7,857 matches
-
Id., ibid., p. 2.) Pagina 133 * Dumitru Brătianu face să apară ziarul Națiunea la 17 iunie 1882. Toți liberalii nemulțumiți încep să se grupeze în jurul acestui drapel. Mai întâi tineri ca Gheorghe Paladi, Nicorescu, N. Vrăbiescu, mai târziu chiar bătrânii liberali, șefi ai culorilor politice ale Capitalei, precum Grigore Serurie, Pană Buescu, Veniamin Hernia, Iancu Brătescu etc. etc. Către sfârșitul campaniei de răsturnare se alătură lui Dumitru Brătianu și Nicolae Fleva. (Id. ibid., foiletonul XXXIV, AD., nr. 11 799, 10 septembrie
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
mititel, 10 bani. (Id., ibid., p. 2.) Pagina 195 * în Camera aceasta apare pentru întâia oară în politică Gheorghe Panu. El se distinge ca un democrat cu idei foarte înaintate și se așază în gruparea lui C.A. Rosetti ca liberal disident. (Id., ibid., foiletonul XXXIX, AD., nr. 11 834. 15 octombrie 1922, p. 1.) Pagina 219 * în ziua de 3 mai 1884 s-a dat la Cluj de către Societatea Iulia a studenților români o serbare în amintirea lui 3/15
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
el și declara suspendată ședința, părăsind scaunul prezidențial. După citirea programului guvernului, s-a urcat la tribună Ion I.C. Brătianu pentru a pune la punct unele afirmații făcute de cîțiva vorbitori, în legătură cu războiul și conferința de pace de la Versailles. Șeful liberalilor a făcut o expunere, în două ședințe, prezentînd amănunțit istoria anilor 1914-1918: izbucnirea războiului mondial, perioada neutralității noastre, ruperea legăturilor cu puterile centrale, înțelegerea cu aliații, intrarea noastră în război, retragerea în Moldova, pacea de la București de care l-a
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
electorală. Măsurile administrației noului ministru de interne, Octavian Goga, hotărît să demonstreze că nu e vorba de un guvern surpriză, ci de o putere executivă necesară vremii, au făcut să dea guvernului o majoritate în parlament de 270 de mandate. Liberalii au obținut numai 16. Dar, sprijiniți de Goga, cuziștii au obținut, spre surprinderea generală, un număr de 10 mandate. 26 După terminarea războiului, s-a petrecut la Iași printre studenți, un fenomen izolat, zis naționalist, grefat pe antisemitism, necunoscut pînă
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
perioadă de zbuciumată consolidare a României Mari. 27 Generalul Averescu, șeful guvernului, era neliniștit din cauza bolii regelui. Se știa că are cancer. Către sfîrșitul anului 1926 a fost operat. Agitațiile pentru revenirea principelui Carol în țară erau în toi. În afară de liberali, toate partidele politice se înghesuiau să-l revendice pe Carol. Se știa că generalul Averescu trimisese un amic la prințul Carol, ca să-i cunoască intențiile. Chestiunea a fost adusă în discuția Camerei de către deputații naționali-țărăniști, care n-ar fi vrut
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
incinta Camerei, spre a arăta același respect ca în fața unui rege. Regența a reînnoit mandatul lui I.C. Brătianu. În Cameră eram 286 de deputați liberali. Național-țărăniștii obținuseră 56 de locuri, iar doctorul Lupu, care în alegeri a mers separat de liberali, a obținut și el 27 de mandate. Numai prof. Iorga nu a putut lua nici un mandat în aceste alegeri. Primele ședințe ale noului parlament s-au rezumat la acuzele dintre doctorul Lupu, de pe banca ministerială, și foștii lui tovarăși de
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
jurămîntul, trebuie subliniat, pe o Constituție, acea din 26 martie 1923, pe care au combătut-o și pe care n-au votat-o. Cîtă consecvență politică! Alegerile au avut loc la 12 decembrie 1928 și s-au desfășurat în favoarea guvernului. Liberalii au obținut 14 mandate, Iorga și Averescu 6, doctorul Lupu 5, cuziștii 1. Guvernul național-țărănist a preluat imediat aranjamentele liberalilor pentru împrumutul din străinătate. Luptase doar ca împrumutul de 250 de milioane de dolari să nu-l facă liberalii. Odată cu
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
au votat-o. Cîtă consecvență politică! Alegerile au avut loc la 12 decembrie 1928 și s-au desfășurat în favoarea guvernului. Liberalii au obținut 14 mandate, Iorga și Averescu 6, doctorul Lupu 5, cuziștii 1. Guvernul național-țărănist a preluat imediat aranjamentele liberalilor pentru împrumutul din străinătate. Luptase doar ca împrumutul de 250 de milioane de dolari să nu-l facă liberalii. Odată cu proiectul pentru autorizarea acestui împrumut, a fost adus în Cameră pentru aprobare un al doilea proiect de împrumut, care și-
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
