13,121 matches
-
justificată. Faptul că ideea acestei prime venea din legea Italiei fasciste, nu înseamnă că principiul în sine este greșit. Chiar democrațiile reale îl adoptă: în Franța, s-a acordat o astfel de primă în alegerile locale din 1983, fără vreun protest că ar fi antidemocratică. Continuarea dansului electoral ar fi fost plină de riscuri. Garda de Fier putea să-și mărească ponderea electorală, așa cum făcuse partidul nazist în Germania în anii 1930-1933. Căderea Republicii de la Weimar era încă actuală în amintirea
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
1974. 6 United Nations, Population Growth and Policies in Mega Cities: Seoul, UN Department of Social and International Economic Affairs, New York, 1986. 7 Samuel HUNTINGTON, Political Order in Changing Societies, Yale University Press, New Haven, 1968. 8 John WALTON, "Urban Protest and the Global Political Economy: the IMF Riots", în Michael P. SMITH, Joe R, FEAGIN (dir.), The Capitalist City, Blackwell, Oxford, 1987. 9 Andrew M. KAMARCK, The Tropics and Economic Development, World Bank, Washington DC, 1976, pp. 30 și 36
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
din Legea nr. 31 din 16 noiembrie 1990; h) autentificarea oricăror alte contracte neevaluabile în bani, necuprinse la alin. a)-e) de mai sus 25 lei; ... i) eliberarea titlurilor executorii 2%, dar nu mai puțin de 20 lei; ... j) întocmirea protestelor maritime 250 lei; ... k) notificările și somațiile, de fiecare comunicare 25 lei; ... l) legalizarea semnăturilor sau darea de data certă sau încheierile de certificare pentru fapte constatate personal de notar, pentru fiecare act 25 lei; ... m) certificarea conformității copiilor și
HOTĂRÎRE nr. 1295 din 13 decembrie 1990 privind taxele de timbru pentru acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, precum şi asupra actelor de notariat şi a serviciilor prestate de acestea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107413_a_108742]
-
în localitatea ....................., județul ............................, locul ................, se va desfășura o adunare publică organizată de către noi. La adunare vor participa circa .............. persoane. Traseele de acces spre locul adunării, precum și cele de dispersare vor fi ................................................................. . Scopul adunării publice îl constituie manifestarea (aprobării, adeziunii sau protestului) în legătură cu .................................. . Vă asigurăm că adunarea se va desfășura în mod pașnic și civilizat. Din partea noastră sunt împuterniciți să asigure și să răspundă de măsurile privind buna organizare a adunării, astfel încât aceasta să se desfășoare în condiții pașnice, civilizate și să
LEGE nr. 60 din 23 septembrie 1991 (*republicată*) privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107584_a_108913]
-
unităților economico-sociale ale sindicatelor. ... Secțiunea a V-a Atribuțiile sindicatelor Articolul 27 (1) În vederea realizării scopului pentru care sînt create, sindicatele au dreptul să folosească mijloace specifice cum sînt: negocierile, procedurile de soluționare a litigiilor prin mediere sau conciliere, petiția, protestul, mitingul, demonstrația și grevă, potrivit statutelor proprii și în condițiile prevăzute de lege. ... (2) Organizațiile sindicale de tip confederație, la nivel național, vor fi consultate prin delegați desemnați la elaborarea proiectelor de acte normative care privesc raporturile de muncă, contractele
LEGE Nr. 54 din 1 august 1991 cu privire la sindicate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107576_a_108905]
-
ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 27 din 14 ianuarie 2016. Articolul 4 (1) Prevederile art. 3 nu pot fi interpretate sau folosite în scopul restrângerii sau interzicerii dreptului de apărare a unei cauze legitime, de manifestare a unui protest sau dezacord ideologic, politic, religios ori de altă natură, garantate prin Constituție sau legi. ... (2) Nicio persoană nu poate fi urmărită pentru exprimarea liberă a opiniilor sale politice și nu poate face obiectul unei imixtiuni în viața sa particulară, în
LEGE nr. 51 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind securitatea naţională a României**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107569_a_108898]
-
exilul definitiv - Înstrăinarea, deci -, cum l-au Îndeplinit cu mare succes scriitorul de origine poloneză Joseph Conrad sau... Cioran! Exilul meu a fost „fracturat”: Între vara lui ’71, după demisia mea de la conducerea României literare și după interviurile mele de protest față de Începutul dictaturii personale ceaușiste date din Franța și Germania - când toată lumea jura că „am rămas” (ca un Petru Dumitriu și alții!Ă, deoarece nimeni nu crede În pierderea unui „avantaj social” fără a-l compensa cu un altul: privilegiile
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
