7,041 matches
-
al Franței. Fiica lor, Maria, a fost singurul copil a lui Carol care a supraviețuit și care a moștenit toate domeniile burgunde. Isabela a murit în 1465. Carol era în termeni buni cu cumantul său, Delfinul, atunci când acesta a fost refugiat la curtea Burgundiei din 1456 până ce Ludovic i-a succedat tatălui său ca rege al Franței în 1661. Dar Ludovic a început să urmărească unele dintre aceleași politici ca tatăl său; Carol a privit cu întristare cum mai târziu Ludovic
Carol Temerarul () [Corola-website/Science/322480_a_323809]
-
este să unească într-un singur regat cele două teritorii burgunde. Pentru a realiza acest lucru, va face tot posibilul. În octombrie 1470, cumnatul său, Eduard al IV-lea al Angliei, rege al Angliei, și mulți adepți yorkiști, s-au refugiat la curtea din Burgundia în timp ce regele detronat Henric al VI-lea a fost repus pe tron. În martie următor, cu ajutor burgund, Eduard a intrat în Anglia și în mai a cerut tronul. Carol se aliase cu Eduard și încercase
Carol Temerarul () [Corola-website/Science/322480_a_323809]
-
devenise unul al proscrișilor). Astfel, pictorul Constantin Lecca care a fost originar și el din orașul de sub Tâmpa, a fost îndepărtat din învățământ de către căimăcănimea reacționară și a fugit din Craiova după cincisprezece ani de activitate didactică. El s-a refugiat și și-a găsit azil la Brașov, unde avea încă legături politice și de familie. Cei doi au legat o strânsă prietenie. La Brașov a existat de asemenea și societatea "Casina română" fondată în anul 1835, societate care a sprijinit
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
fost primit cu căldură de vechii prieteni și, în 1919, ales membru de onoare al Academiei Române. Însă în atmosfera xenofobă postbelică, pentru evreul Hariton Tiktin, deși botezat, nu s-a putut găsi un post academic corespunzător. Dezamăgit, el s-a refugiat la fiica sa, la Berlin, unde a văzut prăbușirea Republicii de la Weimar și ascensiunea lui Hitler și a nazismului. A murit la Berlin la 13 martie 1936. Conform dorinței sale, a fost înmormântat la Iași. La moartea lui Tiktin, revista
Heimann Hariton Tiktin () [Corola-website/Science/316926_a_318255]
-
astăzi Slătioara, unde starețul Chiril le-a construit o biserică de lemn, în același an cu cea din Râșca și purtând hramul "Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil". Odată cu sătenii din Râșca strămutați la Slătioara, s-au stabilit acolo și ardeleni refugiați din calea persecuțiilor religioase din Ardeal care au întemeiat satul Buda, pe care au denumit-o după capitala Regatului Ungariei, orașul Buda (astăzi Budapesta). De-a lungul timpului, în această biserică au slujit atât ieromonahi de la Mănăstirea Râșca, cât și
Biserica de lemn din Slătioara, Suceava () [Corola-website/Science/316951_a_318280]
-
Franța au hotărât să se implice. Au redactat un memoriu adresat președintelui Albaniei, în care i-au cerut să-l ia pe regizor sub protecția sa. Tentativa nu a dat roade și astfel, Ndoc Cefa a fost forțat să se refugieze în Statele Unite.
Kanun () [Corola-website/Science/316977_a_318306]
-
1936 se construiseră deja aproximativ 40 de biserici. În anul 1936, acțiunea forțelor de poliție a dus la demolarea tuturor lăcașurilor de cult pe stil vechi, iar ieromonahul Glicherie a fost arestat. Eliberat în anul 1939, ieromonahul Glicherie s-a refugiat împreună cu ierodiaconul David Bidașcu în pădurile din munții Moldovei. Cei doi au ajuns în preajma localității Slătioara, cu drumuri greu accesibile. După al doilea război mondial, Biserica Ortodoxă de Stil Vechi din România a fost recunoscută prin actul Ministerului Cultelor nr.
