6,993 matches
-
falsă, confecționată în pripă. b. Cea de-a doua componentă a raporturilor conflictuale este afectivitatea. Ca oricăror relații interumane, emoțiile, sentimentele, dispozițiile sunt inerente (și) conflictului. Ele pot avea următoarele roluri (Stoica-Constantin, 2004): • cauză a conflictului: starea de furie, de nemulțumire; de frustrare în care ne găsim noi și partenerul nostru. Există o stare de tulburare, de tensiune, de respingere (afectivă) pe care n-o mai putem suporta și pe care ne-o exprimăm. • sursă energetică a relațiilor conflictuale. Emoțiile, dispozițiile
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
manifest care acoperă un conflict subiacent (subteran). "De cele mai multe ori, notează M. Milcu (2005), în viața socială reală conflictul manifest constituie o formă simbolică sau idiomatică a conflictului subiacent (subteran)" (p. 51). Conflictul manifest poate reflecta existența unei iritabilități, unei nemulțumiri, unei nerealizări, unei tensiuni la nivelul relațiilor stabilite între părțile aflate în conflict, ca expresie a unui conflict subiacent nerezolvat. De aceea, ignorarea acestuia din urmă nu poate permite o rezolvare eficientă a conflictului manifest (decât, eventual, temporar). • conflictul de
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
participanți (sau a obiectului conflictului); sunt atrași apărători, martori, avocați. c. Apogeul conflictului Este stadiul când se manifestă confuntarea deschisă a părților aflate în conflict. d. Încheierea conflictului Este etapa când încetează acțiunile ostile ale părților. Sunt rezolvate contradicțiile și nemulțumirile apărute. Are loc schimbarea atitudinii față de situația problematică și față de conflicte, în general. Poate exista posibilitatea ca amintirea conflictului (cu emoțiile aferente) să se păstreze (foarte) mult timp; și atunci reala depășire a relațiilor conflictuale să însemne și să presupună
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
timp". Sunt cei cărora le place să piardă vremea și care consideră că timpul lor este mult mai prețios decât al altora. Egoiști convinși, "cronofagii" vorbesc foarte mult: despre ei, despre problemele lor, despre cei care le fac rău, despre nemulțumirile lor, despre cei care îi deranjează. Pe scurt, ei vorbesc despre tot și despre nimic. Le place să asculte ce spunem, să afle cât mai multe, să treacă timpul. Sunt mereu neliniștiți și ne dezorganizează programul (de lucru). g. Complexații
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
evidență. În general, vorbesc puțin și aproape deloc despre sine. Sunt exigenți cu ei înșiși și se judecă cu severitate. Când spun ceva au tendința să se subevalueze/subaprecieze, vorbind mai mult despre eșecurile decât despre succesele lor. Fiecare avem nemulțumirile noastre, însă complexații au tendința de a se considera nesemnificativi, neinteresanți. Aceste persoane ar dori să treacă neobservate sau cred că trec neobservate. Ele sunt umile, amabile și adesea retrase. Nu au încredere în forțele lor și tind să-și
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
care ne întâlnim în mod frecvent: • plângeri care ajută la soluționarea unor situații; • plângeri terapeutice; • plângeri enervante. Persoanele din prima categorie încearcă, de obicei, să atragă atenția asupra unor probleme ce trebuie soluționate, oferind (de multe ori) și alternative pe lângă nemulțumirea exprimată. Al doilea tip de plângeri poate avea efecte terapeutice, de descărcare a frustrărilor și a resentimentelor care se adună în timp. Al treilea tip de plângeri are însă prea puțin de-a face cu reducerea stresului, reprezentând un mod
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
sau că încercăm să-i înțelegem) problema. Aceasta implică: să avem răbdare, deschidere, să fim atenți, să empatizăm. • pentru a putea răspunde la atacul (verbal) al celuilalt, la iritarea lui: îi creăm agresorului percepția că am luat act de problema/nemulțumirea lui și că încercăm să-i diminuăm cât mai mult starea emoțională negativă. Ascultarea activă presupune, în anumite condiții, din partea vorbitorului, și procesul de autodezvăluire. Autodezvăluirea este actul prin care oferim altora informații despre noi și despre relația noastră/relațiile
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
izolarea; • dorința prea mare de control sau de putere 77; • dezaprobarea (și/sau contestarea) unicității partenerului; • (constanta) proastă dispoziție; atitudinea mohorâtă, îmbufnată, de neîmpăcare; • batjocorirea, umilirea partenerului; • lipsa de interes, de atenție, de grijă față de el; • starea încordată, de permanentă nemulțumire; • găsirea de obstacole în calea cooperării; • neglijarea stărilor emoționale ale partenerului; • lipsa de sensibilitate și dificultatea de a găsi o vorbă bună, un gând bun, o faptă bună; • atitudinea resentimentară, răzbunătoare, trufașă, autosuficientă; • interpretarea falsă a motivelor, a sentimentelor, a
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
