6,510 matches
-
mari echipamente, creditate adesea mai mult din rațiunile efectelor structurante și controlate asupra dezvoltării urbane. Sprijinindu-se pe exemple concrete inspirate de propria experiență, Michel Bonetti a realizat, cu ocazia unui colocviu despre discursul și practicile proiectelor urbane 541, o recenzie critică a acestui prêt-à-porter al raționamentului urbanistic care comandă încă în zilele noastre majoritatea proiectelor de amenajare. Rechizitoriul său subliniază pregnanța unei gândiri sistemice până la caricatură, care nu crede decât în crearea căilor de circulație pentru dezencla-vizarea cartierelor în dificultate
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
fragment din drama Viforul), I. Al. Brătescu-Voinești (povestirea Puiul). Tot aici apar note de călătorie ale Elenei Văcărescu, pagini memorialistice despre Pușkin aparținând lui Zamfir C. Arbore și fragmente din romanul Haiducul de Bucura Dumbravă. La secțiunea de critică, pe lângă recenziile de la rubrica „Bibliografie”, sunt publicate și o serie de comentarii folcloristice semnate de Mihail Solca, Ion Peretz, Jules Brun. Alți colaboratori: Teodor T. Burada, N. Iorga, N.I. Apostolescu, Pompiliu Eliade. I.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289277_a_290606]
-
al patrulea volum. În 1940, ocupa postul de director al Artelor în Ministerul Educației Naționale. B. debutează în anul 1923, la revista „Ramuri fragede”, a elevilor de la „Sf. Sava”, cu o traducere din Charles Baudelaire. Începând din 1929, publică articole, recenzii, note, cronici muzicale și plastice în „Rampa”, „La Nation roumaine” (aici fiind și redactor), „Vremea”, „Tiparnița literară”, „Cuvântul”. Poetul se lansează în 1931 cu volumul de versuri Eulalii, prefațat de Ion Barbu și încununat cu Premiul Socec. Singurele versuri încredințate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
Leonard Divarius și Const. I. Manea, iar de la numărul 5-6/1934 publicația e redactată doar de primul. Lipsită de un articol-program, P. vădește o vagă orientare modernista, ce transpare atât din poeziile incluse în sumar, cât și din scurtele comentarii, recenzii și însemnări cuprinse în rubricile „Cronică poeziei” și „Reviste”. Printre semnatarii versurilor se numără, în afară redactorilor, Elenă Farago, Coca Farago, Al. Iacobescu, Tiberiu Iliescu, Ț. Păunescu-Ulmu, Eugen Constant, Ilariu Dobridor, Aurel Tita, Ștefan Bălcești, Constantin Nisipeanu, Mihail Cruceanu, Sabina
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288868_a_290197]
-
sunt semnate de Victor Papilian, iar poeziile de Ciprian Doicescu și Alexandru Carrusy. Lui Ramiro Ortiz îi aparține articolul Poeziile italiene ale lui Asachi și lui C. Rădulescu-Motru însemnările intitulate De ce literatura română e lipsită de actualitate?. Sumarul mai include recenzii la cărți de Mihail Celarianu și Al. Iacobescu, cronici muzicale și plastice, revista revistelor etc. Dacă revista și-ar fi continuat apariția, între colaboratorii de marcă ar fi urmat să se numere, după cum se menționează la un moment dat, N.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288839_a_290168]
-
prezenți cu schițe și nuvele umoristice, iar G. I. Pitiș cu material folcloric. Se reproduc și basmele populare ale lui Petre Ispirescu. Din 1892, Nicolae Petrașcu a redactat o cronică literară, accidental intră în sumar și N. Iorga, cu o recenzie despre Al. Vlahuță, și deseori, spre sfârșitul secolului, se manifestă cu o seamă de cronici și recenzii A. Alexandrescu-Dorna. Personalității lui Eminescu i se rezervă un spațiu deosebit, începând cu numărul 3 din primul an, când se tipărea articolul Poetul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286387_a_287716]
-
