8,522 matches
-
documente și mărturii provenite de la foști oameni politici încă în viață sau de la urmașii lor, depozitari ai unor documente, memorii ale acestora. De-a lungul anilor, un serviciu special constituit în Institut adunase un număr imens de benzi audio, cuprinzând relatări făcute prin viu grai de astfel de personalități. Aș da exemplu memoriile lui Pantelimon Halippa, Ion Inculeț, Ion Pelivan, manuscrisele lui Armand Călinescu (oferite de soția lui Institutului) și multe altele. Aceste materiale - unicate - aflate în arhiva Institutului erau accesibile
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
păstrat cu grijă de guvernul sovietic, ... fiecare operă fusese studiată de un specialist, curățită, iar unele tablouri chiar restaurate, dacă era necesar, și... totul era restituit astăzi, cînd puterea de stat este în mîinile poporului romîn însuși”. Redăm în continuare relatarea acad. G. Oprescu: „O comisie romînească era apoi invitată la Moscova ca să ia totul în primire, în mod solemn, așa cum era cerut de importanța gestului Uniunii Sovietice și de valoarea lucrurilor restituite și ca să marcheze, în același timp, dragostea și
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
fundează primele state bine organizate romînești, pînă la finele secolului al XVIII-lea. Se poate spune deci că Tezaurul este constituit din trei grupe mari: monedele și Tezaurul de la Pietroasa, arta medievală, arta modernă și contemporană.” (p. 10-11). Din confruntarea relatărilor publicate în 1958, în volumul mai sus menționat, cu documentele de arhivă privind conținutul Tezaurului evacuat la Moscova și depus spre „păstrare“ la Kremlin, precum și documentele ce se referă la tentativele necontenite făcute de România, în deceniile al III-lea
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
fost găsite tot acolo și, dacă nu, ce peregrinări au avut loc între 1918-1941, 1941-1945, 1945-1956 ?; e) ce s-a întâmplat cu celelalte bunuri depozitate la Kremlin și care nu mai apar în nici un document oficial, ulterior depozitării ?; f) în relatarea sa, acad. G. Oprescu informează că „piesele“ restituite în 1956 reprezintă 33 kg aur, 690 kg argint (din 93 tone aur expediate în 1916); se arată, de asemenea, că „o parte“ a obiectelor „a rămas la Moscova”; nu aflăm de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
1956 !), „au fost puse în ordine, depistate și sistematizate în întregime (subl. ns., V. M.), de asemenea, și valorile istorice și artistice românești care se află în păstrare în U.R.S.S.” Confuzia crește dacă adăugăm la cele de mai sus relatarea generalului Vedenin, comandantul Kremlinului, făcută delegației române, că a găsit întâmplător, în biserica Sfinților Apostoli, la doi ani de la numirea sa în funcția amintită, „niște icoane“ ce nu i s-ar fi părut a fi rusești și că, cercetând situația
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
neinventariate și nu au fost incluse în datele menționate. Ținând seama de aceasta, Direcția a II-a de Lichidare, pentru un tablou mai complet al bunurilor pierdute de noi în România și Basarabia, pe baza materialelor de care dispunem, a relatărilor, rapoartelor, informațiilor ș.a.m.d., a întocmit o listă a acelor depozite și unități ale Armatelor noastre 4, 6, 9 și parțial a Armatei 8, care au fost capturate sau predate românilor, dar ale căror bunuri nu pot fi stabilite
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de cuvânt/ vicioși/ bolnavi, ca niște nemântuiți limbuți, ca niște extrovertiți, care, pentru a funcționa, pentru a se salva, au nevoie să trăiască pe o scenă, au nevoie să spună tot, să spună măsluind cel mai adesea, deformând adevărul, potrivind relatarea astfel încât ei să iasă bine. Într-adevăr, am putea fi priviți așa. Dar eu propun o altă privire, o altă viziune. Această mașinărie metafizică neînțeles de complicată care este omul, în trecerea lui prin viață, lasă niște dâre. Emoția lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
totul cu maximă fidelitate. Nu mă preocupă profilul cititorului meu prezumtiv, cine e, cum e. Mă preocupă exclusiv chestiunea autorului caut să fiu eu autentic în ceea ce comunic (nu e ușor accentuez ce am zis înainte suntem înclinați să retușăm relatarea astfel încât imaginea noastră să fie cât mai bună, astfel încât să cădem mereu în picioare...). Dacă autenticitatea se atinge, atunci, implicit, și chestiunea cititorului se rezolvă. Nu m-am gândit la influența pe care pot exercita poeziile scrise de mine, dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
uzinei. O nouă istorie a Fabricii Nicolina, între clasic și modern, este până la urmă și un efort de cunoaștere, chiar aprofundare, a istoriei locale, în care informația aridă a documentului arhivat se îmbină, în chip fericit, cu povestirile foștilor angajați. Relatarea inedită a unor crâmpeie de viață, amintiri ale unor oameni, martori ai istoriei. Am găsit pretutindeni personaje. Oameni prietenoși, gata oricând să-și depene amintirile despre perioada mai lungă sau mai scurtă, petrecută ca angajați ai Nicolinei. Toți au fost