detașată, că „gândesc ca un turist!”, adică nu vreau să mă implic decât de la distanță! Era adevărat, nu mai voiam să mă implic după experiența dezastruoasă pe care am trăit-o la Întoarcerea mea În aprilie ’72, după demisia și protestul meu de la Paris contra „Tezelor din iulie”, Începutul afirmat al dictaturii personale În cadrul unei dictaturi ideologice generale În țările din Est: ne-primirea mea la Congresul scriitorilor, deși venisem special din Germania pentru aceasta, riscând nu numai să nu mă
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
și Maiorescu sau Lovinescu, au „insistat” asupra unei anumite persoane „pescuite” cu răbdare, cu spirit de abnegație și cu un extraordinar fler, din „masa” mereu uriașă și colcăitoare a veleitarilor; nu rareori, acești „descoperitori” de noi valori au Întâmpinat ridicolul, protestele și uneori chiar procesele În justiție și, aproape Întotdeauna, ingratitudinea celor lansați!... Eu am asistat la un asemenea, rar, fenomen de lansare a unei noi, necunoscute valori, la Gazeta literară unde, Între anii ’57 și ’61, Paul Georgescu, critic proletcultist
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
câteva exemple din „alunecările” penibile ale criticii și istoriografiei germane de după război, În mediile universitare mai ales, Îmbibate de un marxism militant, nu rareori de esență sovietică. (Să nu uităm că, la sfârșitul anilor ’50 când au Început mișcările de protest În universități, culminând cu acel ’68 al Vestului european și, odată cu acestea, și grupările teroriste - RAF, În Germania Federală (Bader-Meinhofă -, ele aveau un sprijin logistic amplu În universități, la Heidelberg, În primul rândă În ’79 -’80 am urmat un curs
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
comunismului prin mijloace politice”. Nu am făcut-o, deoarece nu exista o bază politică și civică pentru aceasta În Uniunea Scriitorilor și nici În Întreaga pătură creatoare a acelui moment; Ceaușescu era Încă foarte sprijinit de Occident - actul meu de protest față de șeful statului a fost privit cu răceală de unii diplomați germani sau francezi, ca și de unii scriitori de vârf din Paris, care mă sfătuiau „să renunț la a critica un umanist, alias Ceaușescu!, pentru a nu da astfel
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
lămuri „unele lucruri”, neimportante În ochii mei, dar, se pare, extrem de importante pentru nu puțini care s-au Întrebat sau se Întreabă și azi „cum de-am rezistat”, cele vreo două decenii, după ce mi-am dat demisia În semn de protest și am fost scos din funcțiile literare sau politice, din casă etc., țintuit Într-un fel la stâlpul infamiei, fără un venit regulat, Într-o țară, Într-un sistem extrem, dur centralizat, unde ultimul cetățean depindea de bugetul statului - și
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
ca un ideal „pui de dușman de clasă”. Numai că de data aceasta eu nu mai eram, cum o spuneam, jucăria momentului dur și a istoriei, ci-mi provocasem eu Însumi soarta și, poate, nu atât prin demisia mea, prin protestul meu explicit În ziarele franceze și germane contra Începutului dictaturii ceaușiste, cât prin absolut imprevizibila mea Întoarcere În țară, În bârlogul lupilor. Și astfel, trecutul meu, avatarurile adolescenței și postadolescenței mele ieșeau din statutul lor fortuit, aleatoriu, „necazuri penibile, care
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
repede și s-a Întors, știind prea bine ce-l așteaptă?! De unde atâta nehotărâre și inconsecvență la cineva care dăduse până atunci semne indubitabile de ambiție și de consecvență de fier În acțiunile sale?!... Am regretat, adeseori, actul meu de protest și de eliberare de la Paris, din vara lungă a lui ’71 și, nu de puține ori, mi-am făcut reproșuri ca unui handicapat moral, unui lunatic social, acel „eu”, care acționase atunci ca un suicidar, „dărâmând tot ce clădise”, părându
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
În Bretania, Împreună cu soția sa și cei doi fii, după ce fuseseră strecurate presei pariziene „informații” conform cărora scriitorul român ar fi fost răpit de forțele securității române. Și, Într’ adevăr, „dispărutul” Virgil a avut onoarea - și gloria! - de a provoca proteste ample În presa pariziană și, mi se pare, chiar mișcări de protest În stradă. La sfârșitul verii aceluiași an, ’82, s-a anunțat Însă vestea reapariției la Paris a celui ce se credea a fi fost răpit și târât de
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
presei pariziene „informații” conform cărora scriitorul român ar fi fost răpit de forțele securității române. Și, Într’ adevăr, „dispărutul” Virgil a avut onoarea - și gloria! - de a provoca proteste ample În presa pariziană și, mi se pare, chiar mișcări de protest În stradă. La sfârșitul verii aceluiași an, ’82, s-a anunțat Însă vestea reapariției la Paris a celui ce se credea a fi fost răpit și târât de agenții lui Ceaușescu undeva Într-o pivniță bucureșteană. Dezamăgirea intelighenției franceze a
