11,435 matches
-
plenară, factorul etnic a explodat în anii dintâi de după răsturnarea regimului, evocând pe alocuri cultul etnicității care a dat specificul fanaticismului naționalistic al interbelicului românesc. Pe fondul atrocităților înfăptuite în numele purității etnice în cadrul războiului civil din fosta Iugoslavie, care a relevat încă o dată potența distructivă a crezului etnicist, resurgența etnicului românesc a fost potolită prin introducerea în programele de învățământ a "educației civice" ca sedativ la adresa țâșnirilor etnicității. La fel cum construcția societății comuniste a fost acompaniată de eforturile noului regim
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
european sub auspiciile politice ale postcomunismului românesc. Călcând pe urmele analizei întreprinse de S. Szakács (2013), pașii ne poartă înspre aceeași destinație concluzională. Analiza de conținut tematică a curriculei naționale, programei de învățământ și manualelor de educație și cultură civică relevă o surprinzătoare convergență cu tendințele reperabile la nivel global în direcția unei orientări valorice structurată pe trei planuri: i) individualism liberal, în virtutea căruia sunt promovate noțiunile axiologice de demnitate a persoanei, autonomie rațională și realizare a sinelui; ii) angajament comunitarian
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
școlari, discursul normativ desfășurat prin intermediul manualelor de educație civică produce efecte în credințele internalizate ale elevilor. Aceasta este arătată de studiul "Implicarea civică și politică a tinerilor", derulat de Fundația pentru o Societate Deschisă în 2010. Tabelul de mai jos relevă faptul că elevii percep educația ca transmițându-le nu atât valori patriotice și de loialism național, cât mai ales abilități sociale (dezvoltarea spiritului de echipă prin lucrul în grup), atitudini ecologice (protecție a mediului) și o toleranță ideologică (înțelegerea oamenilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
patriotismului, are întâietate în fața formelor tradiționale ale patriotismului etnic, exprimat de "loialismul național" sau de "devotamentul militar față de patrie". Se observă, în același timp, că "umanitarianismul" este valorizat aproape în aceeași măsură ca și "patriotismul și loialismul național", fapt ce relevă succesul programului educațional de infuzare a unui spirit civic postnaționalist. Putem chiar conclude că idealul patriotismului civic anunțat de F. Aaron (1843) în lucrarea sa Patria, patriotul și patriotismul și-a găsit drumul spre literatura didactică cu mai bine de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Capitolul 4 Reglarea conturilor cu trecutul comunist: politicile tranziționale ale memoriei 4.1. Închegarea discursivă a anticomunismului ca retorică oficială de stat Analiza manualelor de istorie postcomuniste, în special a celor din a doua generație marcate de polifonie discursivă, a relevat turnanta critico-reflexivă pe care s-a înscris reflecția despre trecut în literatura didactică românească. Ieșit din autarhia comunistă prin breșele deschise în urma Revoluției din 1989 și lărgite de reformele educaționale ce au urmat, discursul mnemonic s-a sculat din somnul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
realității, în deplină armonie cu spiritul politic al vremii. Raportul Tismăneanu, prezentat ca "adevărul istoric" exclusiv și singular despre comunism, a oficializat o nouă ortodoxie istoriografică, impunând în conștiința publică paradigma anticomunistă a memoriei recente românești. Această dogmatizare interpretativă este relevată cu atât mai clar de propunerea Raportului de "a se interzice drept forme de negaționism, pedepsibile prin lege, tentativele deapologie a regimului comunist" (p. 642). Orice disidență hermeneutică exprimată prin devierea de la linia interpretativă a Raportului care condamnă nu doar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dificilă, dar previzibilă, din comunism. Narativa anticomunistă elaborată de Raportul Tismăneanu se lovește frontal de o "rezistență nostalgică", pasivă dar tenace, a oamenilor ale căror vieți au fost bulversate de schimbarea de regim și tranziția transformatoare care a urmat. După cum relevă datele ce vor fi prezentate în cele ce urmează, Raportul Tismăneanu vine în răspărul unei considerabile părți a opiniei publice, care departe de a privi condamnator trecutul comunist, îl consideră ca o alternativă preferabilă decepționantului prezent tranzițional. Seria de studii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
trecutul comunist să fie o strategie de a face față prezentului dificil într-o proporție mai mare în rândul indivizilor cu venituri economice scăzute. Am explorat această ipoteză realizând o crostabulare între modul în care indivizii își percep situația economică (relevată de răspunsurile la întrebarea " Ați obținut suficienți bani din sursa dumneavoastră principală de venit pentru a vă cumpăra ceea ce aveți nevoie cu adevărat?") și modul în care aceștia se raportează la comunism. Distribuția răspunsurilor este ilustrată în tabelul de mai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cât indivizii își interpretează situația economică drept una precară, cu atât raportarea față de trecutul comunist este mai pozitivă. Viceversa, cu cât respondenții își apreciază veniturile ca fiind îndestulătoare, cu atât sunt mai prezentiști, i.e., focalizați înspre prezent. Testul Pearson Hi-Pătrat relevă faptul că între gradul subiectiv de îndestulare economică și aprecierea favorabilă sau nefavorabilă a comunismului există o relație semnificativă statistic, X2 (8, N=925) = 38.00, p = .000. Educația este o altă variabilă care modelează opiniile cu privire la vechiul regim, predispunându