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
de la Nicolina. În ziua de 4 februarie 1933, o notă informativă a Chesturii ieșene surprindea momentul în care, la Atelierele Nicolina, s-a declarat grevă generală - într-un context economic foarte complicat -, pe fondul crizei economice din perioada 1929-1933. Textual, relatarea abundă în detalii: „La Atelierele C.F.R. Nicolina, lucrătorii au declarat grevă, au luat parte ca 1 400 lucrători. Motivul grevei - reducerea salariilor, concediu forțat și lipsa de lucru. Greva s-a început la ora 730 și s-a terminat la
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
fost redactat dinainte și doar semnat de către martori. În general, mărturiile se referă la desfășurarea evenimentelor dintre 15-16 februarie 1933 și la rolul important jucat de liderii comuniști (Ilie Pintilie și Gheorghe Gheorghiu-Dej) în organizarea mișcărilor muncitorești. Mai interesante sunt relatările care oferă informații despre martori. De exemplu, Mihai Crivei, unul dintre liderii sindicatului de la Nicolina, își începea povestirea cu o scurtă istorie a propriei tinereți: din 1917, a fost ucenic în Atelierele din Galați, apoi membru al U.T.C., arestat
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
1917, își începea activitatea ca ucenic. El descrie un oraș Iași în care toți erau înfometați din cauza războiului. Pâinea și pacea reprezentau principalele doleanțe ale manifestanților din 1919, adunați cu miile în fața Teatrului Național. Un alt episod ilustrat constant în relatările martorilor este cel al unei întruniri a comuniștilor ieșeni, în 1932, la care a participat și Gheorghe Gheorghiu-Dej. Urmărit de Siguranță, el era pe punctul de a fi arestat și doar prezența de spirit a muncitorilor, care l-au înconjurat
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
comuniste, - revenea femeilor. Memoriile evocă „tovarășele” de viață și de luptă ale liderilor comuniști: Olga Pintilie, Maria Crivei, Elvira Mihăiță. La vremuri grele, ajutau și ele cum puteau. Înarmate cu sare, piper și cenușă, apărau intrările în Ateliere. Din fiecare relatare răzbat aluzii la imaginea liderului. Ilie Pintilie, un fel de laitmotiv. Mic de statură, dar inteligent, bun orator, dârz, cu spirit de inițiativă, el pare să întruchipeze comunistul ideal. Destinul - în esență tragic - l-a transformat într-un fel de
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
prezintă ca fiind victime ale regimului, pacifiști care militează pentru drepturile refuzate de un sistem obtuz, totuși, uneori mai scapă și afirmații savuroase, ce desconspiră metodele - mai puțin ortodoxe - cu care își apărau principiile. Ce altceva să înțelegi dintr-o relatare de felul următor: „Am bătut pe niște studenți care au intrat în sală strigându-ne «Bolșevicilor, vreți să pactizați cu bolșevici din Rusia ?»”. Atrag, însă, atenția și gesturi pașnice: solidaritatea, spiritul de întrajutorare existente în rândul muncitorilor. În primul rând
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
și să împrăștie manifeste. Imaginea reală și retorica propagandistică conturează, așadar, o imagine destul de clară asupra a ceea ce, multă vreme, în discursul oficial s-a numit „Nicolina revoluționară”. Tradiția s-a menținut și în perioada postbelică: o regăsim în unele relatări ale martorilor de mai târziu, care povestesc despre o revoltă a muncitorilor în plin regim comunist. IV Întreprinderea de la comunism la postcomunism Intrarea trupelor sovietice în Romania, în 1944, a contribuit decisiv la transformarea Partidului Comunist într-o forță neașteptată
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
finalul anilor ’60 și în deceniile următoare, sursele de informare privind trecutul fabricii și destinul oamenilor ei, se diversifică. Pe lângă puzderia de hârtii și acte oficiale, culese din ceea ce s-a păstrat în arhivele Uzinei Nicolina, își fac loc unele relatări ale martorilor în viață, care oferă secvențe inedite ale istoriei recente. Fabrica a menținut cu sacrificii specificul Atelierelor de odinioară, derulând activități de reparații la materialul rulant, producția de osii și boghiuri. Deceniul VII a adus însă tranformări esențiale în
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
martorilor a făcut referire la utilajele care se fabricau în Nicolina. Mai ales că, în perioada comunistă, producția s-a diversificat considerabil, materialul rulant devenind doar un segment. În cadrul Întreprinderii Mecanice „Nicolina” a început să fie produs utilaj greu. Multe relatări se referă la măsurile de securitate deosebite existente în fabrică. Cei mai mulți martori o asociază cu producția de piese componente pentru armamentul greu. Ei relatează faptul că se produceau doar piese componente pentru sistemul de frânare a tancurilor. „- La noi ? Noi
