nord-americană] se presupune că le împărtășesc" și pe convingerea că "un rol important al eticii constă în încercarea de a face consistente aceste intuiții"48. În ceea ce privește "aplicarea unei teorii etice ideale acțiunii agenților politici", Geuss înțelege prin acest termen ideea că, din perspectiva abordării "mai întâi etica" a filosofiei politice, "un bun actor politic trebuie să-și ghideze comportamentul în funcție de cerințele teoriei etice ideale
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
teze ce pot fi identificate, într-adevăr, în lucrările filosofilor politici acuzați de obicei de acest "viciu": 1) teza că filosofia este o ramură a eticii; și 2) teza că întemeierea morală sau recursul la principii (și/sau convingeri ori intuiții) morale în argumentarea din filosofia politică este justificat. Mai mult, nu cred că greșesc dacă afirm că, chiar și atunci când par să fie interesați de critica altor forme de "moralism" decât cele surprinse în definițiile mele, realiștii radicali au, de
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]