guvernului. Liberalii au obținut 14 mandate, Iorga și Averescu 6, doctorul Lupu 5, cuziștii 1. Guvernul național-țărănist a preluat imediat aranjamentele liberalilor pentru împrumutul din străinătate. Luptase doar ca împrumutul de 250 de milioane de dolari să nu-l facă liberalii. Odată cu proiectul pentru autorizarea acestui împrumut, a fost adus în Cameră pentru aprobare un al doilea proiect de împrumut, care și-a legat soarta de concesionarea vînzării chibriturilor. Virgil Madgearu, acum ministru al industriei și comerțului, nu s-a jenat
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
regelui. Duca, însă, sub aparențe mlădioase, ascundea o intransigentă corectitudine politică și o rară onestitate personală. Șef al partidului, Duca era în fiecare zi la clubul central din Calea Victoriei și la ziarul Viitorul, în biroul lui Al. Mavrodi, directorul oficiosului liberal. De la început, s-a ocupat de tineret, organizîndu-l și dîndu-i un comitet central sub președinția lui Ionel Pilat. Ne întruneam, acest comitet al tineretului, aproape săptămînal, la club sau cîteodată acasă la Ion Pilat. Cercul de studii al partidului devenise
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
compusă din oameni necunoscuți, fără nici o popularitate. Samavolnicia administrației a fost dezlănțuită cu mare furie în tot județul. Cu greutate se putea ajunge la sate. Cu toată această prigoană, m-am ales deputat. Era pentru mine o consacrare politică, căci liberalii se alegeau cu greutate deputați, cînd partidul era în opoziție. Duca a ținut să mă felicite telegrafic chiar în seara alegerilor. În parlamentul Iorga era o lume pestriță. În majoritatea guvernamentală se vedeau oameni care nu avuseseră niciodată o activitate
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
vice-președinte al consiliului de miniștri. În locul său, la Ministerul de Interne a fost numit Dumitru Iuca, în locul lui Titulescu la Externe a trecut Victor Antonescu, iar la Ministerul de Finanțe a fost numit Victor Slăvescu. Dumitru Iuca era un vechi liberal și se bucura de multe simpatii în partid. Ministerul de Interne era, însă, un minister greu. De el atîrna păstrarea ordinii publice și dirijarea întregii politici a țării. Treabă anevoioasă. Era de ajuns să intervină un eveniment neobișnuit în viața
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
o înduioșătoare prostie. Cînd logica de judecător de instrucție a lui Iunian îl strîngea prea tare, bietul Boilă nu găsea alt răspuns decît: "Nu mă declar". Nici un moment, în comisiunea de anchetă parlamentară, nu s-a conturat o înverșunare între liberali și național-țărăniști. Lupta s-a dus între Grigore Iunian, dizident național-țărănist și partidul de care se separase. Scandalul "Skoda", izbucnit la București, amplificat prin pasiunile politice, avea repercusiuni asupra economiei unui Stat aliat. Publicitatea dată traficului de influență, "comisionului politic
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
datora lui Ion Inculeț. La Iași, în timpul primului război mondial, Cancicov fiind deputat conservator, a făcut parte din comisia de anchetă parlamentară cu privire la activitatea guvernului liberal în timpul războiului. Ca membru al acestei comisii, a avut o atitudine extrem de agresivă față de liberali. La descinderea făcută la locuința lui Brătianu de la Iași, Cancicov a răvășit toată casa, a căutat prin toate colțurile, pînă și sub saltelele paturilor, ca să găsească ceva compromițător. Familia Brătianu n-a putut uita această ofensă. După război, Cancicov, devenit
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
La descinderea făcută la locuința lui Brătianu de la Iași, Cancicov a răvășit toată casa, a căutat prin toate colțurile, pînă și sub saltelele paturilor, ca să găsească ceva compromițător. Familia Brătianu n-a putut uita această ofensă. După război, Cancicov, devenit liberal, aspira să intre în guvern. Tătărăscu, știind că o numire a lui Cancicov ar supăra familia Brătianu, a rezistat un timp. La insistențele continue ale lui Inculeț, a cedat și l-a făcut, la o remaniere, subsecretar de stat la
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
1 decembrie 1943), unde România fusese predată Rusiei sovietice de către anglo-americani. Vișinski se simțea, deci, tare. De altfel, după 6 martie 1945, partidele național-țărănist și național-liberal și-au delegat cîte un reprezentant în guvernul Groza: național-țărăniștii pe Emil Hațieganu și liberalii pe Mihai Romniceanu. Prin urmare, acceptaseră noua formă a suveranității statului român. Criza din martie 1945 a fost doar o etapă în acțiunea de compromitere generală a unei clase politice, care își semnase singură sentința în ziua de 23 august
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