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
comunismului există o relație semnificativă statistic, X2 (8, N=925) = 38.00, p = .000. Educația este o altă variabilă care modelează opiniile cu privire la vechiul regim, predispunându-i pe cei cu mai puțin capital educațional înspre tentația nostalgiei comuniste. Testul Hi-Pătrat relevă existența unei relații semnificative din punct de vedere statistic între statutul educațional al respondentului (reflectat de numărul de clase absolvite) și aprecierea vechiului regim comunist, X2(8, N=924) = 28.58, p = .000. Tabelul de mai jos reflectă foarte clar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
respondenți, selectați potrivit unei scheme de eșantionare stratificate bi-stadiale din 86 de unități școlare. Studiul a conținut și un important modul axat pe reprezentările sociale pe care adolescenții le au despre regimul comunist. Întrebarea "Față de perioada comunistă, perioada actuală este...?" relevă că o treime din adolescenți manifestă o formă vicariantă de nostalgie comunistă. Iată distribuția răspunsurilor: Tabel 42. "Față de perioada comunistă, perioada actuală este... ?" Frecvența (N) Procentul (%) Mult mai bună 850 14,5 Mai bună 2.649 45,2 Mai rea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pentru niciun moment contact direct cu realitatea pre-decembristă a comunismului românesc. Analizele statistice pe care le-am rulat pentru a explora factorii care structurează atitudinea față de comunism a populației de peste 18 ani (pe baza de date "New European Barometers") a relevat existența unui set de factori care au o puternică influență asupra modului în care indivizii se raportează retrospectiv față de trecutul comunist. Situația economică, nivelul educației, generația (grupa de vârstă) și tipul localității sunt variabilele cu cea mai semnificativă influență în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
subiectul comunismului cu profesorii lor în contextul organizațional al școlii. Faptul că un procent atât de important dintre elevi nu au avut (sau cel puțin nu au reținut că au avut) ca subiect de discuție tema comunismului cu profesorii lor relevă eșecul societății postcomuniste "în efortul deliberat de a transmite informații și atitudini despre regimul totalitar comunist" (Gheorghiță, 2010, p. 69). Eșantionul investigat în studiul "Elevii și cultura civică" a fost alcătuit în întregime din elevi. Părinții nu au fost incluși
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
german", cu a sa impresionantă mașinărie propagandistică pusă în mișcare de Joseph Goebbels (Doob, 1950), a persistat încă mult timp după colapsarea celui de-al Treilea Reich. De exemplu, sondajele de opinie realizate în zona ocupată de forțele americane au relevat faptul că, pe toată durata perioadei dintre 1945 și 1949, majoritatea germanilor considerau că "Nazismul a fost o idee bună, dar prost aplicată" (Judt, 2005, p. 58). Mai mult decât atât, T. Judt (2005) menționează datele unui alt sondaj datat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a unei comunități. O altă lipsă care a sărăcit fondul publicistic asupra căruia a fost rulată analiza este reprezentată de manualele de educație civică introduse în perioada postcomunistă. Proiectate explicit ca instrumente didactice de modelare axiologică, manualele de educație civică relevă în mod transparent sistemul de valori, modelul societal și tipul cetățeanului ideal imaginate și promovate de elitele puterii. În fine, tabloul deficiențelor trebuie completat cu absența revistelor culturale din analiza întreprinsă. O mai mare atenție acordată vieții intelectuale desfășurată în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și 3, aducând și alte modificări nesemnalate Raportului final inițial. Chiar dacă rămân cosmetizări de detaliu și nu afectează substanța lucrării, acestea subminează totuși retorica "finalistă" pe care Raportul și-o arogă, deloc oportun, încă din titlu. Prezența atributului adjectival "final" relevă intenția de a închide orice dezbatere legitimă asupra naturii regimului comunism. 30 Concluzia "nelegitimității și criminalității" regimului comunist a fost deja avansată de către Sorin Ilieșiu în octombrie 2005 președintelui Traian Băsescu sub forma unui "Raport pentru condamnarea regimului comunist ca
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a reevalua rolul legitimator al acestei figuri a gândirii politice pentru ordinea politică de factură democratică. În cel de-al doilea capitol, ceea ce mă preocupă vizează maniera în care ideologia contribuie la configurarea realității socio-politice. Încerc, în acest sens, să relev mecanismele prin care se realizează proiecția ideologică a acesteia din urmă și să indic modul în care, ca element fundamental, ca "figură tare" a imaginarului soial existent în fiecare comunitate ideologia contribuie la construcția unui anumit tip de "înțeles" asupra