eu am dreptate; • ei sunt proști, eu sunt deștept; • oamenii amabili sunt niște proști (trebuie profitat de amabilitatea oamenilor; nu eu le cer să fie amabili). În ceea ce privește emoțiile resimțite, pot fi menționate: • furie, iritare, enervare, agasare, exasperare, mânie, turbare, ură, nemulțumire, revoltă, atotputernicie. Ca tendințe comportamentale, sunt adoptate: • aer superior, pretențios, agresiv, scandalagiu, coleric, arogant; • impulsiv, umor răutăcios, persiflant, malițios, disprețuitor, umor caustic, batjocoritor, revoltă neadaptată (venită din vanitate). Pe scurt, atacul. Mesajele tipice acestei atitudini sunt: • voce puternică, ritm rapid
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
asigură o expunere minimă. Ei cred că, dacă nu-și dezvăluie complet natura mâniei lor, nu pot fi controlați sau supuși cu ușurință de alții" (idem, p. 36). Această categorie de oameni consideră că forma lor pasivă de comunicare a nemulțumirii le permite autoconservarea, fără a fi obligați să se expună din punct de vedere emoțional. 43 Fr. Lelord și Ch. André (2003) consideră că există două modalități defectuoase de a controla mânia: Explozia: este cazul acceselor de furie pe care
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
care ne face să-l urâm fie și numai pentru câteva secunde pe cel care ne depășește într-un domeniu oarecare sau care s-a bucurat de un anumit succes; această formă riscă să degenereze într-o permanentă sursă de nemulțumire. Riscăm să ne înveninăm definitiv relația cu cei apropiați, de acasă, cu prietenii sau cu cei de la locul de muncă; c. invidia admirativă: este forma care, deși implică o doză de suferință, ne îndeamnă spre o emulație sănătoasă: suntem motivați
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
sau leșie. Se pun legători la buric cu orz pisat și opărit, cu zeamă de hrean, cu rădăcină de brusture, În fierturi cu borș și Îngroșate cu tărâțe de grâu. Când leșinul este provocat de o emoție puternică sau o nemulțumire intensă, bolnavului i se dă să bea ceai de gențiană, de hrean, muștar negru sau de rozmarin. ÎNEC Imediat ce omul salvat a fost scos la malul apei, este așezat pe un loc Înclinat, i se deschide gura să curgă apa
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Noua societate românéscă înființată de curând, după cum am anunțat în trecut, merge din ce in ce mai bine. Deși comitetul fusese ales, totuși înscriindu-se membrii noi, d. Florian Becescu, președintele, propune a se proceda din nou la alegerea comitetului, pentru a preîntâmpina veri-ce nemulțumire ce posibil s'ar produce printre nouii înscriși. Propunerea fiind primită, s'a reales în unanimitate acelaș comitet, cu singură înlocuire a vicepreședintelui, d. Stoikitzoiu cu d. Stănculescu, fost profesor de liceu, Membrii aduc călduroase mulțumiri comitetului. În scurgerea vremii
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
interpretării tranzitelor, veți găsi acolo o ilustrare simbolică a climatului trăit de Charlotte: iubire fulgerătoare și iluzii, Îndepărtare afectivă (Uranus și Neptun În opoziție cu Venus, care este, de exemplu, stăpâna casei a V-a: iubiri... și copii); sentimentul de nemulțumire (Jupiter În careu cu Venus); protecție materială și profesională (Jupiter trigon Soare); reînnoire la sfârșitul anului (Pluto trigon Lună). II INTERPRETAREA TRANZITELOR PLANETELOR LENTE Pentru fiecare tranzit al unei planete lente am ales mai multe niveluri de interpretare: Starea de
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
liberă sau nu să profite. Opozițiile au ca efect confruntarea individului cu o situație neplăcută În domeniul care depinde de planeta tranzitată: el se situează de-o parte, puterea și legea de partea cealaltă. De aici rezultă adesea sentimentul de nemulțumire sau nedreptate, când de fapt s-ar cuveni ca persoana să se Întrebe de ce se Întâmplă această distorsiune. Cuadraturile, În fine, au În mare același impact, dar cu o confruntare mai evidentă, cu o imprudență mai manifestă. Individul se revoltă
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
valorificarea tonului 23 potrivit rolului asumat de locutor în respectivul context comunicativ și mesajului pe care dorește să-l transmită (aici, interogativ), în condițiile în care tonuri diferite transmit informații nuanțate despre locutor: de exemplu, "tonul înalt este asociat cu nemulțumirea, iritarea, frica sau revendicările infantile", pe când cel de copil "sugerează nesiguranță, experiență redusă sau lipsa de autoritate", "tonul parental" implică, în general, supunere din partea interlocutorului, "deoarece evocă autoritatea părinților, bunicilor sau a profesorilor", iar tonul scăzut "creează senzația de relaxare
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Unități/combinații paraverbale "Traducere" pronunțare descendentă, cu lungirea vocalei finale a unor cuvinte de tipul da, așa Interlocutorul dorește ca locutorul să-și completeze/nuanțeze mesajul. pauze vocalice: îhm, mhm, mmm, ăăă cu intonații variabile Interlocutorul dă feedback locutorului: surpriză, nemulțumire, neîncredere etc. tuse voluntară Interlocutorul îl atenționează pe locutor în privința unei erori în formularea mesajului sau în privința depășirii timpului alocat. sunet prelung de tipul mmm Interlocutorul dorește să intervină în actul comunicativ, având ceva de adăugat. tăcere ostentativă Interlocutorul nu
