7,470 matches
-
cariere artistice și continuă s-o facă, cu aceeași cinică nepăsare, pe toate paralelele și meridianele, În chiar clipa de față. „Războiul de 30 de ani”, cum numisem aventura eroilor săi (și a autorului Însuși) În confruntarea colectivismului dirijat al „socialismului real”, devenise acum, cu adevărat, un „război al amintirilor”. Terenul de luptă, dar și de joc - joc secund, cum numea Poetul creația - se mutase În altă țară, numită când Țara Sfântă, când Țara Cărții, În funcție de necesitățile retoricii, dar care rămânea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Kafka și atâția alții: „Vocea poetului ar trebui să fie mai pură și mai distinctă decât zgomotul (sau muzica confuză) a Istoriei”. Felul În care citatele se conectează la și se revelează prin relatarea intitulată „Vânătoarea de vrăjitoare” din vremea „socialismului real” al României ceaușiste, devenită și aceasta astăzi un citat, mă lasă acum, ca și atunci, pe gânduri. Incidentul de la care a pornit Plicul negru Vânătoarea de vrăjitoare din strada Trapezului Am mai scris În revista noastră că violența nepedepsită
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
licențe scandaloase În numele Cauzei ruinate! „Estetizasem”, oare, personalitatea lui Paul, ca să pot suporta ceea ce nu suportam În ideologia sa restrictivă? Premisele teoretice, utopic „umaniste”, ale stângii ca antidot la negrele frenezii ale dreptei naționaliste? În anii ’70-’80, În condițiile socialismului bizantin românesc, retorica sa militantă Îmi părea de-a dreptul ubuescă. Dialogam cu un fost ilegalist, actual pensionar și infirm, marginalizat, izolat, fără nici o putere politică, devenit unul dintre scriitorii „stiliști” de prim rang ai țării. Perplexitățile și iritarea nu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și credea, probabil și el, că dușmanii spiritului critic, ai ironiei și ai surâsului sunt: prostia, Îngâmfarea și fascismul), trecut prin toate cutremurele stângii mondiale, antistalinist convins, antitotalitar convins, combativ. Co-fondator și animator al celebrului grup și al celebrei reviste Socialism sau Barbarie, promovase dialogul democratic, ideea autogestiunii muncitorești, critica societății birocratice și a malformațiilor ei. Adversar al totalitarismului de orice tip și critic al capitalismului monopolist, politolog, psihanalist, filosof, antropolog cultural și exeget literar, Castoriadis lucra, În acea perioadă, la
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
În realitatea postcomunistă „globală” al cărei cetățean a devenit. Surprizele nu cu totul surprinzătoare pe care le oferă recrudescența „blasfemiei” și a tendințelor centripete naționaliste și mistice În tranziția Europei Răsăritene de la societatea până mai ieri Închisă a așa-numitului „socialism real” la cea În curs de deschidere spre democrația pieței libere capitaliste, ca și relația deloc pacificată dintre exilat și țara sa de origine, dialoghează astăzi cu spectacolul prea puțin Încurajator al nu totdeauna veselului carnaval planetar, la actuala frontieră
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Schlesak și Schuster, să impulsionez, cumva, publicarea volumului În germană. Ezitam. În izolarea mea est-europeană, „filiera germană” Îmi părea atotputernică, deci minorele mele stimulări nu puteau fi decât plicticoase și inutile. Vizita În Germania, deloc ușor de realizat În condițiile socialismului românesc, mi se părea potrivită abia după apariția cărții. Când am ajuns, până la urmă, la Berlin, traducerea nu era Începută, Böll era mort, Societatea O.-O. lentă, birocratică, nu prea prospera. Întâlnirea cu autorul zăpăcitoarelor mesaje a Însemnat Însă autentificarea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
