8,278 matches
-
emigrase, În cele din urmă, În Israel, salvându-se la timp de consecințele acelor contradicții... Coleg de redacție cu Paul Georgescu la Viața Românească, În anii ’50, dl Campus oferă detalii interesante despre cel evocat. „Afabil cu colegii”, dar „prudent, realist”, Paul Georgescu părea decis, În acei ani tulburi, să păstreze, „sub cenușa mohorâtă a unui aparent conformism, jarul viu al idealurilor sale”. Greu de dedus dacă idealistul vorbea vreodată despre caricatura În care conformismul transformase idealurile. Absurdul juvenil al cărturarului
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
că ar dori să scrie o carte despre Kafka, cum Îmi mărturisise cândva. O regretabilă neînțelegere de acum câțiva ani avea să ne arate că valența adolescentină a oricărei prietenii se confruntă, inevitabil, cu momente de criză, plină de Învățăminte realiste. Premisa reînnoită a consimțirilor care definiseră dialogul În juvenile conecții fericite se reconfirmă, până la urmă, și În sincopele senectuții. „Nu mai pot să mă supăr pe prieteni, pentru că nu mai am timp să mă Împac”, spunea Paul Georgescu, când era
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cronică despre una dintre aceste cărți, valabilă pentru toate și intitulată „Spațiu cotidian”, Lucian Raicu remarca „lectura mai profundă a comportamentelor umane de aparență inofensivă”, ca și „puterea de a imprima relief percepției directe, prizei concretului diurn”. Proza de observație realistă, modulând acuitatea nu o dată sarcastică și o discretă tandrețe reprimată Își află stilul propriu. Incidențele tăioase sunt potențate În schimbul energetic dintre senzorialitate și veghea constantă a lucidității. „Marea acuitate a universului senzorial”, cum spune Raicu, are În vedere senzorialitatea „inteligent
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și fragmente, și funcții conflictuale, complementare, până la incertitudinea „realității”. Realitatea!... a cărei măreață simplitate și complexă plenitudine l-au fascinat totdeauna pe Musil și pe care n-a Încetat s-o suspecteze. Nu este Întâmplător că Robert Musil admira scriitorii „realiști”, precum Sigrid Unset, Maxim Gorki, Selma Lagerlöf, dar n-a putut niciodată să le semene. Cum nu este Întâmplător că ferocitatea cu care critica a respins și forfecat fără milă nuvela Perfecționarea unei iubiri, venind după marele succes al microromanului
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cuvintelor lui Goethe: „să accezi doar la plenitudinea vieții umane”. De fapt, tocmai În așa-zisa „plenitudine” și Într-o convențională percepție a existenței umane nu era Musil interesat, chiar dacă realitatea cotidiană furnizează adesea prozei sale surprinzătoare și magistrale observații „realiste”. Amprenta scrisului lui Musil vine, Însă, din scrupulul lucid cu care radiografiază invizibilul și imperceptibilul, finețea introspecției În profunzime a individualității, văzută ca o discontinuă interrelaționare complice dintre multiplele euri care compun și recompun identitatea umană. Însuși numele „Claudine”, susține
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
relație cu realitatea mereu schimbătoare a contemporaneității de aici și de acolo. Audiența era divizată, aproape egal, Între studenți americani și est-europeni. Dezbaterea de seminar câștigase o incitantă tensiune a controversei, Între „subtilitatea” de pe vechiul continent și „practicismul” american, deschis, realist. „Metafora” ionesciană a părut mai puțin șocantă americanilor și parțial „datată” deja pentru europeni. Când volubilul student din Tbilisi a argumentat că teatrul lui Beckett i se pare mai rezistent decât cel al lui Ionesco, pentru că irlandezul n-a acceptat
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