populare ale lui Petre Ispirescu. Din 1892, Nicolae Petrașcu a redactat o cronică literară, accidental intră în sumar și N. Iorga, cu o recenzie despre Al. Vlahuță, și deseori, spre sfârșitul secolului, se manifestă cu o seamă de cronici și recenzii A. Alexandrescu-Dorna. Personalității lui Eminescu i se rezervă un spațiu deosebit, începând cu numărul 3 din primul an, când se tipărea articolul Poetul Eminescu s-a stins. Au urmat În Nirvana, al lui Caragiale, apoi discursurile funebre rostite de D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286387_a_287716]
-
-o pe cea din urmă. După ce s-a dedicat carierei literare, a obținut și diploma Facultății de Filologie. Debutează în anul 1947, la revista „Flacăra”, cu povestirea Vin brașovenii. Publică la cotidiane din Iași, București, Suceava, Botoșani și semnează numeroase recenzii și articole pe teme culturale în „Steaua”, „Scânteia”, „Iașul nou”, „Contemporanul”, „Cronica”. Dar activitatea de publicist este legată în primul rând de „Iașul literar”, revista la care a scris cu regularitate. Prima carte, Bostanii, îi apare în 1950 și este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287637_a_288966]
-
Edmond Nicolau”. Va debuta în „Literatorul” (1992), cu povestirea Păcătosul (prezentată de Eugen Simion); aproape concomitent publică în „Caiete critice” un comentariu la un roman de Bujor Nedelcovici. Va colabora cu povestiri sau fragmente de proză, precum și cu articole, comentarii, recenzii și cronici literare la „Literatorul”, „Contemporanul - Ideea europeană” și „Caiete critice”, revistă la care din februarie 1993 este redactor, iar din 2002 unul din titularii cronicii literare. Prima lui carte este Vremelnicie pierdută (2001; Premiul pentru debut al Fundației Naționale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288924_a_290253]
-
la iveală serioase rămâneri în urmă la unii critici care merg de la o atitudine «negustorească 0╗ de cântărire meschină și indiferentă a «calităților» și «lipsurilor», până la negarea în fapt a valorii poeziei lui Eugen Frunză (așa cum s-a întâmplat cu recenzia Vieții românești). Tov. Petru Dumitriu și alți vorbitori au arătat că denigratorii acestei poezii se așează - conștient sau inconștient - pe o poziție dușmănoasă (...). Trebuie spus însă că nu toate intervențiile din cadrul dezbaterii au fost de natură să împingă discuția înainte
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
pildă descrierea Sulinei). Și în special, prin complacerea într-o anumită atmosferă de misticism, chiar acolo unde nu e absolut necesar pentru a zugrăvi veridic realitatea (descântec, ziua babei, căutarea înecatului etc.) și aceasta fără a lua atitudine combativă”. Nici recenzia din Iașul Nou26 nu diferă prea mult de cele citate anterior: „Și, aici văd unul din principalele merite ale romanului recent apărut la E.S.P.L.A Soarele răsare în Deltă, de Vladimir Colin. Autorul vorbește despre viața unor oameni dintr-o
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nr.36 (309), 5 sept. 21 Mihu Dragomir. - Poezie și cântec. În: Viața românească, nr. 12, dec. 1952 22. Maria Vasilescu - Pe unde au fost cherhanale. Idem, nr. 1, ian. 1951 23. Sorin Arghir. - Vladimir Colin: „Cormoranul pleacă pe Mare”. Recenzie. In: Contemporanul, nr.254 (1), 4 ian. 1952 24 S. Damian.- Unde duce necunoașterea vieții: Idem, nr.7 (280), 15 febr. 25. Eugen Campus.Ceva despre fluvii, meandre și bălți. În: Viața românească, nr.2, febr., 1952 26. I. Sârbu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cerut participanților la dezbateri să-și concentreze atenția asupra problemei tipicului ca problemă fundamentală care trebuie să stea în centrul discuțiilor (...). A.E. BACONSKY a înfățișat unele aspecte ale criticii noastre literare, referindu-se la o serie de cronici și recenzii apărute în revistele literare. Vorbitorul a criticat monotonia și ariditatea acestor articole. A.E. Baconsky a susținut că timp de un an de zile n-a apărut nici un articol interesant de critică literară. S. FĂRCĂȘAN, subliniind însemnătatea discuției, a arătat
