6,773 matches
-
raliat și alți autori respinși, ca de pildă I. Găvănescul. Incidentul a polarizat breasla istoricilor, linia de falie coincidând, în mare parte, cu demarcația generațională. Disputa istoricilor nu era doar una în care tinerii se răsculau împotriva veteranilor, încercând să răstoarne gerontocrația tradițională a breslei cu o phaedocrație, ci își avea resorturile într-un fundamental diferendum de concepție. Acest fapt s-a văzut cel mai în clar în disputa dată în jurul raportului național-universal. Moștenitoare a românismului de secol XIX, școala tradițională
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Crișan (1784), Răscoala populară sub conducerea lui Tudor Vladimirescu (1821), Răscoala țăranilor din 1888 și, în fine, mare Răscoală din 1907. Pentru fiecare din aceste evenimente explozive, manualul evidențiază natura lor socială. Acolo unde naționaliștii descopereau primatul conotațiilor naționale, socialiștii răstoarnă ierarhia, subliniind primordialitatea cauzelor sociale. În cazul răscoalei conduse de Horea, în care interbelicul repera sensuri naționale, postbelicul comunist nu îi detectează decât caracterul de clasă și trans-etnic, evidențiat de faptul că "țăranii unguri s-au unit cu țăranii români
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
să conserve în continuare structurile osificate ale regimului pe care l-a construit. În 1989, precipitate de politicile novatoare ale lui Gorbaciov, revoluțiile izbucnite în partea vestică a lagărului comunist au antrenat un efect de domino care, în decembrie, a răsturnat și regimul totalitar din România. 3.5.2. Sistemul educațional În termeni strict cantitativi, comunismul a completat proiectul modernizator al învățământului public românesc început la 1864. Investițiile masive în educație făcute de noul regim au dat roadele scontate. Tabelul de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
afirmat prin curajoasa "declarație de independență" a PMR prin luarea de poziție în aprilie 1964 și consacrat prin și mai temerara condamnare a invaziei Varșoviei pronunțată de către N. Ceaușescu în 1968, raportul dintre forma națională și fondul socialist s-a răsturnat: tot mai evident, ideea națională a devenit fondul iar socialismul s-a transformat în forma înăuntrul căreia naționalismul a cunoscut o manifestare plenară. Placa turnantă spre naționalism pe care s-a angajat regimul comunist matur a dus de la "suprimarea la
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
românesc (1947-1964) originea românilor a stat sub semnul slavismului, odată cu turnura naționalistă aceasta a intrat sub specia traco-dacismului. În fapt, se revine la paradigma xenopoliană a dualismului etnogenetic daco-roman, cu diferențierea extrem de semnificativă că raportul dintre cele două elemente este răsturnat în favoarea autohtonismului. Ca regulă generală, discursul propagat în manualele de istorie se conformează directivelor precise indicate în documentele de partid. Aceeași obediență discursivă este identificabilă și în chestiunea originii. Programul... adoptat la Congresul al XI-lea al PCR din 1974
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
din România (PDSR) - a colectat doar 21,52 la sută din voturile pentru Camera Deputaților. La prezidențiale, deși Ion Iliescu a câștigat primul tur de scrutin în fața lui Emil Constantinescu (32,25% vs. 28,22%), turul al doilea avea să răstoarne ierarhia, Constantinescu întrunind majoritatea voturilor (54,41% vs. 45,59%). Aceste rezultate au prilejuit bifarea unei importante condiții procedurale a democrației: transferul pașnic al puterii. În pofida faptului că sub cupola CDR conviețuiau nu mai puțin de optsprezece organizații diferite (cele
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cronologic", atacat de F. Simiard (cf. Burke, 1992, p. xvi) ca sursă primă a erorii interpretării istorice, a fost finalmente renegat. "Cronofonismul", ca paradigmă fundată pe ideea că timpul este cronologic și liniar (cf. Rosenau, 1992, p. xi, 67), este răsturnat și înlocuit cu o înțelegere postmodernă a temporalității. Meta-povestirea națiunii române (desfășurarea în timpul istoriei a "duhului" românesc), susținută de o periodizare cronologică a istoriei, este astfel destructurată, odată cu intrarea discursului istoriografic în condiția postmodernă. Implicațiile pentru ideologia naționalistă sunt majore
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sunt și în rândul femeilor scriitori care să răspundă criticilor antifeministe aduse de către învățați. Eroina chauceriană, o donna demonicata, este un tip de personaj care acționează mult mai insistent și mai direct în spațiul public, ideile ei inovatoare sau libertine răstoarnă o ordine socială vetustă, impunând un climat al libertății, al posibilității de alegere. Prin povestirea pe care o rostește în pelerinajul spre Canterbury, nevasta din Bath va încerca să dovedească din nou superioritatea feminină. 50 Derek Brewer, The Canterbury Tales
