7,015 matches
-
102 din Codul de procedură penală contravin normei constituționale de la art. 20 alin. (2). Se mai susține că aplicarea textului criticat nu permite atingerea scopului procedurii camerei preliminare, acela de eficientizare și profesionalizare a organelor de urmărire penală. 10. Cu privire la pretinsa neconstituționalitate a prevederilor titlului II al Părții speciale a Codului de procedură penală, se arată că, întrucât judecătorul de cameră preliminară care dispune începerea judecății exercită și funcția de judecată în cauză, este încălcat dreptul la un proces echitabil. În
DECIZIE nr. 784 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi ale art. 3 alin. (3) teza a doua, art. 102 alin. (2), art. 342, art. 343, art. 344 alin. (1)-(3), art. 345 alin. (2) şi (3), art. 346 alin. (2)-(7), art. 347 alin. (2) şi art. 348 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269124_a_270453]
-
enumerați în tabelul anexat [a se vedea Yavorovenko și alții împotriva Ucrainei, nr. 25.663/02, pct. 19-21, din 17 iulie 2014; și N.Z. împotriva Croa��iei (dec.), nr. 2.140/13, pct. 24, 2 iunie 2015]. III. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 6 § 1 din Convenție și a art. 1 din Protocolul nr. 1 8. Ceilalți reclamanți s-au plâns de neexecutarea sau executarea cu întârziere a deciziilor interne pronunțate în favoarea lor. Aceștia au invocat, în mod expres sau
HOTĂRÂRE din 7 ianuarie 2016 în Cauza Pascoi*1) împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273754_a_275083]
-
excepției de neconstituționalitate cu privire la faptul că nu sunt legiferate norme legale care să prevadă că actul normativ din care fac parte dispozițiile criticate se completează cu dispoziții privind regulile comune în materie. 21. Față de cele prezentate, Curtea nu poate reține pretinsa contrarietate a prevederilor art. 9 alin. (1) lit. c) și d) din Ordonanța Guvernului nr. 37/2007 cu cele ale art. 15 alin. (1), art. 16 alin. (2), art. 21 alin. (3) și art. 23 alin. (12) din Constituție, iar
DECIZIE nr. 309 din 12 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (1) lit. c) şi d) din Ordonanţa Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele şi perioadele de odihnă ale conducătorilor auto şi utilizarea aparatelor de înregistrare a activităţii acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273858_a_275187]
-
situație se află și autorul prezentei excepții de neconstituționalitate, care a avut posibilitatea de a formula apel în temeiul acestor prevederi legale, ocazie cu care a ridicat și excepția de neconstituționalitate în prezenta cauză. Ca atare, nu se poate reține pretinsa neconstituționalitate a prevederilor criticate în raport cu dispozițiile constituționale ale art. 16, art. 21 alin. (1), art. 24 și art. 44 alin. (2) din Constituție, invocate în susținerea excepției, deoarece acestea oferă suficiente garanții procesuale în care părțile interesate pot avea acces
DECIZIE nr. 307 din 12 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) pct. 67, art. 111 alin. (6) şi art. 112 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273484_a_274813]
-
cu ocazia soluționării contestațiilor sau cu ocazia soluționării apelurilor declarate își pot formula apărările pe care le consideră necesare pentru a-și susține cererile, inclus în ceea ce privește apărarea dreptului de proprietate, atât în calitate de creditori, cât și în calitate de debitori. 24. Referitor la pretinsa neclaritate a prevederilor criticate cu privire la sintagma referitoare la faptul că "judecătorul-sindic poate admite, în tot sau în parte, înscrierea creanțelor respective în mod provizoriu în tabelul definitiv", care ar conduce la o pretinsă încălcare a dispozi��iilor constituționale ale art.
