6,849 matches
-
sunt mult mai interesate să vorbească despre ele însele decât despre noi. Să nu oferim niciodată informații despre noi înșine fără să ne fie pusă o întrebare precisă în acest sens. Dacă cineva nu ne pune întrebări despre familie, despre profesiune, despre ceea ce ne pasionează sau despre situația noastră materială, atunci acestea nici nu-i interesează. V CUM SĂ-I ASCULTĂM PE ALȚII ȘI CUM SĂ NE CROIM, ASTFEL, CALEA SPRE POPULARITATE ȘI SUCCES "Știu că dumneavoastră credeți că înțelegeți ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
examinând-o critic și îndreptând-o pe făgaș umanist, fie chestionând-o în mod realist-pragmatic și printr-o atitudine tolerantă și temperată: „Întocmai cum postumanul nu trebuie să fie antiuman, nu trebuie să fie nici apocaliptic” (Hayles, 1999, p. 282Ă. Profesiunea de credință a teoreticienei în legătură cu problematica postumanului este una moderată ea însăși, trebuind să aibă în vedere finitudinea trupului drept condiția ființei umane pentru supraviețuirea omenirii ca specie și să nu se lase sedusă de fanteziile omnipotenței și ale nemuririi
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
prin chirurgie plastică sau modelări media, ci și în adâncimea trupului, în straturile genetice, rolul artistului este să scoată la iveală nu doar schimbările estetice, ci și pe cele existențiale sau sociale. În legătură cu conținutul și ideologia acestui tip de artă, profesiunea de credință a artistului însuși este cea mai concludentă: Pielea nu mai este bariera imutabilă care conține și definește corpul în spațiu. În schimb, devine locul unei transformări continue. În timp ce încercăm să ținem pasul cu consecințele amețitoare ale acestui proces
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și progresul medical firesc al acestei zone a Moldovei, ca și a medicinii în general. Atari metadeschideri ne obligă a privi trecutul cu respect și admirație, deoarece în condiții mai grele de muncă, înaintașii au găsit elanul de a sluji profesiunea și a nu lăsa trecutul să se stingă, iar în condițiile în care viitorul este întotdeauna legitim a fi superior, pasiunea lor, cel puțin, reprezintă o metadeschidere. Derrida afirma că viața are valoare dacă valorizează mai mult decât ea însăși
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
se desfășurau servicii religioase. În toată această perioadă de transformări, la conducerea Spitalului "D. Drăghici" a fost doctorul Jack Ungar, care a avut cea mai îndelungată activitate (30 de ani) ca medic al Spitalului (1888-1918), medic eminent, devotat până la sacrificiu profesiunii de ajutorare a acelor aflați în suferință. După reclădirea Spitalului, doctorul Jack Ungar a redactat, în anul 1910, un "Regulament pentru administrarea așezământului Spitalului lui Drăghici din Vaslui" (tipărit la Tipografia Letcae din Huși). Potrivit acestui Regulament, Epitropia se compunea
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
constituit una din prioritățile ce au stat la baza constituirii muzeului, și acest demers poate fi sesizat în cuvîntarea rostită de D. Gusti cu prilejul deschiderii muzeului: "Cît de multe lucruri nu ar putea învăța de acolo orășenii din toate profesiunile, elevii din toate școlile, ori străinii care ne vizitează spre a ne cunoaște și care ar avea prilejul să vadă laolaltă, sistematizate toate datele necesare pentru înțelegerea satului românesc". În fața valului de schimbări, sistematizarea localităților, mutații profunde în viața materială
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
trainică dăruirea. A te dărui este dovada supremă de iubire față de ceilalți. Prin ceea ce a făcut, Ion Creangă a dovedit o aplecare deosebită pentru om și modelarea sufletească a acestuia, activitatea sa pedagogică fiind mărturia unei munci apostolești, a unei profesiuni exercitate cu pasiune și dedicare. Se pare că Ion Creangă și-a simțit mereu vocația didactică, având în vedere faptul că devine institutor din proprie voință, chiar dacă avea deja o meserie, aceea de preot, așa cum notează și Bianca Bratu: ”Pentru
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
pasiune și dedicare. Se pare că Ion Creangă și-a simțit mereu vocația didactică, având în vedere faptul că devine institutor din proprie voință, chiar dacă avea deja o meserie, aceea de preot, așa cum notează și Bianca Bratu: ”Pentru Creangă, alegerea profesiunii de dascăl în momentul în care avea totuși o altă meserie, pe aceea de preot, nu era un fapt întâmplător.” (13, p. 84 ) Primii pași în domeniul didactic îi face Ion Creangă înscriindu-se la Școala Preparandală din Iași, reorganizată
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Activitatea chirurgicală de urgență este expresia celei mai înalte și eficiente acțiuni ale profesiunii medicale ce are ca scop ocrotirea sănătății, apărarea vieții. Altfel spus, Urgența este triumful profesional al medicinei de azi, capabilă să intervină competent și „urgent” în a ocroti omul, aproape chiar înainte de a fi om; ne gândim de pildă la