Mănăstirea Slătioara () [Corola-website/Science/316983_a_318312]
-
teritoriul aliaților lor spanioli în drumul spre Portugalia, în octombrie 1807, trupele franceze sunt foarte bine primite de populație, astfel că francezii ocupă Lisabona (30 noiembrie) iar familia regală portugheză, Bragança, în fruntele cu regele Ioan al VI-lea se refugiază în Brazilia. Dar Spania începutului de secol XIX era o țară înapoiată, măcinată de o profundă criză politică și economică și un aliat nedemn de încredere pentru Napoleon I, care, din 1808 începe să ocupe sistematic țara. Relațiile franco-spaniole nu
Războiul Peninsular () [Corola-website/Science/316970_a_318299]
-
a lupta împotriva armatei regulate spaniole, ceea ce cerea concentrarea trupelor și lupta împotriva gherilelor, pentru care era necesară dispersarea trupelor. La sfârșitul lui 1809 și în 1810 francezii cuceresc Ciudad Rodrigo și Almeida și obligă armata britanică, redebarcată să se refugieze în spatele liniilor de la Torres Vedras, în apropiere de Lisabona. O a doua fază a războiului începe în 1811, pe fundalul deplasării unui număr din ce în ce mai mare de soldați francezi spre Germania centrală, în vederea pregătirii campaniei din Rusia și a întăririi efectivelor
Războiul Peninsular () [Corola-website/Science/316970_a_318299]
-
întotdeauna au trebuit să depună toate eforturile, în scopul de a câștiga bani să mănânce. Arakawa a vrut să integreze în poveste problemele sociale. Ea a adunat informații vizionând programele de știri și a vorbit cu oamenii, cum ar fi refugiați, veterani de război și yakuza. Mai multe elemente plot se extind pe această temă cum ar fi Pinako Rockbell având grijă de frații Elric după moartea mamei lor și aceștia ajutând oamenii din toată țara, pentru a obține o înțelegere
Hiromu Arakawa () [Corola-website/Science/328875_a_330204]
-
oraș moldovenesc. Conducătorul grupului, Pavel Golea (Traian Stănescu), este rănit la braț de o schijă și trebuie să fie dus de urgență la un medic care să-i trateze rana. Activiștii comuniști reușesc să se strecoare prin barajul militar româno-german, refugiindu-se fiecare pe unde reușește. Tânărul intelectual Mereuță (Mircea Stoian) îl aduce pe Pavel Golea la domiciliul a trei surori, unde locuia în gazdă. Sora cea mare, Iulia (Adela Mărculescu), era medic și „om de omenie” și-i tratează rana
Surorile (film din 1984) () [Corola-website/Science/328895_a_330224]
-
permisii a acestuia de pe front. Ofițerul fusese crescut în casa moșierei Catinca Gorăscu (Olga Tudorache) și era fiul surorii nebune a acesteia, Eleonora (Ileana Predescu). Apropierea frontului determină retragerea armatei române, iar căpitanul Stratilat pleacă fără Valentina. Moșiereasa Catinca se refugiază și ea, în timp ce palatul ei este rechiziționat. După evenimentele istorice de la 23 august 1944, Iulia își dedică timpul îngrijirii luptătorilor antifasciști, luând contact cu ideile comuniste și aderând la ele din convingere. În anii de după război, ea se încadrează în
Surorile (film din 1984) () [Corola-website/Science/328895_a_330224]
-
ca recuceritor și restaurator, Aurelian a învins triburile alemanilor cu care se confrunta în Italia, ca mai apoi să se reorienteze asupra Zenobiei pe care o va învinge în bătăliile de la Immae și Emesa. Zenobia a fost forțată să se refugieze în Palmira, unde a organizat ultima rezistență. Forță de invazie care a compus armata lui Aurelian a fost compus din legiuni din provinciile Moesia, Pannonia, Noricum și Raetia, trupe de elită din cadrul Gărzii pretoriene, și cavalerie din Dalmația și Mauretania
