6,946 matches
-
administrației (prezumția este că așteptările acesteia coincid, cel puțin prin finalitatea lor, cu cele ale societății din afara penitenciarului). Trecerea de la un regim la altul depinde, așadar, de două elemente: comportarea deținutului și perceperea acestui comportament de către administrație ca semnificativă pentru reintegrarea în societate. În termenii proiectului de lege, respectarea regulilor instituției („buna conduită” a deținutului) are semnificații legate direct de lumea de afară; un asemenea deținut, care face eforturi pentru reintegrarea socială în cadrul activității socioeducative etc., va fi plasat într-un
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
deținutului și perceperea acestui comportament de către administrație ca semnificativă pentru reintegrarea în societate. În termenii proiectului de lege, respectarea regulilor instituției („buna conduită” a deținutului) are semnificații legate direct de lumea de afară; un asemenea deținut, care face eforturi pentru reintegrarea socială în cadrul activității socioeducative etc., va fi plasat într-un regim ce acordă grade de libertate sporite. În schimb, nerespectarea regulilor instituției poate determina plasarea deținutului într-unul dintre regimurile mai restrictive; justificarea unei asemenea măsuri nu se mai face
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
în penitenciar (infracțiunea săvârșită, durata pedepsei aplicate, starea de recidivă, personalitatea, vârsta, starea de sănătate) și elemente care țin de comportamentul deținutului în instituție (comportamentul individului pe parcursul executării pedepsei, precum și o categorie vagă de elemente, desemnată prin formula „posibilitățile de reintegrare socială ale persoanei condamnate”). Astfel evaluat, deținutul este inclus într-o serie de programe al căror scop final este pregătirea acestuia în vederea reintegrării în societate: activități socioeducative, asistență și consiliere psihologică, instruire școlară, formare profesională, găsirea unui loc de muncă
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
instituție (comportamentul individului pe parcursul executării pedepsei, precum și o categorie vagă de elemente, desemnată prin formula „posibilitățile de reintegrare socială ale persoanei condamnate”). Astfel evaluat, deținutul este inclus într-o serie de programe al căror scop final este pregătirea acestuia în vederea reintegrării în societate: activități socioeducative, asistență și consiliere psihologică, instruire școlară, formare profesională, găsirea unui loc de muncă. Ceea ce este interesant în proiectul noii legi este ideea implicării în această fază a specialiștilor de la marginea sau chiar din afara sistemului (consilieri de
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
în societate: activități socioeducative, asistență și consiliere psihologică, instruire școlară, formare profesională, găsirea unui loc de muncă. Ceea ce este interesant în proiectul noii legi este ideea implicării în această fază a specialiștilor de la marginea sau chiar din afara sistemului (consilieri de reintegrare socială și supraveghere, voluntari, reprezentanți ai societății civile).În termeni ipotetici, credem că atragerea unor persoane din afara sistemului poate ridica eficiența acestui tip de activitate (după Goffman, una dintre caracteristicile instituțiilor totale este întreținerea unor stereotipuri antagonice între lumea instituționalizaților
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de procese prin care Direcția generală a penitenciarelor să fie obligată să răspundă pentru nerespectarea dispozițiilor legale în vigoare. * * * Așa cum reiese din textul proiectului de lege, finalitatea activităților desfășurate pe perioada detenției este de să-l pregătească pe deținut în vederea reintegrării în societate. Indiferent de regimul de detenție aplicat, condamnatul beneficiază de un ansamblu de drepturi: unele dintre acestea sunt acordate necondiționat și nu pot fi limitate, indiferent de comportamentul deținutului; altele sunt dependente, în totalitate sau cel puțin în parte
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
menținerea relațiilor cu familia persoanei condamnate”, „participarea persoanei condamnate la înhumarea unui membru de familie - soț/soție, copii, părinți - sau pentru rezolvarea altor situații grave, familiale sau de altă natură”). În același timp, permisiunea ieșirii din penitenciar contribuie la pregătirea reintegrării sociale a deținutului, atenuând efectele deculturației, produsă ca urmare a ruperii contactelor cu lumea din afara instituției, uneori pentru o perioadă îndelungată. Pe lângă condiția bunei comportări a deținutului, permisiunea de ieșire din penitenciar se acordă în funcție de regimul de executare a pedepsei
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
afectate exercitarea funcției de supraveghere (punctele a, c, e din proiectul de lege) sau organizarea satisfacerii în mod birocratic a trebuințelor masei de deținuți. Dacă în centrul sistemului de recompense buna comportare, „participarea la activitățile socioeducative, în general eforturile de reintegrare, ocupau un loc central, în lista abaterilor disciplinare acestea ocupă o poziție periferică. Singura abatere disciplinară legată de aceste activități este formulată în mod destul de vag la punctul b. „Tulburarea în orice mod a programelor socioeducative care se derulează în