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
umană ca o unitate biosocială complexă, integrată permanent în angrenajul economico-social. Chirurgia de început a fost o chirurgie deconstructivă - de mare sau mică exereză, ei îi ia locul chirurgia constructivă și de foarte înaltă tehnicitate. Așa cum medicina a devenit o profesiune de maturitate în secolul luminilor (Renașterea), chirurgia trăiește azi devenirea spre cea mai uluitoare „terapeutică” și promițătoare formă de „profesiune activă”, nu de expectativă, ci de înlocuirea unei părți de organ, sau a unui organ întreg cu altul, de reconstrucția
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
mare sau mică exereză, ei îi ia locul chirurgia constructivă și de foarte înaltă tehnicitate. Așa cum medicina a devenit o profesiune de maturitate în secolul luminilor (Renașterea), chirurgia trăiește azi devenirea spre cea mai uluitoare „terapeutică” și promițătoare formă de „profesiune activă”, nu de expectativă, ci de înlocuirea unei părți de organ, sau a unui organ întreg cu altul, de reconstrucția, „remodelarea” ființei umane din etapa ei embrionară sau chiar moleculară. Problema progresului și a economiei în medicină a stârnit în
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
funcția inseparabilă, obligatorie și permanentă a urgenței în orice serviciu chirurgical pentru că, chirurgia are în ea „gena” urgenței. Mai mult decât atât, putem afirma cu siguranța unei aserțiuni de mare actualitate: un medic nu poate să știe de toate din profesiunea sa, dar din cele obligatorii, noțiunea de urgență nu poate lipsi. Pentru a explica tematica limitată a acestei lucrări, facem precizarea că am înțeles dintotdeauna și înțelegem pe deplin, că Urgența chirurgicală este mult mai complexă decât cea studiată de
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
pentru adulți și copii. Este istoria densă a ultimei sute de ani - cu împliniri și neajunsuri, cu victorii și dezamăgiri, cu bătălii pierdute și războaie câștigate pe frontul luptei împotriva morții și pentru viață. Este, în final, prezentată reușita unei profesiuni de a se afirma pe plan social, ca batalion de șoc al salvării de vieți omenești. Este speranța că neîmplinirile și neajunsurile vor fi trecute în istorie, iar ziua de azi și ziua de mâine ne vor aduce condițiile posibilității
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Serviciului accidentelor de muncă la Casa Centrală a Asigurărilor Sociale. Experiența sa în domeniu îi permite să elaboreze monografia „Accidentele muncii, boli profesionale și asigurări sociale” (București, 1934), lucrare premiată de Academia Română. Strădaniile lui de-o viață - în întreaga sa profesiune - a fost să lucreze în învățământul universitar, dorința sa a fost să comunice studenților din experiența sa, îndeosebi în problemele accidentelor de muncă, conduita în chirurgia de urgență. În învățământ, doctorul Poenaru-Căplescu a trecut prin întreaga ierarhie didactică: preparator, asistent
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
învingă obstacolele - nu să le ocolească - doctorul Topa este o personalitate de seamă a corpului medical român. El și-a dobândit toate galoanele în ierarhia spitalicească prin muncă cinstită. A voit și a reușit să ajungă în primele rânduri ale profesiunii medicale, desigur grație acelui imperativ, pe care îl are infiltrat în sânge, moștenit în Macedonia românească. Tot datorită acestui impuls - care nu cunoaște piedici - doctorul Topa a putut să urce nu de mult suprema treaptă în parlamentul din 1933, pe
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
foarte prezent în ambianța științifică a epocii atât ca participant la ședințele Societății de Chirurgie cât și în paginile revistei de specialitate din al cărui Comitet de Direcție a făcut parte ani în șir. Ca urmare a prestigiului său în profesiune, este ales și funcționează ca președinte al Societății de Chirurgie în perioada 1946-1947. El publică, printre altele, un original studiu în care atrage atenția că în grupa traumatismelor renale, în ceea ce privește ruptura de rinichi, aceasta este mai gravă la copil decât
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
de vedere asupra ortopediei - atașată serviciilor chirurgicale. Iată în continuare, punctele sale de vedere de atunci. Deși de mult timp ortopedia, a fost considerată ca specialitate, însă până la jumătatea secolului al XVIII-lea era un fel de intermediar între o profesiune propriu-zis medicală și maseuri empirici și gimnastica. În România, până la înființarea clinicii de chirurgie infantilă și ortopedie, 1915, erau foarte puțini medici care se ocupau de ortopedie și aceasta neoperatorie. Titularul acestei clinici a fost profesorul Ion Bălăcescu care a
