6,901 matches
-
înspre și dinspre uzină, în vederea asigurării continuității activitățiilor economico - sociale în mod normal. Localitatea Nădrag, se află situată în cea mai mare măsură pe terenul celor două pâraie mai mari Padeș - Cornet, ce izvorăsc din masivul muntos Poiana Ruscăi. Padeșul izvorăște chiar din apropierea vârfului (1378 m), în locul numit 7 izvoare. Lungimea sa, socotită de la izvoare, este de circa 34 km, incluzând și partea de la confluența cu Cornetul până la Jdioara, Criciova, unde se varsă în Timiș sub denumirea de pârâul, sau apa
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
Bahlui este un râu din Moldova centrală, afluent al Jijiei. Izvorăște în județul Botoșani la o altitudine de 500 metri și curge spre sud în județul Iași prin municipiul Iași, vărsându-se în Jijia în apropiere de localitatea Chiperești. Are o lungime de 119 km și un bazin hidrografic de 2
Râul Bahlui () [Corola-website/Science/301431_a_302760]
-
izvorăște din Carpații Meridionali (Munții Bucegi) și își desfășoara albia pe o lungime de 400 km , având o rețea hidrografică codificată de 3.131 km și își adună apele dintr-un bazin de recepție de 9431 km² situat în partea de
Râul Ialomița () [Corola-website/Science/300048_a_301377]
-
Europa, 22% din America de Sud, 17% din Australia și doar 3% din Africa. Per ansamblu, circa 22% din suprafața uscatului Terrei este muntoasă. De asemenea, 1 din 10 oameni locuiesc în zone montane. Absolut toate fluviile și râurile importante ale planetei izvorăsc și sunt alimentate din surse montane, respectiv mai mult de jumătate din umanitate depinde vital de apa montană. Adjectivele "muntos" și "montan" sunt utilizate pentru a descrie suprafețele montane și lucrurile asociate cu acestea. Substantivele "muntean" ("munteni") și "montaniard" ("montaniarzi
Munte () [Corola-website/Science/300217_a_301546]
-
case ale satului. Aparține comunei Sălciua pe cursul mijlociu al Arieșului. Sub Piatră se află la 13 km est de Baia de Arieș și 35 km vest de Turda. Râul Huda lui Papara este un mic curs de apă, care izvorăște din peșteră Huda lui Papara. După un traseu cu multe repezișuri și cascade se varsă în Arieș după numai 4 km, coborând o diferență de nivel de 260 m. Condițiile naturale au favorizat construirea în trecut, a morilor de apă
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]
-
reședință al comunei cu același nume din județul Maramureș, Transilvania, România. Etimologia numelui localității: din subst. baie „mină” (< lat. *bannea sau magh. bánya) + suf. dim. -uț. Satul Băiuț este situat între masivele Gutâi și Țibleș, pe una din văile de unde izvorăște Lăpușul, la 30 km de Târgu Lăpuș, 80 km de Baia Mare pe ruta către Târgu Lăpuș și 52 km pe ruta către Cavnic (drum închis însă pe timp de iarnă). Are hotar comun cu Botiza, Jereapăn (Budești), Cavnic, Cupșeni (Ungureni
Băiuț, Maramureș () [Corola-website/Science/301565_a_302894]
-
învecinează cu 5 localități: Budești, Sârbi, Ocna Șugatag, Hoteni, Mara și un sat din zona Lăpușului numit Șurdești. Brebul are 3490 ha,iar teritoriul satului este străbătut de o rețea hidrografică bogată. În toponimia locală principalele cursuri de apă care izvorăsc din munții Gutâi și se varsă în Mara, sunt cunoscute sub următoarele denumiri: Valea Breboaia, Valea Mare, Valea Sunătoare și Valea Caselor. Împrejurimile uimesc prin vegetația lor bogată și prin mulțimea florilor sălbatice. Din anul 1715 satul este cunoscut sub
Breb, Maramureș () [Corola-website/Science/301570_a_302899]
-