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
art. 4, alin. (1). CAPITOLUL III. Consilierea psihologică a victimelor unor infracțiuni și alte forme de asistență a victimelor infracțiunilor Art. 7. - Consilierea psihologică a victimelor infracțiunilor se asigură, în condițiile prezentei legi, de către serviciile de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor, care funcționează pe lângă tribunale. Art. 8. - (1) Consilierea psihologică asigurată de serviciile de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor se acordă gratuit, la cerere, pentru victimele tentativei la infracțiunile de omor, omor calificat și omor
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
7. - Consilierea psihologică a victimelor infracțiunilor se asigură, în condițiile prezentei legi, de către serviciile de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor, care funcționează pe lângă tribunale. Art. 8. - (1) Consilierea psihologică asigurată de serviciile de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor se acordă gratuit, la cerere, pentru victimele tentativei la infracțiunile de omor, omor calificat și omor deosebit de grav, prevăzute la art. 174-176 din Codul penal, pentru victimele infracțiunilor de lovire sau alte violențe și vătămare corporală, săvârșite
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
a fost săvârșită pe teritoriul României sau dacă infracțiunea a fost săvârșită în afara teritoriului României și victima este cetățean român sau străin care locuiește legal în România. Art. 9. - Consilierea psihologică gratuită asigurată de serviciile de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor se acordă pe o perioadă de cel mult 3 luni, iar în cazul victimelor care nu au împlinit vârsta de 18 ani, pe o perioadă de cel mult 6 luni. Art. 10. - (1) Cererea pentru acordarea consilierii
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
3 luni, iar în cazul victimelor care nu au împlinit vârsta de 18 ani, pe o perioadă de cel mult 6 luni. Art. 10. - (1) Cererea pentru acordarea consilierii psihologice gratuite se depune la serviciul de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor de pe lângă tribunalul în a cărui circumscripție domiciliază victima. (2) Cererea poate fi depusă numai după sesizarea organelor de urmărire penală sau a instanței de judecată cu privire la săvârșirea infracțiunii. (3) Cererea trebuie să cuprindă: a) numele, prenumele, cetățenia
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
acordarea consilierii psihologice gratuite se anexează, în copie, documentele justificative pentru datele înscrise în cerere. (5) Cererea pentru acordarea consilierii psihologice gratuite se soluționează în termen de 10 zile de la data depunerii. Art. 11. - Serviciile de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor pot asigura și alte forme de asistență a victimelor infracțiunilor. Art. 12. - Organizațiile neguvernamentale pot organiza, în mod independent sau în cooperare cu autoritățile publice, servicii pentru consilierea psihologică a victimelor infracțiunilor și pentru asigurarea altor forme
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
printr-o cerere separată, în cerere se menționează și stadiul procedurii judiciare. (3) Cererea de compensație financiară și cererea privind acordarea unui avans din aceasta sunt scutite de taxa de timbru. CAPITOLUL VI. Dispoziții finale Art. 35. - Denumirea servicii de reintegrare socială a infractorilor și de supraveghere a executării sancțiunilor neprivative de libertate sau denumirea servicii de reintegrare socială și supraveghere, prevăzută în Ordonanța Guvernului nr. 92/2000 privind organizarea și funcționarea serviciilor de reintegrare socială a infractorilor și de supraveghere
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
și cererea privind acordarea unui avans din aceasta sunt scutite de taxa de timbru. CAPITOLUL VI. Dispoziții finale Art. 35. - Denumirea servicii de reintegrare socială a infractorilor și de supraveghere a executării sancțiunilor neprivative de libertate sau denumirea servicii de reintegrare socială și supraveghere, prevăzută în Ordonanța Guvernului nr. 92/2000 privind organizarea și funcționarea serviciilor de reintegrare socială a infractorilor și de supraveghere a executării sancțiunilor neprivative de libertate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 423 din
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
finale Art. 35. - Denumirea servicii de reintegrare socială a infractorilor și de supraveghere a executării sancțiunilor neprivative de libertate sau denumirea servicii de reintegrare socială și supraveghere, prevăzută în Ordonanța Guvernului nr. 92/2000 privind organizarea și funcționarea serviciilor de reintegrare socială a infractorilor și de supraveghere a executării sancțiunilor neprivative de libertate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 423 din 1 septembrie 2000, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 129/2002, precum și în alte acte
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