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
gen și prin sexualitatea pe care o dețin.” Priscilla Martin, op. cit., p. 226. 37 conduce și se dorește superior. Femeia era mereu privită ca fiind imperfectă, o forță pasivă, pe când principiul masculin reprezintă forța activă, însă această concepție vetustă este răsturnată de scrierile celor două mari spirite prerenascentiste, Boccaccio și Chaucer, pe care ne propunem să le dezbatem, chiar dacă unele ecouri misogine nu au putut fi, pe deplin, eludate. Considerăm că cea mai importantă modalitate de a distinge și a individualiza
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Nu spune nimănui pe lumea asta/ Că alt bărbat i-a drăgălit nevasta;/ Altmintrelea te va urî de moarte.”92 Phoebus acționează irațional, ca de altfel multe alte personaje masculine puse într-o situație delicată sau limită, Boccaccio și Chaucer răsturnând astfel un primat al raționalității și al stăpânirii de sine specific masculine. Îngrozit de cuvintele ciorii, își ucide soția și își distruge instrumentele și armele. Metaforic, el devine lipsit de logică, de discernământ și este complet 90 Ibidem, p. 21
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
al emoțiilor trăite.96 Istorisirea răzeșului este plină de optimism, toleranță, exprimă dorința de egalitate umană. Naratorul are o viziune liberală asupra raportului dintre sexe și o admirație vădită pentru femei, este descris ca un „om nou” ce încearcă să răstoarne ierarhia tradițională. Povestirea lui se încheie subliniind ideea că bunătatea este intrinsecă ființei umane, de aceea poate fi regăsită în orice clasă socială. „Povestirea sa este plină de optimism, reliefează ideea egalității și a toleranței. Conservatorismul plin de amărăciune al
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
-i slobod să vorbim decât în șagă;/ Zău, lasă slova sfântă, doamnă dragă,/ Pentru amvon și pentru seminare.”300 Cuvintele lui indică o reacție de respingere a atitudinii aproape eretice a femeii de a-și aroga dreptul interpretării Scripturii, ea răsturnând astfel un monopol masculin al hermeneuticii biblice.301 Personajul feminin conștientizează permanent că are experiența, dar nu și autoritatea de a interpreta textele și de a predica. Chiar din incipit, declară lipsa unei autorități care să o îndreptățească să se
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
admirată. A fost divină, dar n-a mai fost vie. Comedie este pentru Dante beatitudinea cerească. Comedie este pentru Boccaccio beatitudinea pământească.”574 Lumea Decameronului sau a Povestirilor din Canterbury nu este una inversată, ca cea a lui Aristofan. Nu răstoarnă universul dantesc cu susul în jos. Este de fapt aceeași lume care a reușit să supraviețuiască dintr-un alt unghi, neschimbată, dar privită concret. Dante abordase umanul în legătură strictă cu Dumnezeu, iar viața de pe pământ în strânsă legătură cu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și chiar se mândrește cu insensibilitatea sa față de sentimentul dragostei, pe care îl declară străin de propria natură. Nu crede că va putea fi detronat din această poziție solidă pe care o deține. Dar femeia va fi cea care va răsturna toată această ordine prestabilită, va produce un dezechilibru în ființa bărbatului mult prea încrezător în forțele proprii. și în noua pasiune care l-a cuprins, Troil rămâne același: stabil, rațional, bine ancorat în locul pe care îl deține. Abia dacă poate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
noastră a lui Mihai Eminescu. E greu să argumentezi necesitatea unei cărți întregi pe tema bolii și morții lui Mihai Eminescu. Subiectul se tratează convențional, într-un capitolaș, în toate biografiile poetului: ce poți să mai aduci nou? Să le răstorni pe toate, adică o convenție statornicită de atâta timp, sau să mai publici un act, o nouă părere, o reconfigurare a informației? Un prieten cam hâtru îmi spune că numai asemenea subiecte incendiare, precum boala, moartea, cabala declarării nebuniei, mai
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Lascăr Catargiu). Prietenii apropiați ai poetului rețin, însă, amănuntul și prin 1909 un fost redactor al „României libere”, Mihail Brăneanu, îi va povesti lui Ioan Scurtu că în ultimul său an de presă Eminescu a reușit și performanța de a răsturna un guvern cu un articol de ziar. Mărturia, care ține mai mult de senzațional, a rămas în arhiva lui Ioan Scurtu și s-a publicat abia prin anii 80 ai secolului trecut (și nu i s-a dat importanță până la
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