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
există o ordine în lumea relativă a fenomenelor (...). Fiindcă a venit vorba de durabilitatea înfăptuirilor omenești, găsesc cu cale a spune câteva cuvinte despre romanul construcției, luând ca exemplu Drum fără pulbere în ediția a doua. Nu voi face o recenzie a acestei cărți. Petru Dumitriu e om tânăr cu spiritul pregătit umanistic, care a început să-și exercite condeiul în maniera adevăraților artiști, copiind clasici, căutând a surprinde măreția gestului elin. Realismul lui are o originalitate dublă: studiul vieții și
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Ignătescu, Iulian Mihu, Remus Luca, Florin Petrescu, Emil Stoleru, Sorana Ursu, Constantin Varta, Tiberiu Vornic, Ștefan Andrei. Critica fiind bântuită de alte priorități, printre care și analizele în lumina tipicului, puține din aceste cărți s-au bucurat de cronici sau recenzii; despre unele volume am aflat câte ceva din aceste radiografii. S-a mai scris despre două nuvele apărute în serial în Viața românească (Pasărea furtunii de Petru Dumitriu, Cișmele și Noroi de Ștefan Luca) ca și despre romanele Valea Fierului de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
închinată lui Bălcescu și primul tom a și apărut sub titlul Un om între oameni (...). Se discută în chip foarte viu pentru și contra formulelor artistice folosite și uneori născocite de autor; unii critici literari amenință chiar că vor scrie recenzii despre Un om între oameni, dar asemenea recenzii iscălite de tovarăși ca I. Vinter, Paul Georgescu, N. Tertulian, plutesc încă numai la orizont, ca niște nori placizi de vară, într-o zi de arșiță. O să plouă? N-o să plouă? Să
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
apărut sub titlul Un om între oameni (...). Se discută în chip foarte viu pentru și contra formulelor artistice folosite și uneori născocite de autor; unii critici literari amenință chiar că vor scrie recenzii despre Un om între oameni, dar asemenea recenzii iscălite de tovarăși ca I. Vinter, Paul Georgescu, N. Tertulian, plutesc încă numai la orizont, ca niște nori placizi de vară, într-o zi de arșiță. O să plouă? N-o să plouă? Să dea dumnezeul nostru Jupiter Aestheticus să plouă cu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lucrare valoroasă iar autorul ei își marchează astfel hotărârea de a-și închina mai din plin toate forțele dezvoltării acestei literaturi. Prețuind cum se cuvine povestirea de față, cititorii așteaptă cu nerăbdare lucrările viitoare ale lui Zaharia Stancu”. • Alte cronici, recenzii sau comentarii despre proza anului: - Dan Hăulică - Pasărea furtunii. În: Iașul Nou, nr. 2; aug. 1953 - I. Sârbu - Dragoș Vicol: „Valea Fierului”. Idem, nr. 3-4, dec. 1953 - Dumitru C. Micu - Șun de G. Călinescu. Idem. - Laurențiu Tudor - O carte consacrată
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
proiecte culturale în cadrul Fundației pentru o Societate Deschisă. A fost distins cu Premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor (1990), Premiul de critică al Uniunii Scriitorilor (1995) ș.a. Format în ambianța revistei „Orizont”, M. practică de ani și ani gazetăria literară, recenzia, cronica, interviul, dar îndărătul preocupărilor pentru actualitate rămâne preocuparea teoretizantă. El este unul dintre cei trei-patru „doctrinari” ai generației ’80 (alături de Ion Bogdan Lefter, Radu G. Țeposu, Ioan Buduca), vrednic comentator al congenerilor, însă pasiunile literare îi sunt cu mult