Asediul Palmirei () [Corola-website/Science/328965_a_330294]
-
episcop reformat, a efectuat o vizită la Vatican. În cursul discuției avute cu papă Paul al VI-lea, ministrul ungar de externe a cerut rezolvarea „chestiunii Mindszenty”, adică mutarea cardinalului Mindszenty din ambasada SUA la Budapesta, unde acesta se află refugiat din 1956. Presiunea asupra Sfanțului Scaun era cu atat mai mare, cu cât și Statele Unite ale Americii erau interesate să scape de oaspetele incomod din ambasada budapestana. Casaroli l-a vizitat pe Mindszenty în ambasada SUA din Budapesta în anul
Agostino Casaroli () [Corola-website/Science/328963_a_330292]
-
în grupuri restrânse, în primul rând printre berberii din nordul Africii, în Mzab (Algeria), pe lângă Gardaya (oraș din nordul Algeriei, care a făcut parte dint-un „stat teocratic” în deșertul Mzab, la 600 km sud de Alger, unde ibadiții s-au refugiat pentru a trăi într-o comunitate religioasă supusă legilor divine), în insula Djerba (Tunisia), în munții Nafusa (Libia), apoi în regiunea Omanului (unde reprezintă aproximativ 75% din populație), de unde au trecut în Zanzibar, care a devenit un centru al publicațiilor
Kharigism () [Corola-website/Science/328955_a_330284]
-
în cadrul imperiului. Amiralul Ciceakov îl informa, în 1812, pe țarul Alexandru I că predecesorul său, generalul Kutuzov, a creat în Basarabia condiții favorabile, ajutând coloniștii „să se așeze ieftin și potrivit cu deprinderile oamenilor din aceste ținuturi”. Totodată, românii care se refugiaseră peste Prut de frica „robiei moscălești”, au început treptat să se întoarcă la vetrele lor după ce autoritățile au promis că vor respecta vechile datini și obiceiuri moldovenești. De asemenea, în ținut au fost atrași nobili și ofițeri ruși, cărora li
Colonizarea Basarabiei () [Corola-website/Science/328966_a_330295]
-
false” („sluhi”) precum că Basarabia „are un pământ de aur”, „este un pământ de rai”, „de paradis”. De aceea, acești țărani șerbi nu mai vroiau să lucreze gratis, degeaba la boierii ruși. Ei lăsau casele lor, moșiile boierilor și se refugiau în alte gubernii, inclusiv în Basarabia. Numai în 1810-1811 au venit în Bugeac peste 15.000 de țărani fugari ruși, dar și ucraineni. Dacă în 1812 în 12 sate rusești din Bugeac locuiau 312 familii, apoi în 1822 deja locuiau
Colonizarea Basarabiei () [Corola-website/Science/328966_a_330295]
-
deja locuiau peste 1.248 de familii rusești. A doua categorie de țărani ruși care au colonizat Basarabia erau „rascolnicii”, reprezentanții credinței de rit vechi ortodox. Ei nu au acceptat reforma bisericească a patriarhului Nikon din 1655-1656 și s-au refugiat în mai multe regiuni ale țărilor vecine, de altfel și în Basarabia. Trăiau izolat de moldoveni, se ocupau cu agricultura, vităritul și manufactura de casă, nu au studiat limba română, aplicau obiceiurile ritului vechi ortodox. În 1868 în Basarabia locuiau
Colonizarea Basarabiei () [Corola-website/Science/328966_a_330295]
-
de I.A. Anțupov în 1861-1865 în ținutul Orhei trăiau 865 de rascolnici, inclusiv 250 în comuna Telenești. De asemenea mai activau în satele Ivancea și Izbiște. Din 1656 și până în 1903, în zona de nord a Basarabiei s-au refugiat circa 10.000 de rascolnici. A treia categorie de țărani ruși care au venit în Basarabia au fost țăranii coloniști aduși de către administrația țaristă. La 21 septembrie 1826 a fost confirmată decizia cu privire la strămutarea în Basarabia a 20.000 de