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Înnoirile nu doar literare dar și civice și politice pe care le-am adus romanului modern românesc, dar mă excludeau pentru vecie din a face parte din vreun „cerc literar onorabil al distinsei emigrații literare din Franța”. Demisia mea și protestul meu față de Începutul grotesc al dictaturii ceaușiste, care avea să ducă România, spre deosebire de țările de la nord, care aplicau același sistem, Într-o ruină și o disperare unice, afundându-ne Într-o medievalitate morală și umană de nedescris, nu au contat
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
În ultimii săi ani de domnie când părea că se distanțează de Ruși, uitându-se În bloc marile crime de care se făcuse vinovat și, mai ales, sub succesorul și favoritul său, Ceaușescu - mai ales! -,după acel August ’68 și protestul său spectaculos față de invadarea Cehoslovaciei de către trupele Pactului de la Varșovia. Și-apoi... iversiunea naționalistă,care stingea În mintea multor Români mijlocii setea, nostalgia după „mândria, istoria națională”,pe care tot comuniștii o călcaseră În picioare, a Întărit Într-un fel
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
urma să prindă forme catastrofice și, din păcate, nu numai pentru cultură!, mi-au stat aproape, ca și Țepeneag, sfătuindu-mă să rup lanțul care mă lega de administrația politică și culturală a tiranului. Erau iritați că „nu am continuat” protestul meu și În țară contra excesivei concentrări de putere, contra abuzurilor tot mai mari ale politicienilor. Păi, nu am făcut-o tocmai pentru că am simțit, pe pielea mea, cum se zice, golul ce se creează În jurul cuiva care Îndrăznește să
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
ar fi trebuit Încă atunci, În luna mai ’71, după ce Scânteia, organul partidului, refuzase să-i publice un discurs ținut la Cluj și, mai ales, după debarcarea sa din postul de prim-ministru, să facă un act de curaj, de protest clar și decis. Era insul cel mai influent În conducerea de stat, destul de popular, deoarece, după ’67-’68, guvernul condus de el preluase o bună parte din atribuțiile efective ale aparatului de partid și chiar polițienesc - aidoma cu ceea ce se
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
de pe această poziție, am făcut un act unic În țările comuniste din Est, am protestat public, În presa liberă din Occident, contra Începutului dictaturii personale a șefului statului român, contra cunoscutelor „Teze din iulie” ’71! Și, pentru a-mi Întări protestul, spre deosebire de alți intelectuali indignați și fugari, eu m-am Întors „cu trupul” În cuibul de vipere și de abuzuri politice discreționare, ce Începea să devină tot mai evident, România ceaușistă. Nu, toți cei care până azi Încă repetă „informația” că
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
În cuibul de vipere și de abuzuri politice discreționare, ce Începea să devină tot mai evident, România ceaușistă. Nu, toți cei care până azi Încă repetă „informația” că aș fi fost membru c.c. fără să adauge actul meu de protest, repet, unic și extrem de riscant, al demisiei din funcțiile mele, faptul că am fost imediat exlus din c.c., și din partid, din biroul Uniunii Scriitorilor - unde fusesem ales!, din casă etc., aceștia nu mint, ci calomniază; calomnia care e
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
dintre care eu prefer, considerându-le capodopere absolute, Les chaises și Le roi se meurt. L-am cunoscut tot În vara lui ’71, când m-a primit de câteva ori Împreună cu doamna Rodica, soția sa, interesați de părerile mele, de protestul și de „ruptura” politică pe care voiam să le fac; ba, Într-un elan confesiv, ascultându-mi opiniile „de dreapta”, mi s-a plâns că universitarii francezi, cu criticul Bernard Dort În frunte, un fost amic de tinerețe, Îi boicotează
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
magistral și mai impunător decât un Emil Zola, care descoperă și duce „reflectarea” mediilor și a fiziologiilor umane joase până la o formă a cinismului - cinism văzut și el ca o formă de respingere a tot ce atinge naturalul uman, un protest contra ipocriziei civilizației. Nu numai „autenticul” nu ne-a preocupat În primul rând, dar, stupoare, nici „adevărul”! În urma unui Dostoievski, maestru absolut, m-a „interesat” În compozițiile mele romanești mai ales expresivitatea și, dacă era vorba de adevăr, atunci m-
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
adapta conformismului roșu. Revendicarea majoră a acestui tip de comportament "cultural" era, în "revoluția" sa, uniformismul. Un fel de a scrie "la fel". Și, în jongleria aceasta, duplicitatea se așeza ca efigie: aparent protestatară, "mișcarea" nu avea de oferit nici un protest, tăvălugul optzecist înlocuia tăvălugul proletcultist. Numărate pe degete, talentele nimerite în mișcare au rămas pentru multă vreme amețite de drogul ideologic. După 1989, prelungirea acestei agonii culturale a fost posibilă datorită ciudățeniilor oferite tot de un post: postcomunismul, grație căruia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]