extazul dionisiac”. Se lipise de zid, rezistând cu toate forțele atracției pe care „orice artist o Încearcă uneori” și optând definitiv pentru solitudine. Mulți scriitori est-europeni ai generației noastre și-ar regăsi, cred, propriile gânduri În cuvintele lui Kertész despre socialism, căruia Îi atribuie, sarcastic, semnificația madeleinei lui Proust, depozitara trecutului... Noul laureat Își amintește cum după ce decisese, În urma Înfrângerii revoluției maghiare din 1956, să rămână În Ungaria, a avut prilejul să observe cum „un popor este constrâns să-și renege
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
măcar mai familiară, atunci am Început să Înțeleg cine eram: o femeie cheală, În capot roșu, În fața oglinzii.” Extraordinara imagine revine, ca un laitmotiv, de-a lungul persistentei autoanalize. În momente de șoc, În timpul captivității și adesea după război, În socialism, când realitatea Îi reamintește naratorului identitatea-destin, el se „metamorfozează” ( În sens kafkian, aș zice) Într-o femeie cheală, În capot roșu, În fața oglinzii. Străină, absurdă, terifiantă, imaginea fatalității Înseși. „Revelația definise situația mea neplăcută și de neînțeles, Îmi explicase, aș
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
s-a întâmplat? Cu faptul că te-ai trezit în situația asta încâlcită și nu mai știi cum să ieși? — E atât de încâlcită, încât nici eu nu mai înțeleg mare lucru. Lumea asta e din ce în ce mai complicată: arme nucleare, dezintegrarea socialismului, progresul informaticii și al calculatoarelor, fertilizarea artificială, sateliții spion, organe artificiale, roboți... O mulțime de necunoscute. Tot ce-ți pot spune este că m-am trezit în plin război al informațiilor. Calculatoarele ajung să pună stăpânire pe eul oamenilor. Să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
vremea studiilor la Universitatea din München, Ernst Teves, devenit industriaș, îl susține materialicește. În 1964, publică L’ Extrême-Occident, roman autobiografic, despre dezamăgirea pe care i-o va provoca, după cum va spune el mai târziu, „imperiul frigului” (Occidentul), după ce fugise de „socialismul tătărăsc” (comunismul răsăritean). În același an, își recapătă fiica rămasă în România. D. lucrează ca agent de publicitate pentru Beethmann Bank. Cunoaște pe Samuel Fischer, editor la „Frankfurter Algemeine Zeitung”, unde publică articole despre lumea pe care o părăsise. Scrie
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
fază, scriind despre „lupta de clasă” din lumea satului, despre dușmanii puterii populare care uneltesc neîncetat, despre „bogătani”, care, în mod fatal, sunt „oameni cu păcat”, și despre „lupii” vânați de reprezentanții ordinii publice, în fine, despre „marile construcții ale socialismului”. Este greu de reținut ceva valabil din punct de vedere estetic din aceste texte dramatic conformiste: câteva pagini descriptive (peisajul dobrogean din povestirea Bedros din Bazargic) sau mesajul ascuns din Scrisoare de pe mare, o mică narațiune pe care Ion Vartic
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
devine (1924-1926). Între 1923 și 1926 activează în gruparea studențească de stânga care edita publicațiile „Ideea universitară”, „Cultura nouă”, „Viața universitară” și, o anume perioadă, „Scânteia”. Debutează în 1922, cu articole în presa socialistă. Este redactor și redactor-șef la „Socialismul”, „Lumea Nouă”, „Bányamunkás”, „Bergarbeiter”, „Tribuna porturilor și transporturilor”. Împreună cu A. Sahia redactează rubrica referitoare la viața muncitorească a ziarelor „Dimineața” și „Adevărul” (1926-1937). După 1944 face parte din conducerea oficiosului social democrat „Libertatea” și conduce „Ultima oră” (1944-1948), ziarul de
DELEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286720_a_288049]