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
externă, într-o Românie înfometată, lipsită de orice reacție, în afara unor excepții notabile. Un moment important în istoria postbelică a Nicolinei îl reprezintă revolta muncitorilor din prima parte a anului 1987, mai exact la 16 februarie, după cum reiese din unele relatări ale celor direct implicați: „- În '87 fac greva aia, de 16 februarie, ăștia, era o secție aicea, Utilaj tehnologic [...]”. Amintind vag de solidaritatea ceferiștilor perioadei interbelice, revolta trăgea un semnal de alarmă asupra faptului că devenise tot mai complicat să
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
dai seama că, după două săptămâni, atunci se dădea salariul de două ori pe lună: avansul și lichidarea, când primești zero lei, nu-ți vine să te duci acasă, ci te blochezi în fabrică, și-ți ceri drepturile”. O altă relatare confirmă cele de mai sus: „Îi văd pe ăștia: «- Păi, ce-i cu voi aicea ? »...«- Păi, cum, tovarășu' inginer ?! Dumneavostră puteți să țineți o secție de-aproape o mie de oameni și le dați salariile, la oameni, le dați și
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
de Securitate, în afara factorilor de decizie din întreprindere. Este posibil ca arhivele fostei Securități să conțină detalii legate de acest moment. Evenimentele ulterioare de la Brașov conduc la concluzia că autoritățile au acordat atenție considerabilă greviștilor ieșeni. Să revenim însă la relatările unui fost director al fabricii: „ - Asta s-a întâmplat pe la 10 jumătate, domnule, știți cum intrau pe poartă securiștii ? Cred că dacă îi aduna cu ceva, nu veneau, iar de la București veneau cu elicopterele, se opreau în Bucium, la „Plopii
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
alocarea sumelor necesare plății salariilor. Martorul, fost director, mai pune acest deznodământ și pe seama fricii pe care fostele Ateliere Nicolina o provocau autorităților comuniste, de altfel, bune cunoscătoare ale mișcărilor muncitorilor ceferiști din perioada interbelică. Un alt martor, o altă relatare: „ - Unul dintre evenimentele majore la care am fost și eu participant este o grevă spontană, făcută de muncitori, în ’77, nu știu...[S. P.: - ’87]. ’87, așa, unde, din cauză că ei erau învățați cu plusul ăsta și la un moment dat
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
subiect. Dacă, în trecut, foarte puțini (în continuare referirea devine mai clară: „clasa burghezo-moșierească”) erau cei care beneficiau de stațiunile balneo-climaterice, iată că, în prezent, cei mulți, care muncesc, se pot bucura în liniște de odihna binemeritată, la prețuri decente. Relatările martorilor confirmă această stare de fapt, nu fără nostalgie. Situația se schimba însă atunci când angajații ocupau funcții de conducere în uzină. Concediile se acordau mai greu și nu întotdeauna integral. am ajuns la concediu, eu până îmi luam un concediu
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
probabil pe cei mai buni meseriași din țară. Din punct de vedere științific, proiectul a devenit o provocare intelectuală cu parcurs îndelungat. O aventură a cunoașterii unde, pe măsură ce unitățile arhivistice cu greu se lăsau descoperite, parcă se înverșunau și căutările. Relatările martorilor au revelat un moment neștiut de istorie contemporană a Iașilor. S-a vorbit despre o revoltă a muncitorilor de la Nicolina, în primăvara anului 1987, fără vreo intersectare cu protestele studențimii ieșene, din acea perioadă. Momentul nu l-am găsit
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
s-ar întemeia țara”. Art. IV preciza că țarul putea să-l înlăture pe domn, „când s-ar haini”, iar prin art. VIII se acorda Rusiei dreptul de a ține în Moldova o oaste de 10.000 de oșteni. Numeroase relatări interesante privitoare la campania de la Prut aparțin unor personalități care aveau funcții de conducere în armatele beligerante și care erau bine informați de cele ce se petrec în taberele lor. În arhive s-au păstrat și mărturii care provin de la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
care provin de la ofițeri, anonimi și martori oculari și care evocă evenimentele la care au participat sau au asistat. Jurnalul lui Petru cel Mare acoperă perioada 1698-1721 (până la Pacea de la Nystadt, care punea capăt în mod strălucit îndelungatului război ruso-suedez). Relatarea campaniei din 1711 completează și confirmă în multe privințe știrile cronicarilor români și, mai ales, ale lui Ion Neculce, care a fost un martor ocular fidel. Campania de la Prut a fost cunoscută în întreaga Europă: Rusia era o putere est-europeană
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]