în Dumnezeu de către localnici, a fost construită cu trudă și sudoare de către localnici în perioada comunistă, în anii 1970 iar sfințirea ei a avut loc în anul 1980. La intrare satul este străbătut de valea cea Nouă, un pârâiaș ce izvorăște și cade din pădurea Bârsăului, apoi pe valea Asuajului ce izvorăște din dealurile Codrului, celebră zonă folclorică și apoi alunecă liniștit spre râul Sălaj, iar apoi se înșiruie spre centrul de comuna Ariniș. Populația este de etnie română. Din vechime
Rodina, Maramureș () [Corola-website/Science/301587_a_302916]
-
de către localnici în perioada comunistă, în anii 1970 iar sfințirea ei a avut loc în anul 1980. La intrare satul este străbătut de valea cea Nouă, un pârâiaș ce izvorăște și cade din pădurea Bârsăului, apoi pe valea Asuajului ce izvorăște din dealurile Codrului, celebră zonă folclorică și apoi alunecă liniștit spre râul Sălaj, iar apoi se înșiruie spre centrul de comuna Ariniș. Populația este de etnie română. Din vechime majoritatea pământurilor aparțineau, cumpărate fiind de la localnici, baronului de Manău, Hirsch
Rodina, Maramureș () [Corola-website/Science/301587_a_302916]
-
Liliac și Bahna. Din punct de vedere fizico-geografic, sătul Arămești se suprapune zonei de contact a culoarului Șiretului, în dreptul Podișului Central Moldovenesc, cu dealurile piemontane pericarpatice din Sud-Estul Depresiunii Caracu-Bistrita. Partea Nordică a satului, este străbătuta de pârâul Turbata, ce izvorăște din Dealul Runcului. Climă din această microregiune, în care se situează vatra satului Arămești, este temperat continentală, specifică Podișului Moldovei; prezintă temperaturi medii anuale de cca. 9°C, cu valori medii ridicate în luna Iulie (19-20°C). Vegetația spontană, aparține
Arămești, Neamț () [Corola-website/Science/301616_a_302945]
-
Noi considerăm aceste adevăruri evidente, că toți oamenii sunt egali, că ei sunt înzestrați de Creator cu anumite Drepturi inalienabile, că printre acestea sunt Viața, Libertatea și căutarea Fericirii. Că, pentru a asigura aceste drepturi, Guverne sunt instituite printre oameni, izvorând puterile lor doar din consimțământul celor guvernați, Că atunci când orice Formă de Guvernare devine distructivă acestor scopuri, este dreptul poporului de a o modifica sau elimina, și să instituie nouă Guvernare, stabilindu-i fundația pe astfel de principii și organizandu
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
Valea Doftanei (în trecut, Teșila) este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Teșila (reședința) și Trăisteni. Comuna îsi trage numele de la râul omonim care o traversează. Acesta izvorăște din munții Baiului de la o altitudine de 1260 m, din Pasul Predeluș, și străbate comuna în lungul acesteia, pe o direcție nord-sud, pe o distanță de 30 kilometri, pentru ca în partea de sud a ei să formeze lacul de acumulare
Comuna Valea Doftanei, Prahova () [Corola-website/Science/301755_a_303084]
-
nu erau dinainte de această dată. Un alt document care atestă localitatea datează de vreo jumătate de secol mai târziu. Este vorba de zapisul unui anume Radu Brânzea prin care vindea o funie de loc din satul Ștefești "vătafului Iane oz Izvora za plaiu" la 5 mai 1734 . Din același veac este și documentul încheiat la 18 febr. 1756, care marchează ieșirea din indiviziune "a lui Marin sin Ilinchii ot Ștefești" hotărâtă de "megieșii orânduiți din poruncă domnească prin porunca dumnealui Petre
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