vedere, ne-a cerut fiecăruia să ne spunem părerea. Nimeni nu s-a pronunțat contra colaborării. Argumentul principal a fost, pentru fiecare, că trebuia împiedicată rămînerea comuniștilor, singuri, la conducerea țării. Au intrat, atunci, în guvernul de la 6 martie, din partea liberalilor: Gheorghe Tătărăscu, vicepreședinte al consiliului de miniștri și ministru de externe, Dumitru Alimănișteanu, ministru de finanțe, Petre Bejan, ministrul economiei naționale, Gheorghe Vîntu, subsecretar de Stat la Interne și Costel Tătăranu, guvernatorul Băncii Naționale a României. Mai tîrziu, după un an, cînd începuse
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
situația cînd Dumitru Alimănișteanu a demisionat din guvern. Se aștepta agrementul Argentinei pentru numirea mea, iar eu mă pregăteam pentru plecare. Tătărăscu nu s-a așteptat la această hotărîre a lui Alimănișteanu și se temea să nu piardă, din lotul liberalilor, portofoliul Ministerului de Finanțe. De aceea a apelat la mine ca să-l scot din încurcătură. Să renunț, deci, la postul din Argentina și să accept a fi numit ministru de finanțe.Eram, dintr-o dată, pus într-o situație destul de delicată
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
după război, ne-am reîntîlnit la studii la Paris, el făcea literele și filosofia, iar eu dreptul. Mai tîrziu, în viața politică, ne vedeam adesea. Eram amîndoi deputați în Cameră, dar în tabere diferite. El era țărănist, iar eu eram liberal. Am păstrat, între noi, întotdeauna, raporturi de vechi cunoscuți. Ralea, aflînd că eram în căutare de locuri pentru New York, mi-a oferit, amabil, cabina lui, fiindcă își amînase plecarea pentru cîteva zile. Vaporul pleca din Olanda de la Rotterdam și nu
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
uita acel memorandum, care făcuse vinovat partidul comunist de toate abuzurile și nelegiuirile din țară și care avusese ecou defavorabil și în străinătate. Partidul comunist a pus la cale, în Camera deputaților chiar din primele zile o campanie violentă împotriva liberalilor, cu scopul de a-i elimina din guvern. Prezența lor le încurca socotelile. Ca să grăbească lucrurile, s-a cerut punerea la vot a unei moțiuni de neîncredere în miniștrii liberali. În fața acestei situații, Gheorghe Tătărăscu împreună cu ceilalți miniștri liberali au
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
a Răsăritului” (art. 82). Și asupra botezului principelui Mihai regăsim amprenta frământările politice interne. La 17 ianuarie 1922, Brătianu a format un guvern alcătuit exclusiv din membri ai P.N.L.. „Iorga este furios și declară că regele și-a vândut sufletul liberalilor și mi-a comunicat că el și ai lui nu vor veni la botez. Ce bătrân nebun și pătimaș” !, nota Regina Maria, la 19 ianuarie 1922. Iorga considera că, fiind ignorat de monarh în viața politică, „am dreptul să ignorez
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
că, fiind ignorat de monarh în viața politică, „am dreptul să ignorez Coroana ajunsă vasală Brătienilor”. Ceilalți lideri ai partidelor politice s-au raliat părerii lui N. Iorga, astfel încât la botezul principelui Mihai au participat, în afara membrilor Familiei Regale, doar liberalii și reprezentanții armatei. (Vezi foto nr. 1.) Duminică, 22 ianuarie. La Palatul Cotroceni se desfășoară ceremonia botezării Principelui Mihai. Ceremonia a fost oficiată de mitropolitul primat al României, dr. Elie Miron Cristea, care o va descrie astfel în notele sale
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
divorțul pentru că ar aduce „un rău considerabil monarhiei”. Principesa a considerat necesar să-i consulte și pe șefii partidelor politice. La 30 decembrie 1927, N. Iorga o sfătuiește să nu divorțeze. „Întrebat din partea Principesei dacă să divorțeze, cum o sfătuiesc liberalii - și ea crede că trebuie să întrebe pe șefii de partid - răspund că ar pierde astfel prestigiul ei, că s-ar arăta și ea lipită de liberali și s-ar aduce iarăși înainte toată chestia dinastică”. 1 ianuarie 1928. „Principesa
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
sfătuiește să nu divorțeze. „Întrebat din partea Principesei dacă să divorțeze, cum o sfătuiesc liberalii - și ea crede că trebuie să întrebe pe șefii de partid - răspund că ar pierde astfel prestigiul ei, că s-ar arăta și ea lipită de liberali și s-ar aduce iarăși înainte toată chestia dinastică”. 1 ianuarie 1928. „Principesa Elena declară că, deși Vintilă Brătianu personal a fost contra divorțului, ea acceptă această soluție, dar numai peste câteva luni. Maniu a sfătuit-o numai la amânare
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
despre Mihai de la Ballif, venit din țară: „Spune că Mihai e foarte bine, vioi, tăcut și observator”. 7 octombrie. A murit Gh. Buzdugan. Locul său, ca membru al Regenței, a fost ocupat de C. Sărățeanu, susținut de P. N. Ț. Liberalii au susținut-o pe Regina Maria. 17 februarie 1930. Se realizează un aranjament secret între Carol și Elena. După divorț, Carol asigura Elenei o pensie anuală de 7.200.000 lei și încă 30.000.000 lei pentru cumpărarea unui
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]