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
și producând, finalmente, inclusiv mutații ideologice la nivelul imaginarului social. Din acest mecanism decurge atât evoluția societății în plan socio-politic, economic și cultural -, cât și evoluția cunoașterii ca atare. O scurtă analiză a fiecăreia dintre ideologiile particulare ale modernității poate releva modul în care elementele acestora au influențat evoluția cunoașterii și a societății occidentale. a) Liberalismul ca model politico-epistemic Dacă este să avem în vedere, mai întâi, ideologia liberală, putem observa că, în plan normativ și empiric, aceasta a introdus, odată cu
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
acestei realități dinamice, atât pe palier normativ, cât și pe palier empiric, teoria politică a ideologiei trebuie să se deschidă, interdisciplinar, spre domenii conexe precum epistemologia politică, sociologia politică, antropologia politică sau analiza discursivă, specifică științelor comunicării. Astfel, analiza antropologică relevă influența pe care figurile imaginarului social dintre care cele mai relevante sunt ideologia, mitul și utopia o au asupra realității socio-politice. Fiind suma elementelor discursiv-simbolice care aparțin unei comunități, imaginarul social articulează ideologic o realitate care permite integrarea indivizilor, asigurându
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
politică și dominația legitimă pe care aceasta le presupune sunt reinstituite periodic și că ideologia, cu semnificația sa pozitivă, de integrare-identitate, oferă condiții de posibilitate pentru menținerea acestui curs al lucrurilor în societățile occidentale ale contemporaneității. Acest ultim aspect este relevat de utilizarea conceptului de dominație legitimă în sensul pe care l-a statuat Max Weber atunci când a circumscris tipurile ideale ale dominației tradiționale, charismatice și legal-raționale. Dacă, din perspectiva teoriei politice empirice, analizele indică faptul că în societate fenomenul dominației
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
exprimă toate acestea, reprezentând, practic, realitatea respectivei societăți este însă imposibilă în absența unui univers discursiv comun, a cărui formă generală este (dincolo de normele scrise și drept origine a acestora) imaginarul social. Or, la nivelul acestuia, rolul ideologiei ni se relevă cu preponderență, ca sistem de credințe ce articulează anumite practici sociale aflate într-o permanență evoluție, practici pe care, de asemenea, le legitimează discursiv. O asemenea imagine exprimă, din punctul meu de vedere, ceea ce autori precum Cornelius Castoriadis au numit
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
reacție la liberalismul clasic, socialismul a încercat să răspundă insistenței liberale asupra competiției și libertății individuale. Aceasta nu înseamnă, însă, că socialiștii repudiază libertatea umană; ei sunt mai ucrând împotriva sensului său negativ, așa cum l-au conceput liberalii, asupra individualismului relevat de acest sens. Potrivit ideologiei politice socialiste, este necesară o viziune alternativă la această înțelegere a libertății umane, o viziune care respinge concepția atomistă asupra societății, pentru a pune indivizii în relație. Prin ideile susținute, în special, de Karl Marx
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
riguros atâr în Germania nazistă, cât și în Rusia sovietică. Ca termen, totalitarismul a apărut în 1925, fiind o creație a gânditorului ce s-a autointitulat "filosoful fascismului", italianul Giovanni Gentile. În zona practicii politice, acest concept cu încărcătură ideologică relevă realitatea că orice regim politic totalitar este, în același timp, și autoritar, însă nu orice regim autoritar este totalitar 16. Termenul de totalitarism exprimă ideea unei totalități redundante ("statul total"), care intenționează să impună ideea unui regim politic ce cuprinde
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
există deosebire, că muncitorii sunt cei care se află la putere. Tocmai această identificare este imposibil de justificat în mod serios și imposibil de discutat în public"31. Este vorba, de fapt, despre problema imposibilă a justificării puterii absolute, care relevă contradicția internă a regimului politic totalitar de tip comunist. Astfel, deși afirmă că, odată cu acapararea puterii politice, în urma revoluției, de către partidul comunist, această putere va reveni muncitorilor și, ca atare, statul (reprezentant, până atunci, al intereselor clasei exploatatoare) va dispărea
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
complexitatea ideologiei post-contemporane a feminismului, astfel încât s-a considerat că pot fi decelate următoarele curente în cadrul ideologic delimitat e feminism 36: a) feminismul liberal; b) feminismul socialist; c) feminismul social-democrat; d) feminismul ecologist; e) feminismul radical. Pe plan internațional, așa cum relevă Ball și Dagger, ideologia feministă deține un rol major, mai ales odată cu deceniile șase și șapte ale secolului al XX-lea, când au fost conturate anumite strategii de luptă împotriva sexismului, adică acea orientare care "se constituie dintr-o serie
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]