7,645 matches
-
forma de manifestare posibilă a nemanifestatului, chipul în care inaparentul trece prin lumină și dă sens tuturor celor ce apar limpezite ca frumusețe a lumii. Este lumina suprafirească din poemul Taborul 69, în care - spre deosebire de Horeb lăuntric, dar complementar acestuia - revelația nu mai e căutată, ci împlinită. Înălțarea sufletului în slavă e o întoarcere acasă (" Noi, copiii Slavei, ne-nturnăm acasă"), conversiunea transfigurării ("noi, schimbații mai presus de îngeri") în strălucirea albă a Schimbării la Față70. În acest mediu inimaginabil al ivirii
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
sens", or "sensul nu intră într-o intuiție"5. Pe de o parte, în cuvintele lui Alonso, intuiția ne oferă accesul "către un punct care, în sufletul cititorului, este ca o proiecție a unei clipe corespunzătoare din sufletul creatorului. O revelație, o modificare mai mult sau mai puțin similară cu aceea trăită de noi cu prilejul lecturii a determinat și în sufletul poetului o intuiție selectivă a elementelor expresive la care a recurs". Este calea pe care o arată relațiile dintre
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
cu vălul descoperit: "când voi fi în tine, Lumină/ înconjurat de Lumină,/ spulberă/ acoperământul acesta/ țesut peste ochi/ peste inimă"9. Acum - în perspectiva acestui posibil al imposibilului -, "când gândul începe să vadă/ și solzi, din privire, să cadă",10 revelația e deplină, invizibilul își arată imaginea, căci "nimic nu va rămâne ascuns"11, tot ce era acoperit se descoperă, "toate i se arată precum sunt" "și acoperământul/ trupul/ vălul/ tot cortul cerului/ se face străveziu"12. Noua imagine aduce la
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
de-a străbate până la ultimul cer", cum va putea "să aibă/ în el acum/ focul Cuvântului/ și să nu ardă"?54 Lăsând să se rostească în el ultimul, primultimitatea izvorului din care procesează toate cuvintele. Logos-ul este izvor de revelație, Cuvântul nevăzut care face cuvintele să vadă, să mărturisească "minunea/ și ce e mai presus", să fie cuvintele vieții, înviind în lumină, "înmiresmând// cerul numindu-l cer", "înmiresmând ultimul val al lumii", cel care fără durere se întoarce - precum reflectarea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
lui originară/ De aripă fierbinte pentru eternul zbor"57. A ieși de pe drumul bătut, a te abate pe calea neumblată, nevăzută înseamnă a te întoarce spre viață "pe drumul spre moarte", dar a te întoarce în viață, după ce ai avut revelația morții. De aceea " Ieșirea este întoarcere", regăsire a adevărului vieții prin ocolul "Drumului pustiu"58. Drumul spre ființă trece prin pustiu, prin neființa în care totul e desființat, redus la pulberea deșertului, din care ne e dat "să ieșim/ cât
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Cor. 1, 28), "cheamă la ființă cele ce încă nu sunt" (Rom. 4, 17). 31 Balada splendorii (E); Anastasia (PD), pp. 119, 288. 32 * * * (PD), p. 234. Deoarece "natura nu este în sine decât o scriere de care se slujește revelația dumnezeiască" (Nikolai M. Tarabukin, Sensul icoanei, Editura Sophia, București, 2008, p. 56), ea trebuie de-scrisă de naturalitatea ei pentru ca sensul supranaturalului să se poată revela. 33 Zid (E); Vina (E); Împărăteasă, iubirea (E), pp. 138, 133, 176. 34 Pe
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
interogații deschise, al căror răspuns e chiar misterul, ca posibilitate a unei arătări imposibile: "Spune, răspunde, ce luminează?" (Spune, răspunde, în Câmpiile magnetice, ed. cit., p. 24), " Un luminiș se arată oare?" (Nu piatra, în op. cit., p. 53). 52 O revelație fulgurantă, care nu dă decât "mireasma clipei noastre de noroc", "minunea clipei sfărâmând lumină" (Elegie, în Călătoria continuă, ed. cit., p. 67), atunci când "însăși fața și chipul după care al nostru/ este închipuit de la facere în lut/ într-o secundă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
lumea sensurilor tocmai pentru că, în afara ei, se găseau la adăpost destul de sigur; sistemul lor de diguri și baraje funcționa bine. Dar înăuntrul cortului pricepuseră limpede - și asta deja de ceva vreme - că întâlnirea nu avea cum să le aducă cine știe ce revelație prețioasă, și că, oricât s-ar fi prelungit, jocul dezvăluirii era sortit eșecului. Nu-i lipsea atât limba comună, cât un mai primordial limbaj gestual de ieșire din obscuritatea fumigenă între contururile unei imagini cât de cât stabile, sau măcar
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
o clădea ca pe un templu curgător dedicat zeității absente a atenienilor menționate de Apostolul Pavel - o întemeiere ce, odată ajunsă la desăvârșire, se lipsește complet de meșterul ei ziditor, perfect capabilă de autosustentație. Pasife o trăia ca pe o revelație simultană a suveranității și filogenezei: vertebrarea omului prin frumos. Se prea poate ca unicitatea individuală să fie condiția dăruită nouă odată cu ființa, dar trăirea ei efectivă, ca evidență irefutabilă și irezistibilă, rămâne în viața fiecăruia lucrarea pasiunii - o îmbrățișare ciclonică