pâraiele Lunca Vadului, Țiganului, Ivanului, Cornet și Muncel. Râul Dobra - Bătrâna, prin lungimea de 45 km și 180 km² suprafață drenată (165 km² în zona muntoasă și 15 km² în cea de dealuri), reprezintă al doilea afluent al Mureșului ce izvorăște din Poiana Ruscă. Pe acest râu au existat până spre 1950 numeroase mori. Din punct de vedere etnografic, localitatea Dobra se află la limita dintre Ținutul Pădurenilor și valea Mureșului. Pe teritoriul satului Dobra s-au descoperit urme de locuire
Dobra, Hunedoara () [Corola-website/Science/300546_a_301875]
-
județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Albota (reședința), Cerbu, Frătești, Gura Văii și Mareș. Comuna se află în zona centrală a județului, în Podișul Getic, pe malurile râului Teleorman (acolo unde acesta primește apele afluentului Albota) între zona de unde izvorăsc râurile Dâmbovnic și Neajlov și culmile ce marchează limita bazinului hidrografic al râului Cotmeana. Este străbătută de șoseaua națională DN65, care leagă Piteștiul de Slatina. Lângă satul Corbu, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DN65A, care duce spre sud
Comuna Albota, Argeș () [Corola-website/Science/300601_a_301930]
-
din județul Mureș, Transilvania, România. Se află pe Valea Mureșului, Toplița și Reghin, nu departe de locul în care Mureșul iese din Defileul Deda - Toplița. Până în anul 1920 satul a fost numit Huduc, nume împrumutat de la pârâul Huduc, parau care izvoraște de pe colinele care împrejmuiesc satul, traversează satul și se unește cu râul Mureș. Deși este atestat documentar în 1461, Maioreștiul are o istorie mult mai veche, mărturie stând urmele de civilizație descoperite de-a lungul timpului prin săpături arheologice. Au
Maiorești, Mureș () [Corola-website/Science/300587_a_301916]
-
aluviale formate prin eroziune și depunerea materialului sedimentar la baza pantelor sau văilor existente în zonă. Teritoriul se află în bazinul hidrografic al Mureșului,râu care curge la circa 10 kilometrii sud de localitate. Valea Câmpiei sau Ludușelului, pârâu care izvorăște din județul Bistrița-Năsăud, are o lungime de 59 kilometri, cu o suprafață a bazinului hidrografic de 643 kilometri pătrați și un fond forestier de 2465 hectare. Afluenții care ne interesează ai acestui pârâu sunt: Pârâul Ascunsa, Pârâul Sub Teiuș, Pârâul
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
Pârâul Daho și Pârâul Zăpozie. Valea Șarchii, pârâul cel mai inportant de pe raza comunei, după Valea Câmpiei, are o lungime de circa 10 kilometri, o suprafață a bazinului hidrografic de 40 kilometri pătrați, un fond forestier de circa 109 hectare, izvorăște de pe teritoriul comunei Zau de Câmpie, satul Bărboși, străbate satele Bărboși, Bârza și Sânger și se varsă în apropierea gării C.F.R. din Sânger în Valea Câmpiei. Are numeroși afluenți, atât de stânga cât și de dreapta, unii fiind permanenți, alții
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
cu mașini de transport, sau alt gen de mașini, pe drumul forestier ce se avântă apoi spre sud-vest până-n Sovata. Rețeaua hidrografică din aceste masive și de pe întreaga zonă a Văii Gurghiului este colectată de apele Gurghiului. De sub masivul Bătrâna izvorăsc pâraiele Lăpușna și Creanga Albă, iar Frățileasa, Găinușa, Tătarca și Drăgușa lasă să iasă pline de energie toți afluenții Secuieului care-și au obârșia sub Vârful Saca Mare și care dirijează drumul tuturor suratelor lui, aducându-i și vărsându-i
Ibănești, Mureș () [Corola-website/Science/300583_a_301912]
-