DECIZIE nr. 307 din 12 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) pct. 67, art. 111 alin. (6) şi art. 112 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273484_a_274813]
-
cât și în calitate de debitori. 24. Referitor la pretinsa neclaritate a prevederilor criticate cu privire la sintagma referitoare la faptul că "judecătorul-sindic poate admite, în tot sau în parte, înscrierea creanțelor respective în mod provizoriu în tabelul definitiv", care ar conduce la o pretinsă încălcare a dispozi��iilor constituționale ale art. 21 alin. (1), precum și faptul că legea nu precizează expressis verbis dacă judecătorul-sindic este îndrituit să nu admită o atare creanță în tabelul creditorilor până la soluționarea definitivă, se observă că această critică, pe lângă
DECIZIE nr. 307 din 12 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) pct. 67, art. 111 alin. (6) şi art. 112 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273484_a_274813]
-
atribuie exclusiv legiuitorului prerogativa stabilirii competenței și procedurii de judecată, regulile de procedură cu aplicabilitate generală, dar și unele reguli speciale, în considerarea unor situații deosebite, astfel cum este în cazul procedurilor de insolvență. Ca atare, nu se poate reține pretinsa contrarietate a prevederilor criticate cu cele ale art. 1 alin. (5) prin raportare la art. 21 din Constituție. De altfel, Curtea observă că dispozițiile legale criticate sunt clare, iar acestea nu trebuie interpretate în mod singular, ci trebuie avută în
DECIZIE nr. 307 din 12 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) pct. 67, art. 111 alin. (6) şi art. 112 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273484_a_274813]
-
alin. (4) din Constituție, potrivit căruia "Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora". 18. Referitor la critica de neconstituționalitate intrinsecă cu privire la pretinsa încălcare a prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (1) și (2) și art. 41 alin. (2), Curtea reține că acesta este neîntemeiată. Prevederile criticate statuează cu privire la faptul că, începând cu data intrării în vigoare a ordonanței, plata neefectuată a sumelor
DECIZIE nr. 310 din 12 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 din Ordonanţa Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273496_a_274825]
-
contencios constituțional. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale în care s-a statuat asupra acestei cerințe, excepția de neconstituționalitate are o anumită structură, fiind, în mod esențial, constituită din trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat și motivarea de către autorul excepției a pretinsei contrarietăți existente între cele două texte (a se vedea Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012). În
DECIZIE nr. 291 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 122 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273560_a_274889]
-
s-a statuat asupra acestei cerințe, excepția de neconstituționalitate are o anumită structură, fiind, în mod esențial, constituită din trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat și motivarea de către autorul excepției a pretinsei contrarietăți existente între cele două texte (a se vedea Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012). În cauza de față, excepția nu cuprinde motivarea pretinsei
DECIZIE nr. 291 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 122 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273560_a_274889]
-
pretinsei contrarietăți existente între cele două texte (a se vedea Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012). În cauza de față, excepția nu cuprinde motivarea pretinsei contrarietăți între textul criticat și normele constituționale invocate. În situații similare, Curtea a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate, precizând că simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Curtea a
DECIZIE nr. 291 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 122 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273560_a_274889]
-
se arată, în esență, că instituirea obligativității unui anumit prag de susținători nu încalcă principiul constituțional al egalității în fața legii și a autorităților publice, având în vedere că, prin activitatea lor, partidele politice promovează valorile și interesele naționale. Din perspectiva pretinsei încălcări a art. 26 din Constituție, se susține că înscrierea semnăturii pe lista de susținere are o dublă semnificație: confirmarea voinței de a susține un candidat la funcția de primar sau o listă de candidați pentru consiliul local și pentru
DECIZIE nr. 354 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (2) şi ale art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273562_a_274891]
-
Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept în cadrul celei de-a 52-a sesiuni plenare (Veneția, 18-19 octombrie 2002), "obligația de a colecta un anumit număr de semnături pentru propunerea unei candidaturi este, în principiu, compatibilă cu sufragiul universal". Cât privește pretinsa încălcare a dreptului la viață intimă, familială și privată, protejat de art. 26 din Constituție, se menționează că depunerea listelor cu semnăturile de susținere a unui candidat este necesară strict pentru verificarea îndeplinirii, de către Biroul Electoral Central, a condițiilor legale
DECIZIE nr. 354 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (2) şi ale art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273562_a_274891]
-
profesionist, dar cu un alt consumator. 22. Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale opinează, în Dosarul nr. 1.194D/2015, în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate. În opinia instanței, în ceea ce privește pretinsa încălcare a principiului neretroactivității legii, prevăzut de Constituție, instanța constată că o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior și nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situații juridice constituite sub
DECIZIE nr. 245 din 19 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 şi 13 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273633_a_274962]
-
Europene, sunt singurele competente să analizeze și să constate neconcordanța dintre legislația internă ce vizează transpunerea unei directive și dreptul Uniunii Europene (în acest sens, se face referire la Decizia Curții Constituționale nr. 137 din 25 februarie 2010 ). 26. În ceea ce privește pretinsa încălcare a prevederilor art. 1 alin. (4) din Constituție, care consacră principiul separației și echilibrul puterilor în stat, instanța subliniază că procedura instituită prin Legea nr. 193/2000 este una mixtă: art. 13 din lege prevede, pe lângă răspunderea civilă delictuală