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
vegetale. Omul pentru om e lăcustă, iar căutarea de spații verzi un paliativ, aș îndrăzni să sugerez. − Evident! Voi chiar n-auziți cum, în pălăvrăgeala noastră substitutivă, răzbate surd apetitul de a ne înfrupta unii din alții? simulă Bart o revelație neliniștitoare. − Ce înduioșător! Confrați de breaslă, vă port în suflet ca vestibul al pântecului, unde, dacă vă grăbiți puțin, veți fi primiți în stil, printre bule de șampanie și rillette d'anguille! Un apel cordial nu-i decât ecoul altuia
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Altfel spus, își furase strălucit darul plumburiu mai înainte ca acesta să-i parvină, înstrăinându-l, redestinându-l; îl luase deja în primire mai înainte de a-i fi dat de-a binelea. Unii descoperă continente, alții oceanul primordial subcutanat. Rică avusese revelația că, în forja voinței, micile intervale capătă ductilitatea metalelor; chiar un pirpiriu de punct poate deveni o mină de aur pentru omul agil, capabil să-și dea singur legea urmând deplasarea elementului imponderabil din făptura sa. Gravitația nu-l definește
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
nici un folos, căci rămâne neaplicabil: dorințele noastre nu se împlinesc automat, așa cum e cazul cu ale divinității. Dat fiind că pe la etajul superior nu există jind, făptuirea noastră nu-și poate căuta într-acolo inspirația. Știi bine ce săracă e revelația creștină în măsuri manageriale: nouă din cele zece porunci sunt interdicții, și doar una e dispoziție pozitivă - dar pe cât de pozitivă, pe-atât de vagă. Și-atunci nu ne rămâne din aspirația către înalt decât elanul trecerii cu vederea a
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
oribilul pare mai de-ai casei în lumea de dincoace, pe când splendoarea, distantă, se ține în asimetrica rezervă a necondiționalului. Cu toată educația ei formală în istoria artei, Ondine nu fu inoportunată de asemenea reflecții în timpul reprezentației. Plutea în extazul revelațiilor mărunte; în statismul ei rafinat, origami - arta japoneză a obiectelor de hârtie îndoită - părea greoaie comparativ cu baletul unui banal șervețel de hârtie printre degele abile ale scamatorului impromptu. De-a lungul privirii ei fascinate, degetele cu pricina îi cotrobăiau
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
realității este cea care primează, ci cercetarea dorințelor divine, a corespondențelor misterioase, a semnificațiilor ascunse. Îndreptat spre cunoașterea lui Dumnezeu, umanismul se interesează în special de teologie. Încercînd să facă să coincidă concepția lor despre Dumnezeu și despre Om cu Revelația divină, umaniștii consideră că adevăratul creștin este cel care, cu-noscînd perfect cuvîntul și faptele lui Hristos, încearcă să le imite. Problemele teologice ale Trinității și reîncarnării nu au mare importantă, ceea ce contează este ca mesajul Evangheliei să fie înțeles de
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
într-un stil de o rafinată eleganță și reușește în cele patru compoziții din așa numita "Stanza de la Signatura"* să glorifice marile valori ale umanismului: filosofia Antichității (cu Platon și Aristotel înconjurați de marii gînditori antici), afimarea tainei creștine prin intermediul revelației divine (Apostolii și Părinții Bisericii glorificînd Euharistica) și poezia (în jurul lui Apollo și al Muzelor, Homer și Vergiliu alături de Dante, Petrarca și Ariosto). Strălucirea clasicismului roman este distrusă brusc în 1527, cînd trupele imperiale jefuiesc Roma. Alte centre artistice preiau
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
dorința de a consolida credința prin experiența trăită și prin gîndirea luminată, o însoțește pe aceea de mîntuire. Or, pe ruinele tomismului triumfa nominalismul lui Wilhelm de Ockham. El afirmă că este imposibil să-1 cunoști pe Dumnezeu din cauza incompatibilității dintre revelația divină și rațiunea umană. Religia nu mai apare de acum înainte decît ca un șir de afirmații dogmatice și de ritualuri impuse. Biserica de la sfîrșitul Evului Mediu este slab pregătită pentru a da un răspuns acestor așteptări și repuneri în
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
islamului. Al treilea - punerea în practică a acestor interpretări de-a lungul istoriei societăților musulmane. Aici este adusă în discuție sugestia imperativă făcută de francezul de origine algeriană Mohhamed Arkoun care cere să se facă distincția între faptul coranic („apariția revelației, primită de către Profet și transmisă de el pe cale orală de-a lungul unei perioade de 23 de ani”) și faptul islamic, care constituie stabilirea revelației în forma scrisă care avea să devină „baza dezvoltării întregii gândiri musulmane”. Cu alte cuvinte