fapt, să scruteze nu doar persoana reală a Alexandrei, dar și familia Bagdasar din România? N-ar mai urma decât să scrutăm, la rândul nostru, din nou, relația dintre realitate și ficțiune? Cât de „perfectă” ar fi să fie reproducerea realistă la un scriitor de tipul Bellow? Alexandra Bagdasar, modelul eroinei „pozitive” În romanul Iarna decanului și al celei „negative” În Ravelstein?... Ar fi atât de important, până la urmă, dacă „simulacrul”, cum spune Cynthia Ozick, este perfect sau, dimpotrivă, infidel, inventiv
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de sclerozare este vechi, din 1867! Abia mutându-mă aici, În limba vie germană, mi-am dat seama cât de mic și sărac este fondul lexical pasiv al germanei din România, comparat cu cel de aici. Or, sursa oricărei literaturi, realiste sau surrealiste, experimentale, avangardiste, este și rămâne acest fond.” * Inevitabil, gândul la Paul Schuster se intensificase când insinuările publice mi-au revelat, brusc, adevărul despre mine Însumi. Scandalul vechi-nou al CONSPIRAȚIEI mă ajunsese, iată, și pe mine, somându-mă să
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
final frumos: Capitulez fără condițiuni. E o capitulare în fața patriei, în fața istoriei. Hegel a spus tot ceea ce este real este și rațional. Omul înțelept se pleacă în fața realităților. Petrașcu a capitulat în fața realităților și rațiunii istorice. E un om politic realist și un țăran cuminte, un costoboc milenar al plaiurilor transilvane. Expunerea de înalt nivel ar merita să vadă lumina tiparului. (Aiud 18 octombrie 1963) Recunoașterea calităților lui Nicolae Petrașcu de acest dușman neînduplecat, ca toți marxiștii, este pentru noi, un
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
însumi. O să regăsesc ceea ce am pierdut și încă mai pierd. Poate că avea dreptate. Posibil. Bătrânul știa ce spune. Dacă a afirmat că era o lume nemuritoare, atunci așa era cu siguranță. Cu toate astea, cuvintele Profesorului nu-mi sunau realist. Erau prea abstracte, prea vagi pentru mine. Mă consideram ca fiind eu însumi și nu-mi imaginam cum percepe eternitatea o ființă nemuritoare. Ca să nu mai vorbesc de unicorni și de zid. Vrăjitorul din Oz mi se părea mult mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
vechi și noi se încheagă, astfel, o ambianță caracterizată fie de opulența obosită, agonică, fie de fastul grosolan, fie de mizeria tristă. Dacă finalitatea etică îngroșată, structura hibridă, inegală, stilistica ezitantă, prinsă între „presiunea retorică a vremii” și „noua îndrumare realistă” (Tudor Vianu) țin de statutul de începător al autorului, dar și de incipiența unui gen, Ciocoii vechi și noi își îndreptățește cariera, prestigiul prin expresivitatea frescei sociale, prin surprinderea substanțială a unui mecanism caracterologic, transpus, metonimic, într-un personaj exemplar
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
unanim de critica literară. Au urmat volumul întâi al romanului Om în mers (1979) (celelalte două volume au rămas în manuscris), precum și alte cinci culegeri de povestiri. Numeroase proze scurte i-au fost incluse în diverse antologii. Pentru G., prozator realist aproape în sens clasic, proza nu reprezintă o invenție decât în măsura în care transpunerea realului o implică sau o pretinde. Ficțiunea se ivește din observația trăită, din faptul concret care devine literatură. Sondând cu predilecție fenomenul negativ, detectat cu subtilitate și rafinament
GABRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287121_a_288450]
-
cei din jur, „condiția lui fiind, așadar, de a se hăitui sau de a fi hăituit” (Mircea Iorgulescu). Stăpânind stilul narativ modern, tensionat, nervos, G. impune prin impresia de viață autentică, trăită pătimaș, cu frenezia vitalistă proprie prozei americane. Fundamental realiste, trecând însă dincolo de limitele înregistrării imediatului, într-o zonă de zbucium sufletesc neobișnuit de intens, nuvelele, povestirile și romanul lui conțin relatarea tribulațiilor unui erou însuflețit de idealuri generoase, de năzuința purității, pe care societatea nu îl poate accepta. E
GABRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287121_a_288450]
-
kafkiene (Scara principală), onirice în linia autohtonă a lui D. Țepeneag (Mitomantologie), când nu de-a dreptul poematice (Porțile Sfântului Petru), aceste texte prefigurează contururile unui univers al vulnerabilității captive, pe care îl vor dezvolta și îl vor explicita romanele realiste publicate în anii următori. Deși modest ca reușită estetică, romanul Lumină pentru cei singuri (1975; Premiul Comitetului Central al UTC) se instalează într-o perspectivă critică bine determinată: personajul principal este un tânăr activist la Centrul Universitar, victimă a inadecvării
GAFIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287126_a_288455]
-
lunar, între decembrie 1941 și mai 1942. Redactori sunt Gh. Bumbești, Paul Dumitriu și Florin Papazu, iar redactor-responsabil este Constantin Șuter. Publicația își propune „să desprindă conturul general, dominantele și permanentele lumii astăzi în plămădire”, oferind un punct de vedere realist. Rubrici: „Însemnări”, „Cronică revistelor”, „Cronică cărților”, „Cronică dramatică”. Semnează articole Florin Papazu, I. V. Săndulescu (De la bibliotecă la realitate), Radu Câmpeanu (Limite), Mihai Ralea (Date pentru o renaștere a culturii europene), Victor Papacostea (Peninsula Balcanică și studiile comparate), Tudor Vianu
GANDUL NOSTRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287149_a_288478]
-
va mărturisi D. mai târziu, de Ion Vinea care avea, atunci, interdicție de a publica. La Congresul Uniunii Scriitorilor din 1956, se detașează de formula „literatură de partid”, susținută de ideologii literari ai momentului, zicând că literatura trebuie să fie realistă. În același an, Éditions du Seuil îi publică o ediție prescurtată din Cronica de familie sub titlul Les Boyards, tradusă de Constantin Borănescu-Lahovary și Mariana Vitoreanu (transpunerea este revăzută de Frédéric Mars). În 1957, apare volumul Noi și neobarbarii (eseuri
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
Proprietate și posesiune și el are ca fundal o Germanie devastată de război. Pentru a scăpa de militărie, Erasmus și Cristian sunt trimiși de părinți la studii în Germania și ajung la Universitatea din Altfurt. Pretext bun pentru o proză realistă de a înfățișa o veche civilizație amenințată de dezastru. Erasmus este serios și solitar, asistă la cursurile de filosofie și, cum este și naratorul romanului, înregistrează totul cu exactitate: interioarele, stilurile arhitecturii, discuțiile din seminar, mișcarea străzii etc. Proza este
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
Nedeia din Poiana Miresei (I-III, 1955-1964). Investigațiile în arhive și în biblioteci l-au ajutat pe D. să creeze un cadru precis al narațiunii, inspirată de evenimente petrecute la începutul secolului al XIX-lea. Cu mijloacele tradiționale ale romanului realist, se dezvoltă o acțiune în mai multe planuri, uneori lipsită totuși de dinamism, în măsura în care scriitorul e ispitit de redarea amănunțită a dialogurilor construite pe idei sociale. „Nedeia din Poiana Miresei - frescă a vieții și regiunii minierești de la începutul veacului trecut
DELEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286720_a_288049]
-
Va mai primi și alte numeroase premii și distincții pentru spornica sa dramaturgie, începătoare întru realism socialist în primul deceniu de după 23 August 1944. Posedând un bun meșteșug al spectacolului teatral, D. surprinde și reprezintă de la început cerințele noii dramaturgii, realiste și populare: personaje net conturate, „pozitive” (muncitorii conștienți de necesitatea făuririi noii societăți) și „negative” (burghezi, „foști”, care se opun, sabotează etc), conflicte puternice care se rezolvă optimist prin triumful „noului”, o abilă și simplă retorică propagandistă, replici scurte și
DAVIDOGLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286705_a_288034]
-
și comprehensiunea pe care o arată față de personajele al căror destin nefericit îl cunoaște dinainte și a căror zbatere o urmărește cu o simpatie ce nu coboară niciodată în lacrimogen. Prin nuvelele sale, a adus un spor de calitate prozei realiste din primele două decenii ale secolului al XX-lea. D. a fost și un harnic romancier. Tinerețea Casandrei (1913), Păcatul rabinului (1920), Orașul bucuriei (1920), Domnul colonel (1920), Domnul deputat (1921), Vieți zdrobite (1926), Monahul Damian (1928) încearcă să realizeze
DEMETRIUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286728_a_288057]
-
ale secolului al XX-lea. D. a fost și un harnic romancier. Tinerețea Casandrei (1913), Păcatul rabinului (1920), Orașul bucuriei (1920), Domnul colonel (1920), Domnul deputat (1921), Vieți zdrobite (1926), Monahul Damian (1928) încearcă să realizeze o frescă de tip realist a societății. Mediile sunt diverse și variate, de la politicieni și industriași, la funcționari neînsemnați și femei decăzute. Observațiile sunt ale unui cunoscător avizat, deși înlănțuirea lor ia adesea turnură partizană. Scriitorul nu este însă un pamfletar. Construcțiile urmăresc logica epicului
DEMETRIUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286728_a_288057]
-
îi este permis romancierului, care poate mixa realul cu imaginarul, pentru a prezenta epoci diferite, de la vechii traci la secolul al XX-lea, într-o încercare de a reconstitui spiritul fiecărui timp. Abordând o tematică istorică, autorul recurge la stilul realist clasic, vizitând fie și o realitate imaginată, cu unele infuzii romantice și accente bombastic-retorice. Culorile sângelui este o carte dedicată pictorului „oficial” din vremea lui Brâncoveanu, Pârvu Mutu, zugravul de biserici care, la început de veac XVIII, este un artist
DIACONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286745_a_288074]
-
coerența conceptuală a măsurilor inițiate sau atașamentul politic față de caracterul unor anumite măsuri, cât șansele de funcționare ale modelului adoptat În condițiile inexistenței unui impuls politic de intensitatea celui care a susținut procesul de aderare. În aceste condiții, un demers realist de reformare trebuie să fie consistent nu cu intenția de a răspunde unor cerințe politice externe, ci cu acele obiective a căror realizare să fie sustenabilă, În condițiile modificării presupozițiilor specifice administrației În care ele se doresc realizate. 2.1
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
din Româniatc "O perspectivă asupra plăților informale În sectorul de sănătate din România" Bogdan Lăzărescutc "Bogdan Lăzărescu" Laurențiu Mihaitc "Laurențiu Mihai" Rezumat În acest studiu, vom Încerca să argumentăm că singura metodă de a pune sistemul de sănătate pe baze realiste este reconsiderarea asigurărilor non-substitutive, ca mijloc de finanțare a cheltuielilor din domeniul sănătății. Această concluzie este susținută de existența unui cuantum ridicat al plăților informale la nivelul sistemului de sănătate, fapt care Împiedică evaluarea cererii și ofertei de servicii medicale
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
plățile informale În sectorul de sănătate din România. Reforma sistemului de sănătate din România a devenit În ultimii ani o prioritate indiscutabilă pe agenda guvernamentală. Vom Încerca să argumentăm că singura metodă de a pune sistemul de sănătate pe baze realiste este reconsiderarea asigurărilor non-substitutive ca mijloc de finanțare a cheltuielilor pentru sănătate. Argumentarea va decurge În felul următor: atât timp cât fondurile din contribuțiile obligatorii la asigurările sociale de sănătate și din programele guvernamentale nu acoperă costurile anuale ale serviciilor de sănătate
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]