DECIZIE nr. 245 din 19 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 şi 13 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273633_a_274962]
-
clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii. Chiar dacă dispozițiile directivei menționate lasă statelor membre o marjă de apreciere, nu se poate nega dreptul legiuitorului național de a edicta norme juridice care să confere o protecție juridică superioară consumatorului. 49. În legătură cu pretinsa încălcare a principiului neretroactivității legii civile, prevăzut de Constituție, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale, concretizată, de exemplu, prin Decizia nr. 330 din 27 noiembrie 2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 28 ianuarie 2002
DECIZIE nr. 245 din 19 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 şi 13 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273633_a_274962]
-
de judecată constată existența unei clauze abuzive, va obliga profesionistul să o înlăture din toate contractele de adeziune în curs de executare. Efectele acestei înlăturări, potrivit art. 13 din Legea nr. 193/2000 , se vor produce pentru viitor. 56. În ceea ce privește pretinsa încălcare a prevederilor art. 1 alin. (4) din Constituție, care consacră principiul separației și echilibrului puterilor în stat, se constată că, aplicând sancțiunea civilă, în urma verificărilor efectuate, instanța acționează în baza unei competențe conferite de legiuitor. Este adevărat că reglementările
DECIZIE nr. 245 din 19 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 şi 13 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273633_a_274962]
-
nr. 47/1992 , actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 22. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În ce privește pretinsa încălcare a prevederilor art. 16, 26, 37 și 53 din Constituție se arată că aceste critici nu pot fi reținute. Instituirea obligativității unui anumit prag de susținători nu încalcă principiul constituțional al egalității în fața legii și a autorităților publice, având
DECIZIE nr. 355 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273574_a_274903]
-
critici nu pot fi reținute. Instituirea obligativității unui anumit prag de susținători nu încalcă principiul constituțional al egalității în fața legii și a autorităților publice, având în vedere că prin activitatea lor, partidele politice promovează valorile și interesele naționale. Din perspectiva pretinsei încălcări a art. 26 din Constituție se susține că înscrierea semnăturii pe lista de susținere are o dublă semnificație: confirmarea voinței de a susține un candidat la funcția de primar sau o listă de candidați pentru consiliul local și pentru
DECIZIE nr. 355 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273574_a_274903]
-
Europeană pentru Democrație prin Drept în cadrul celei de-a 52a sesiuni plenare (Veneția, 18-19 octombrie 2002), " Obligația de a colecta un anumit număr de semnături pentru prezentarea unei candidaturi nu este, în principiu, incompatibilă cu principiul sufragiului universal". Cât privește pretinsa încălcare a dreptului la viață intimă, familială și privată, protejat de art. 26 din Constituție, se menționează că depunerea listelor cu semnăturile de susținere a unui candidat este necesară strict pentru verificarea îndeplinirii, de către Biroul Electoral Central, a condițiilor legale
DECIZIE nr. 355 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273574_a_274903]
-
României (nr. 2.699/03 și 43.597/07, pct. 36-40, 7 ianuarie 2014). ÎN DREPT I. Conexarea cererilor 6. Având în vedere obiectul similar al cererilor, Curtea consideră că este adecvată conexarea acestora într-o singură hotărâre. II. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 6 § 1 din Convenție și a art. 1 din Protocolul nr. 1 7. Reclamanții s-au plâns că neexecutarea sau executarea cu întârziere a hotărârilor judecătorești definitive pronunțate în favoarea lor le-au încălcat dreptul de acces la
HOTĂRÂRE din 17 martie 2015 în Cauza Ignătescu şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273656_a_274985]
-
pronunțate în favoarea reclamanților. 12. Considerentele menționate anterior sunt suficiente pentru a-i permite Curții să concluzioneze că au fost încălcate art. 6 § 1 din Convenție și art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție în toate cererile. III. Cu privire la alte pretinse încălcări ale Convenției 13. În Cererea nr. 57.508/11, cel de-al doilea reclamant s-a plâns, de asemenea, în temeiul art. 6 § 1 din Convenție, cu privire la rezultatul unui proces penal împotriva sa. 14. Curtea observă că reclamantul nu
HOTĂRÂRE din 17 martie 2015 în Cauza Ignătescu şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273656_a_274985]
-
de dreptul de folosință asupra bunului lor. 4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. Arată, astfel, că autorii excepției nu formuleaz�� veritabile critici de neconstituționalitate, ci deduc neconstituționalitatea reglementării legale criticate dintr-o pretinsa contrarietate a prevederilor Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996 cu cele ale Legii societăților nr. 31/1990 . CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 18 noiembrie 2015, pronunțată în Dosarul
DECIZIE nr. 285 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273662_a_274991]
-
1) lit. c) din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996 , criticate în prezenta cauză. 16. Examinând excepția de neconstituționalitate din perspectiva criticilor astfel formulate, Curtea reține că autorii acesteia și-au întemeiat argumentele de neconstituționalitate pe o pretinsă necorelare între prevederile criticate din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996 , care nu fac niciun fel de distincție între cazurile de fapt care determină transferul proprietății, și cele cuprinse în Legea societăților nr. 31/1990 și în
DECIZIE nr. 285 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273662_a_274991]
-
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 13. Guvernul apreciază că din examinarea motivelor invocate în susținerea excepției rezultă că autorul acesteia invocă elemente de fapt, respectiv pretinse abuzuri ale unor procurori în aplicarea dispozițiilor legale criticate, fiind vorba deci de aspecte care țin de aplicarea legii, acestea putând fi cenzurate de instanțele judecătorești. În plus, pretinsele interpretări ale textului de lege care ar constitui, în opinia autorilor
DECIZIE nr. 260 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 305 alin. (1) şi (3) şi ale art. 346 alin. (3) lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274062_a_275391]