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
în locul său avut alături de copii, de sănătatea și viața lor, poate depune mărturie despre energiile ce s-au consumat pentru mai binele activității clinice. L-am cunoscut în clinică pe doctorul Pompiliu Parotă, unul din chirurgii care și-a început profesiunea ca extern la Spitalul de Urgență din str. Arhitect Mincu. A ales următorul stagiu de extern la Spitalul de Chirurgie, accidente de muncă și mecanoterapie (Floreasca) și s-a consacrat în final chirurgiei și ortopediei pediatrice. Din traseul său profesional
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
ambulatoriu, se acordau îngrijirile necesare imediate, iar cei care necesitau intervenții chirurgicale laborioase erau duși, sus în spital, la sala de operație. Internatul a fost o perioadă nu numai de muncă intensă dar și de multe clarificări ale viitoarei mele profesiuni. Încă din timpul studiilor la facultatea de farmacie și ambianța muncii de spital ca intern mi-am propus să mă specializez în farmacologie și fiind un spirit analitic, mai de gândire profundă, mi-am dat seama că farmacologia este o
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Maria Berchimiș, rezident anul I, dr. Raluca Ghiță, rezident anul I și dr. Andreea Martiniuc, rezident anul I). SPITALUL CLINIC DE URGENȚĂ DE CHIRURGIE PLASTICĂ, REPARATORIE ȘI ARSURI Dr. ILEANA CARMEN BOIANGIU* Chirurgii au îngrijit, de la începutul existenței lor ca profesiune și bolnavii cu arsuri. În țara noastră, ca și în alte țări europene bolnavii cu arsuri erau spitalizați în unitățile de chirurgie generală, iar uneori arsurile, considerate ca „afecțiuni cutanate” erau tratate în servicii de dermatologie. Cu toate acestea chirurgia
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
efort deosebit, nu numai de organizare și coordonare, dar mai ales de concepție. Aceste tratate au amploarea lor de angajare, valoarea nu a unei școli, a unui grup, a unei personalități ci este cartea de identitate a întregii colectivități a profesiunii chirurgicale pe o anumită etapă a istoriei. Am urmărit, studiind aceste tratate de chirurgie, cum este exprimat, cum se conturează și se dezvoltă „spiritul urgenței” în ansamblul chirurgiei românești. Urgența se afirmă ca o permanentă componentă, ca o anumită stare
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
diagnosticul pornește de la datele clinice, se îmbogățește și se precizează prin explorări imagistice, în domeniul cărora s-au înregistrat progrese importante la momentul elaborării tratatului. Se desprinde din toate acestea că chirurgul, pentru a fi chirurg, trebuie să-și așeze profesiunea pe o temeinică cultură medicală generală. Tratatul încearcă a fi cât mai cuprinzător, păstrează tradiția de a include în cele două volume (aproape 3 000 de pagini), elementele principale din ramurile chirurgicale ce s-au desprins - mai devreme sau mai
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
lucrării ne permite să semnalăm că chirurgia românească - bucureșteană și din toată țara - asimilează și promovează înnoirile pe plan european. Un capitol cu elemente de biologie celulară într-un tratat de chirurgie este unul din semnele majore pentru chirurg și profesiunea sa, că aceasta se așează solid și definitiv pe cele mai de sus domenii ale științei fundamentale. Endoscopia digestivă era considerată - la data redactării tratatului - „o metodă indispensabilă, atât în diagnosticul cât și în tratamentul hemoragiilor digestive superioare”. Capitole de
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
generale, există și un consens larg în ce privește orientarea valorilor de bază specifice asistenței sociale. Așa cum sugerează Lorwenberg și Dolgoff, un exemplu în acest sens îl constituie Declarația Consiliului Educației în Asistența Socială din Statele Unite ale Americii, care rezumă codul valorilor profesiunii de asistent social după cum urmează: a) relațiile profesionale ale asistenților sociali se bazează pe cultivarea meritului individual și a demnității umane, fiind caracterizate de participare mutuală, toleranță, confidențialitate, onestitate și gestionarea responsabilă a eventualelor conflicte; b) asistenții sociali respectă dreptul
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
ce se încheie cu următoarea concluzie: „Așa cum știința limbii române este de neconceput fără slavistică, tot astfel pentru slavistică este necesară cunoașterea filologiei române.” Din motive politice a fost însă îndepărtat din învățământ chiar în anul în care apărea această profesiune de credință, abia în 1913 reușind să ocupe postul de profesor de filologie slavă la Universitatea din Varșovia, a cărei secție rusă a fost transferată în 1915 la Moscova, iar apoi la Rostov pe Don. În 1918 contribuie la înființarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287493_a_288822]