Colonizarea Basarabiei () [Corola-website/Science/328966_a_330295]
-
vasalitățile. La Medina profetul a stabilit cum trebuie administrat și condus statul islamic, cum trebuie să funcționeze justiția și ce taxe trebuie percepute. În doar zece ani petrecuți sub îndrumarea profetului, comunitatea musulmană din Medina a crescut de la optzeci de refugiați la o mișcare ce cuprindea zeci de mii de oameni. Nici Coranul, nici Muḥammad n-au reglementat instituțional problema comunității. Dispozițiile luate pentru organizarea statului de la Medina erau decizii luate de pe o zi pe alta, emanând direct de la profet și
Umma () [Corola-website/Science/328994_a_330323]
-
trebui să se educe din nou în vederea unei folosiri pașnice a energiei nucleare. Povestirea a fost scrisă ca o favoare datorată revistei Boston University Graduate Journal, fiind publicată acolo în luna decembrie a anului 1954. Doi savanți care s-au refugiat sub suprafața planetei Marte alături de alte câteva sute de oameni, povestesc despre cum arăta Pământul înainte de a fi distrus de un război nuclear, sperând ca, în timp, să îl poată repopula. Povestirea a fost scrisă în luna iunie a anului
Întemeietorii () [Corola-website/Science/325325_a_326654]
-
la începutul lunii mai, ceea ce a obligat corăbiile rușilor să navigheze în cea mai mare parte a timpului în apropierea coastei. În aceste condiții rușii au pierdut fregata „Rafail”, iar bricul „Mercury” a reușit, după o urmărire strânsă, să se refugieze în ape sigure. Flota rusă a trecut la acțiuni ofensive doar la sfârșitul lunii mai, când o escadră sub comanda lui Greig a organizat blocada navală a Strâmtorilor, împiedicând aprovizionarea Constantinopolului pe mare. Pe frontul din Bulgaria, baronul Diebitsch a
Războiul Ruso-Turc (1828–1829) () [Corola-website/Science/325356_a_326685]
-
cu Boso, membru al familiei Bosonizilor, pe atunci conte de Vienne, care ulterior, în 879, s-a autoproclamat rege de Provence. În mai 878, împreună cu soțul ei, i-a acordat adăpost în Arles papei Ioan al VIII-lea, care se refugiase din fața sarazinilor. După lovitura de stat a soțului spu din octombrie 879, ea a ajutat la apărarea orașelor sale în fața atacurilor rudelor sale Carolingiene. În 880, ea a apărat cu succes chiar capitala Vienne însăși, în fața forțelor reunite ale lui
Ermengarda de Provence () [Corola-website/Science/325422_a_326751]
-
ale lui Carol cel Gras și ale co-regilor din Francia apuseană, Ludovic al III-lea și Carloman. În august 881, nou încoronatul rege Carol cel Gras a prădat și incendiat Vienne, forțând-o pe Ermengarda și pecopiii ei să se refugieze la Autun, sub protecția cumnatului ei, Richard de Burgundia. Între timp, Boso a reușit să fugă în Provence. La moartea lui Boso din ianuarie 887, baronii din Provence au ales-o pe Ermengarda să activeze ca regent, având sprijinul lui
Ermengarda de Provence () [Corola-website/Science/325422_a_326751]
-
trecut în teritoriul triburilor slave ale obodriților și liubicilor (în regiunea Lübeck), unde l-au instigat la răscoală pe prințul Nako, a cărui acțiune a fost însă reprimată de regele Otto I în bătălia de la Recknitz. Tinerii Billungi s-au refugiat la curtea ducelui Ugo cel Mare din Franța. Când Ugo a murit în anul următor, Wichmann a fost nevoit să revină în Germania, fiind totuși iertat după ce a jurat supunere regelui Otto. Cu toate acestea, el a rămas un adversar
Wichmann cel Tânăr () [Corola-website/Science/325414_a_326743]