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
de origine algeriană Mohhamed Arkoun care cere să se facă distincția între faptul coranic („apariția revelației, primită de către Profet și transmisă de el pe cale orală de-a lungul unei perioade de 23 de ani”) și faptul islamic, care constituie stabilirea revelației în forma scrisă care avea să devină „baza dezvoltării întregii gândiri musulmane”. Cu alte cuvinte, ceea ce s-a produs în decursul trecerii de la cultura orală la cea scrisă? Când tunisianul Abdelmajid Charfi afirmă că “în vreme ce dicteul este de natură divină
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
ai islamului este un element tabuizat de radicalii fundamentaliști - subiectivitatea cititorului. Este invocat Ali Ibn Abou Talib, văr al Profetului și al patrulea calif al islamului, care ar fi spus: „Coranul se află în mushaf (culegerea scrisă și organizată a revelațiilor). El nu vorbește despre el însuși. Cei care-l exprimă sunt ființele umane”. Nimic mai subversiv pentru fundamentaliștii de toate felurile decât dreptul celorlalți la subiectivitate. (Jurnalul Național, 3 septembrie 2004) Islam după islam (II) Mohammed Arkoun consideră că fundamentalismul
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Coranului: este vorba de mutazilism, care a introdus teoria «Coranului creată, opusă teoriei «Coranului increată”. Spectaculoasa confruntare doctrinară lua sfârșit în 1017, când califul Al-Qadir avea să interzică definitiv școala mutazilită. Se pierdea astfel, subliniază Arkoun, dreptul de „a înscrie revelația în istoria concretă a oamenilor, ceea ce schimba condițiile în care se făceau exegezele și se elabora ideea de drept”. După Arkoun, „din punct de vedere teologic, islamul este protestant, în vreme ce din punct de vedere politic, este catolic. De-alungul istoriei - își
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
cele ale guvernelor. Totuși, pe măsură ce interconectivitatea crește exponențial, interconectează conștiințele individuale la nevoia de valori etice universal, ceea ce creează premisele pentru superputerea unei opinii publice globale. Capitolul 3 Filozofia etică a afacerilor Agent Smith: Aș vrea să vă împărtășesc o revelație (...). Mi-a venit în timp ce încercam să vă clasific specia și am realizat că de fapt voi nu sunteți mamifere. Toate mamiferele de pe această planetă dezvoltă instinctiv o formă de echilibru natural cu mediul inconjurator, dar voi oamenii, nu. Vă mutați
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
pretutindeni, pe tot pământul cu întreita lui putere de slujitor al Domnului: a învăța, a binecuvânta și a mângâia”. Seniorul Credinței a fost un om pus în slujba întregii umanități, ca și Cristos, „singurul model al vieții lui”. Am avut revelația unei personalități emblematice, cu mare dragoste de țară și popor, care a înnobilat catolicismul românesc cu misiunea carității și harul convertirii. A fost un apostol luminat, care a trăit cu intensitate chemarea lui Cristos „Mergeți și vestiți evanghelia”, convins fiind
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
doilea război balcanic și victoria Serbiei, precum și intervenția armatei române au constituit, firesc, un eșec pentru Austria. Se pare că ideea reparării acestui eșec printr-o campanie împotriva Serbiei s-a născut la Viena, la scurtă vreme după acest eveniment. Revelațiile italiene demonstrează acest lucru și sunt toate motivele să se creadă că noi îi datorăm marchizului de San Giuliano 43, care a calificat foarte corect proiectul drept o pericolosissima aventura, faptul de a nu ne fi antrenat într-un război
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
întemeietorul statului african Rhodesia, care și-a luat numele după al său. A fost prim-ministru al Coloniei Capului în intervalul 1890-1896. Anexa nr. 1 Fragmente din discursul pronunțat de Sir Edward Grey în Camera Comunelor la 3 august 1914. Revelațiile prințului Lichnowsky au dat discursului pronunțat de Sir Edward Grey, la 3 august 1914, în Camera Comunelor un interes deosebit de actualitate. Reproducem mai jos pasajele cele mai edificatoare. Ele coroborează în toate punctele aprecierile fostului ambasador al Germaniei și dovedesc
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
de Maupassant, O viață 1. În noaptea nunții, Jeanne, ghemuită într-un colț al patului cu baldachin, așteaptă. "Așteptă cu neliniște, cu inima strânsă de acel nu știu ce, abia bănuit, pe care i-l anunțase tatăl ei în vorbe nedeslușite, acea revelație misterioasă care e marea taină a dragostei"*. Abia la sfârșitul ospățului de nuntă, oferit în vechiul castel al familiei înălțat pe o faleză în apropiere de Yport, tatăl lui Jeanne, nehotărât și stingherit, își luase fiica deoparte. Regretând că se
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]