libertate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 423 din 1 septembrie 2000, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 129/2002, precum și în alte acte normative, se înlocuiește cu denumirea servicii de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor. Art. 36. - Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2005. (Publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 505 din 4 iunie 2004) Lege nr. 217 din 22 mai 2003 pentru prevenirea și combaterea violenței
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
cu celeritate cazurile de violență în familie. Art. 6. - (1) Autoritățile prevăzute la art. 5 vor asigura pregătirea și perfecționarea continuă a persoanelor desemnate pentru identificarea formelor de abuz și pentru instrumentarea cazurilor de violență în familie. (2) Serviciul de reintegrare socială și supraveghere a infractorilor va pregăti personal specializat - asistenți sociali și psihologi - capabil să desfășoare programe de terapie și consiliere a agresorilor. Rezultatele aplicării acestor programe se vor prezenta instanțelor, în condițiile legii. Art. 7. - (1) Comunitățile locale, prin
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
tinerilor care au petrecut o lungă perioadă în instituții rezidențiale se dovedește a fi una dintre cele mai dificile. Noile măsuri privind pregătirea timpurie și sistematică a acestor copii pentru viața independentă, ca și reorientarea sistemului de protecție către susținerea reintegrării familiale dau speranțe că, în mod treptat și printr-o abordare complexă, ea își va putea găsi rezolvări mai favorabile pentru generațiile viitoare. Rolul asistentului social în integrarea socioeducațională a copilului Lect. univ. dr. GHEORGHIȚA LAZĂR, Universitatea București Sfârșitul de
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Consilierea precriză: consilierea oferită în cazul unor performanțe școlare scăzute, înaintea abandonului școlar; ea poate avea și un rol preventiv, oferind sprijin elevilor și familiilor acestora în integrarea școlară. c) Consilierea postcriză: consilierea oferită după reluarea procesului educativ, în vederea readaptării, reintegrării în viața școlară, obținerii performanțelor școlare. De exemplu, servicii de consiliere postcură, în cazul persoanelor care au urmat anumite tratamente de dezintoxicare, în vederea prevenirii recăderii. Unii specialiști definesc asistența socială din școală ca având cinci dimensiuni foarte importante: 1. Furnizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de foc al Pământului" Fântâna; v. și "Ci iată acum ochii noștri cristalice sfere/ vor putrezi în țărâna care'i aceeași/ în tot Universul" Șansă exclusă). În esență așadar, o astfel de prăbușire are sens ascensional, permițându-i celui prăbușit reintegrarea în ritmurile eterne, în "firele prafului cosmic care o dată/ o singură dată fuseseră Eu" aceeași Șansă exclusă. În Missa solemnis, semnele acestei reintegrări în originar se înmulțesc vizibil, în așa fel încât, începând cu această carte, vocația orfică a lui
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Universul" Șansă exclusă). În esență așadar, o astfel de prăbușire are sens ascensional, permițându-i celui prăbușit reintegrarea în ritmurile eterne, în "firele prafului cosmic care o dată/ o singură dată fuseseră Eu" aceeași Șansă exclusă. În Missa solemnis, semnele acestei reintegrări în originar se înmulțesc vizibil, în așa fel încât, începând cu această carte, vocația orfică a lui Mihai Ursachi nu mai poate trece neobservată (Comentând unele dintre "armoniile profunde" ale acestei cărți, un alt reprezentant al grupului orfic, Dan Laurențiu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
încât, începând cu această carte, vocația orfică a lui Mihai Ursachi nu mai poate trece neobservată (Comentând unele dintre "armoniile profunde" ale acestei cărți, un alt reprezentant al grupului orfic, Dan Laurențiu, nota cu exactitate "Vocația orfică a poetului, de reintegrare prin strălucita extincție în regnurile naturii, de restabilire a echilibrului cu universul, a celui care o clipă s-a rătăcit de el, contestându-l"). Din moment ce destinul protagoniștilor acestor istorii revelatorii concepute de poetul Mihai Ursachi pare guvernat de principiul transsubstanțierii
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
teoreticienii, cu doctrinarii, cu susținătorii săi, se pare totuși că nu a dispărut cu totul ideea unei legături necesare ce se impune a fi stabilită (sau restabilită) între factorii religioși și cei politici, menținîndu-se convingerea că este obligatorie integrarea (sau reintegrarea) sacrului în ordinea Cetății. E foarte clar că formele prezentate nu au nici o legătură cu acea chemare de la început la mobilizarea maselor, chemare din care s-a născut modelul sărbătorii revoluționare. Mai degrabă e vorba de o reflecție de ansamblu
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
mi-a venit în minte o situație analoagă, demnă de pus alături de aceea prin care trecem acum. Îndată după întâia mare conflagrație, România întregită în hotarele ei etnoculturale se confrunta, după anii de război și criză, cu nevoia prezentă a reintegrării în ansamblul continentului. C. Rădulescu-Motru a scos atunci revista Ideea europeană, tocmai pentru a înlesni dialogul cu lumea, a limpezi opțiunile și a oferi publicului interesat un util cadru conceptual și de realități istorice pentru a situa corect problemele epocii
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]