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288118_a_289447]
-
o vastă colecție de lepidoptere care cuprinde peste 2.600 specii în circa 30.000 de exemplare. Pe baza acestui material a publicat 45 de lucrări originale de entomologie, apărute între anii 1927-1964. De asemenea, a mai publicat peste 16 recenzii în Revista științifică V. Adamachi. Lucrările sale au fost remarcate de mulți zoologi din țară și de peste hotare. Alexei Alexinschi a fost membru în mai multe societăți științifice, între care: Societatea română de științe, Societatea de geografie, Societatea naturaliștilor din
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
de 3 ani din Bacău, unde a funcționat până în 1975, când s-a pensionat la cerere. Activitatea didactică nu l-a îndepărtat, însă, de cercetarea științifică. Alexandru Andronic este autor a peste 100 de studii, rapoarte de săpături, note și recenzii, publicate în țară și străinătate, îmbrățișând un spectru larg de probleme, extinse din antichitate până în epoca contemporană. În special, a desfășurat o susținută activitate științifică de teren, efectuând cercetări de suprafață, săpături de salvare și apoi sistematice pe teritoriul orașului
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
la Iași, participă la redactarea ziarului Îndrumarea, alături de Radu Cernătescu, Horia Hulubei, Oscar Franche, Ștefan Bârsănescu și alții - în cadrul orientării împotriva mișcărilor legionară și cuzistă. Din 1925 începe și colaborarea la prestigioasa revistă ieșeană Viața românească, semnând mai ales recenzii și traduceri din limba rusă. Pedagog, filosof, sociolog și filolog, Vasile Harea a ilustrat aceste calități prin lucrări de mare valoare. Dintre studiile sale pedagogice menționăm: Gândirea și formarea ei prin instrucție (1920), Avântul învățământului superior în România întregită (1922
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
mecanismelor și mașinilor, aproximații și funcții speciale, probleme de control optimal, ecuații funcționale, optimizări în inginerie, biomatematică, istoria matematicii, mecanicii, astronomiei, astronauticii, prof.dr. docent D.I. Mangeron este autorul a peste 600 de lucrări publicate (memorii științifice, monografii, articole de cercetare, recenzii, articole de sinteză sau popularizare elevată, comunicări la marile manifestări științifice internaționale, lecții și conferințe la solicitarea unor universități de pe mapamond etc.ă. În domeniul matematicii s-a impus ca savant de talie internațională încă de la primele lucrări științifice cu
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Al.I.Cuza (1948-1949), apoi conferențiar la Institutul Teologic din București (1949-1950). Activitatea sa de cercetător s-a îndreptat în primul rând către cunoașterea trecutului pământului natal. Din 1928 și până la sfârșitul zilelor a publicat peste 450 de studii, articole, recenzii, note, în volume și în peste 40 de ziare și reviste din România și din străinătate. Sensul major al acestei activități atât de bogate îl constituie punerea în circulație a unui imens material documentar referitor la istoria românilor de pretutindeni
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
populare. O remarcabilă autenticitate artistică o demonstrează Hora de la Plevna pe versuri de Vasile Alecsandri, Stejarul și cornul pe versuri populare, Ca un glob de aur pe versuri de Dimitrie Bolintineanu. Gavriil Musicescu a armonizat melodii populare și a publicat recenzii și studii muzicale, articole în legătură cu valoarea folclorului ca bază pentru dezvoltarea muzicii culte. Compozitorul și dirijorul Gavriil Musicescu s-a stins din viață la 8 decembrie 1903, la Iași. Elevii săi, Ion Vidu și Timotei Popovici, veniți din Banat să
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]