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
intonație "jucăușă" Interlocutorul este amuzat de mesajul receptat sau uimit de acesta. vorbire în șoaptă, ca pentru sine Interlocutorul dorește să-și întărească/confirme cele receptate, însă nu ca feedback explicit dat locutorului. tonalitate în crescendo îhm Interlocutorul își exteriorizează nemulțumirea față de actul comunicativ/prestația locutorului. voce ridicată Interlocutorul se revoltă, își stăpânește cu dificultate reacțiile. voce joasă Interlocutorul dă feedback locutorului de pe poziția autorității. timbru modificat Interlocutorul dorește să dea un aspect ludic actului comunicativ sau să-i sugereze locutorului
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
pentru a nu-i deranja pe cei din jur, în salonul de spital; sau un copil bucuros, entuziasmat bunicilor care au venit în vizită; sau o persoană cu deficiențe de auz unui prieten etc.), exprimând bucurie reală sau, dimpotrivă, ironie, nemulțumire etc. III.2. Tehnici ale instanței interlocutoriale reperabile în comunicare/comunicarea-teatru Instanța interlocutorială este concretizată, în comunicarea interpersonală, respectiv în cea didactică/educațională, în persoana căreia i se adresează locutorul interlocutorul asumându-și, în context, un anumit rol (de prieten
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
nici o calitate... In: Să înțeleg că nu avea nici o calitate... I: Toate defectele din lume adunate... (Inculpata vorbește cu multă patimă, durere și totodată cu multă ură despre tatăl vitreg, ceea ce relevă existența acumulării în timp a unor tensiuni, frustrări, nemulțumiri cauzate de acest părinte). I: Acesta nu avea nici una (vorbește despre inexistența unor trăsături pozitive de caracter ale tatălui vitreg), ce să mai lungesc, a fost un ordinar. In: Au stat împreună... I: Au stat împreună 38 de ani. In
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
a venit în București când eu deja începusem școala... Din cele relatate de inculpată reiese răceala afectivă, indiferența cu care a fost tratată de mamă.) In: Poți să-mi spui ce simți în acest moment când... I: Durere, multă durere, nemulțumire, amărăciune... (Expresia feței, mimica, gestica, modificările vegetative, conținutul mesajelor inculpatei relevă multă durere, frustrare și nemulțumire vizavi de comportamentul mamei. Simptomele copilului sunt expresia climatului psihosocial în care se formează, se dezvoltă ca entitate biopsihosocială. O persoană care în perioada
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
afectivă, indiferența cu care a fost tratată de mamă.) In: Poți să-mi spui ce simți în acest moment când... I: Durere, multă durere, nemulțumire, amărăciune... (Expresia feței, mimica, gestica, modificările vegetative, conținutul mesajelor inculpatei relevă multă durere, frustrare și nemulțumire vizavi de comportamentul mamei. Simptomele copilului sunt expresia climatului psihosocial în care se formează, se dezvoltă ca entitate biopsihosocială. O persoană care în perioada copilăriei nu și-a satisfăcut nevoia de valorizare, afecțiune, apartenență își structurează personalitatea având sentimentul inutilității
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
tot sângele nebun în cap și atâta bătaie i-am dat, că m-am răcorit pentru toată viața mea, pentru tot răul ce mi-a făcut...”. Inculpata vorbește cu multă ură, patimă, defulează o serie de reprimări, de dorințe, impulsuri, nemulțumiri, idei, imagini pe care le-a împiedicat să se manifeste în timp. Îl consideră pe tatăl vitreg vinovat de toată viața sa, de toate eșecurile și frustrările sale [„...mi-am vărsat toată ura, m-am răcorit...”]. După bătaia administrată tatălui
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
am răcorit...”]. După bătaia administrată tatălui vitreg, polul de putere din casă s-a schimbat. Acesta era bolnav, îmbătrânise și nu mai avea curajul să o provoace deschis pe inculpată. În casă persista totuși o stare conflictuală latentă, datorată adversităților, nemulțumirilor, urii acumulate în timp de cei doi, inculpată-tatăl vitreg. Fetița era la școală. Inculpata de frica de a nu mai avea un eșec, o nouă dezamăgire afectivă, nu se mai implică într-o relație afectivă cu un bărbat: „... am fost
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
ca moartea unei persoane dragi, pierderea slujbei, un divorț... Se poate manifesta, în cazul unei societăți, printr-o criză, un atac din exterior, o situație revoluționară... Problema se precizează prin perturbări, dezechilibre, dezorganizări, impasuri, dezorientări, deznădejde, sentimente de nedreptate, suferință, nemulțumire, frustrare, alienare (după caz), care o însoțesc. Capacitatea de interpretare și de ghidare a sistemului de valori este puternic pusă la încercare. Se va vedea repede dacă valorile existente sunt sau nu de ajuns pentru a defini problema și a
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]