spațiului poetic: "Acolo-n deal / După deal, / Florile dalbe! Este-un tău / Și-un ferdeu / Și se scaldă Dumnezeu, / Dumnezeu / Cu fiul său, / Tot se scaldă / Și se-ntreabă: Ce-i mai bun pe-acest pământ? / Bunu-i boul săleacu, / Că răstoarnă pământu / Și revarsă grâu roșu. / Tot se scaldă / Și se-ntreabă: Ce-i mai bun pe-acest pământ? / Bunu-i calul săleacu, / Că el îți poartă trupu / În trezie / Și-n beție / Și la timp de grea urgie. / Tot se scaldă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
plugărei, / Și-apoi mi-a plecat. / S-a dus la arat / La câmpul durat, / La măru-nrotat, / Pe-un deluț ascuțit / Ca o dungă de cuțit, / Ajungând / Și-ncepând, / A brăzdat, / Și-a arat / În lungiș / Și-n curmeziș, / Brazdă neagră-a răsturnat, / Grâu de vară-a revărsat, / Grâu de vară / Cu secară, / Până-n sară / Să răsară; / S-alunge foamea din țară, / Pe păgâni de pe hotară, / Grâu mărunt, / Arnăut / ... Și, mări, îl secerară / Zi de vară / Până-n sară, / Răsturnând un corn de țeară
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
curmeziș, / Brazdă neagră-a răsturnat, / Grâu de vară-a revărsat, / Grâu de vară / Cu secară, / Până-n sară / Să răsară; / S-alunge foamea din țară, / Pe păgâni de pe hotară, / Grâu mărunt, / Arnăut / ... Și, mări, îl secerară / Zi de vară / Până-n sară, / Răsturnând un corn de țeară. / Iar după ce a înserat, / Înapoi când s-a uitat, / Au stat snopii / Ca și drobii, / Clăile / Ca stelele. Mânați, băieței! / Hăi, hăi! / Apoi carele-ncărcară / Și pe toate le cărară / Și jirezi mari că durară / În
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Hai, brade, hai, / Mult mă mai rugai / O rugare mare, / Cu multă răbdare. / Brade, brade / Am și eu un frate / Un frumos păcurărel / Și are un toporel. / Și are verișori / Doi voinici feciori, / Ei te vor tăia / Și te-or răsturna. / Maistări vor veni / Și te vor ciopli / Și din tine-or face, / Ca să fie pace, / Punte peste mare / S-aibă trecătoare, / Suflete ostenite / Cătră rai pornite! / Bradu-atunci se gândea / Și trupinele-ntindea / Iar mortul îmi trecea / Unde dorul îl ducea / Marea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
jumătate bărbat, partea bărbătească a pământului fiind cea de deasupra, iar cea femeiască este partea dinlăuntrul pământului, cele două jumătăți fiind într-o continuă dispută: "De mine-i rău, că mă muncește lumea, mă taie cu plugul, cu sapa mă răstoarnă și mă întoarce în tot chipul, pe când tu stai liniștită, hrănindu-te tu, cea căreia nu i-ar cădea nici o hrană, din trupurile răposaților."103 În Bucovina se crede că "Pământul e viu și el are sânge și vine din
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mai bine reprezentat, ocupând un loc privilegiat, în ciuda faptului cu nu este o pasăre cântătoare și nu încântă prin penajul său, fiind considerat un uliu în miniatură, își depune ouăle în cuiburile altor păsări, iar puii săi, mai mari, îi răstoarnă pe ceilalți pui din cuib, tocmai pentru a avea parte de mai multă hrană; cucul nu-și face cuib, nu-și clocește ouăle și nu-și hrănește puii. În ciuda valențelor negative, cucul este considerat, în mentalitatea tradițională, un simbol al
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Și ce nume le dăm? Unuia Corn de aur, / Celuilalt Corn de argint. / Peste coarne juguri de aramă, / Peste juguri, hățuri de alamă. / Și poruncim să faci juguri, / Să mergem să arăm ogorul; / Au plecat, au arat, / Prima brazdă au răsturnat, / Au scos un bolovan de aur! / Au mai răsturnat o brazdă / Și-au scos un bolovan de argint! / Și ce-o să facem cu acesta? / Îl ducem la aurar, / Îi cerem să facă o cupă de aur, / O cupă de aur
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Celuilalt Corn de argint. / Peste coarne juguri de aramă, / Peste juguri, hățuri de alamă. / Și poruncim să faci juguri, / Să mergem să arăm ogorul; / Au plecat, au arat, / Prima brazdă au răsturnat, / Au scos un bolovan de aur! / Au mai răsturnat o brazdă / Și-au scos un bolovan de argint! / Și ce-o să facem cu acesta? / Îl ducem la aurar, / Îi cerem să facă o cupă de aur, / O cupă de aur cu margini / de argint, / Pe placul preasfintei Fecioare. / Și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Însuși Isus cu sfinții, / Preasfânta Fecioară / cu mironosițele! / Aleluia!..."326 În literatura populară, pasărea este prezentă ca metamorfoză a sufletului aflat în ipostaza sa ritualică: "M-aș duci, m-aș duci / Unde arî cucii, / Să văd cucul cornărind, / Boii brazda răsturnând. / Ciocârlia fată mare / Li cara la cuci mâncare, / Ciocârlia li făce, / Rândunica li pune, / Perpelița li-așterne. / Dar haita de pupăză / S-a suit sus pe răsteie / Ș-a strigat la boi să steie. Da cucu / Mi-a propit plugu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]