o vechime din epoca terțiară masivul Gurghiu la sud de Mureș culminează cu vârfurile Fâncelul 1.684 m , Bătrâna de 1.634 m, care reprezintă un ansamblu de conuri vulcanice îngemănate. Râul Mureș este principalul râu colector al pâraielor ce izvorăsc din munții Călimani și Gurghiu. Mureșul străbate în lungime de la est la vest localitatea contribuind încă la dăltuirea în stâncile de andezit ale frumosului defileu. În cursul său vijelios Mureșul adună apele învolburate ale afluenților Ilva, Fântânele, Pârâul Bisericii, Neagra
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
Călimani și Gurghiu. Mureșul străbate în lungime de la est la vest localitatea contribuind încă la dăltuirea în stâncile de andezit ale frumosului defileu. În cursul său vijelios Mureșul adună apele învolburate ale afluenților Ilva, Fântânele, Pârâul Bisericii, Neagra, Călin care izvorăsc din Călimani și afluenții din munții Gurghiului: Valea Negrii, Jincu, Neagra, Swarz și Sălard. Debitul mediu anual al Mureșului este de aproximativ 12,1 m/s înregistrat la intrarea acestuia în defileu. Scurgerea maximă se înregistrează în luna aprilie iar
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
Depresiunea Rucăr pe Dâmbovița. - Depresiunea Sătic cu doua bazinete depresionare, pe Dâmbovița. - Depresiunea Râușor pe valea omonimă. Rețeaua hidrografică aferentă comunei Rucăr este variată. Toate râuile sunt tributare Dâmboviței sau Râușorului, care se varsă la Rucăr în Dâmbovița. Râușor ul izvorăște de sub vârful Păpușa are o lungime de 16 km și în cursul său străbate depresiuena Râușor situtată între văile Strâmbului și Oarzănii, iar râurile ce le străbat sunt afluenți de dreapta ai Râușorului. Afluenții de dreapta ai Râușorului sunt: Valea
Comuna Rucăr, Argeș () [Corola-website/Science/300641_a_301970]
-
există un izvor de salamură la care vin și locuitori ai satelor vecine. Acest izvor are o întrebuințare foarte mare pentru locuitorii comunei Cașin, salamura fiind foarte folosită aproape în fiecare gospodărie. Valea Curiței este străbătută de pârâul Curița. Acesta izvorăște din spatele muntelui „Măgura Cașinului”, din coastele dealului „Chioșuri” și adună până la vărsarea în Cașin afluenți de dreapta, pâraiele: Bulziș, Sârbul, Sihastru, Brăduleasa, Corbu, Lărguța și pârâul Stânii. Din partea stângă, pârâul Curița adună afluenți pâraiele: pârâul Popii, pârâul Barbului și pârâul
Curița, Bacău () [Corola-website/Science/300667_a_301996]
-
fost străin nici aspectul practic al vieții; ei au fost capabili sa construiască canale pentru aducerea apei necesare punerii în mișcare a instalațiilor de măcinat cereale, să extragă și să vândă sarea de la Târgu Ocna, să supună petrolul (care efectiv izvora la suprafață în unele zone muntoase ale ținuturilor Văii Tazlăului) unor procese de transformare pentru a-i da o întrebuințare în conformitate cu trebuințele lor etc. Poate nu este întâmplător faptul că la Tescani, în 1906, s-a făcut primul foraj rotativ
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
Cracău), iar în sud Trotușul, care primește la Onești râurile Tazlău, Cașin și Oituz. Trotușul, la rândul lui, se varsă în Siret, pe partea dreaptă. Tazlăul are un bazin hidrografic de cu o lungime totală de și un debit de ; izvorăște din munții Geamăna, aproape de izvoarele Asăului, de la altitudine și are ca afluenți pe stânga Valea Boului, Nadișa, Răchitiș, Orăsa, Valea Rea, Helegiu, Văereni și Belci iar afluenți pe partea dreaptă Negrul, Geamăna, Șoimi, Frumoasa, Schitu, Cucuieți, Solonț, Tazlăul Sărat (cel
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]