-
nici rolul avut de C. Dobrogeanu-Gherea (care locuia atunci la Ploiești) în stabilirea țelurilor politice și literare ale gazetei. Mai puțin preocupată de dezbaterile ideologice propriu-zise, D. s. a publicat articole de popularizare a ideologiei marxiste, a principalelor teze ale socialismului, scrise, cele mai multe, de A. Bacalbașa, și a susținut poziția lui Dobrogeanu-Gherea în polemica purtată cu Titu Maiorescu. Gazeta urmărea viața politică din întreaga țară. C. Dobrogeanu-Gherea a colaborat la publicația lui Bacalbașa cu mai multe articole politice. Chestiunea țărănească, propaganda
DEMOCRAŢIA SOCIALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286730_a_288059]
-
Scrisori. 1972-1998, București, 1999; Profil bas, tr. Hélène Lenz, Paris, 2001; Infarctus, Paris, 2002; Basarabia, București, 2002; Săptămâna roșie. 28 iunie - 3 iulie 1940 sau Basarabia și evreii, Chișinău, 2003. Repere bibliografice: Le Dossier Paul Goma. L’écrivain face au socialisme du silence, îngr. Virgil Tănase, Paris, 1977; Ion Vartic, Un „poet” al închisorii, APF, 1990, 3-4; Mihai Dragolea, Memoria și umbreliștea, APF, 1990, 3-4; Marta Petreu, Istoria în eprubetă, APF, 1990, 3-4; Lucian Raicu, Violența răului la Paul Goma, „22
GOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
vede În postmodernism un „modernism născînd” și Încercarea de a „reprezenta neîntruchipabilul”) este anti-modernitatea, versantul galben, reactiv și reacționar al progresismului modern. II. 3. Postmodernitatea ca antimodernitate În momentul În care ne Întrebăm cu năduf, În România, „de ce nu moare socialismul”, uităm de existența maidanului ideologic În care stînga și dreapta au tot atît sens cît codul rutier pentru Tarzan (și Încă...) Ce altceva mai comod, pentru intelectualul român de succes, decît Întreținerea unor vechi confuzii, ca de pildă cea dintre
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
uităm de existența maidanului ideologic În care stînga și dreapta au tot atît sens cît codul rutier pentru Tarzan (și Încă...) Ce altceva mai comod, pentru intelectualul român de succes, decît Întreținerea unor vechi confuzii, ca de pildă cea dintre socialism și comunism, ca și cînd primul termen n-ar fi cunoscut de lumea Întreagă decît În sintagma de tristă amintire Republica Socialistă România; condusă de Partidul Comunist? Nici măcar nu s-a conturat vreo idee socialistă după 1989 că ni s-
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
orienteze după criteriul gratuității (de la Kant citire), un criteriu absolut și obscur În același timp, cedînd intenției de a servi diferitelor cauze. Cauză politică, cauză „ontologică”, cauză progresistă nu În ultimul rînd, atunci cînd, preluînd din mers pozitivismul militant al socialismului științific, a permis constituirea unei false „științe” a literaturii („teoria literară”). Așadar, adecvarea literaturii la estetică este imposibilă, chiar dacă numai principiile estetice, pe care creatorii le urmează, ar trebui să decidă valoarea textelor și locul lor În canon. Contradicția esențială
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
pe care a absolvit-o în 1971. Debutase în gazetărie în 1968, concomitent publicând în „Amfiteatru” prima proză, și încă din timpul facultății devine redactor, apoi șef de subredacție la revista „Viața studențească”. Este timp de un an asistent de socialism științific la Universitatea din Cluj și redactor-șef adjunct la revista „Echinox”. Din 1972 optează hotărât pentru gazetărie: este redactor la „Viața studențească”, între 1974 și 1979 lucrează ca redactor-șef adjunct la „Viața studențească” și la „Amfiteatru”, iar între
CRISTOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286513_a_287842]
-
început de unii ideologi, a fost rapid înlocuită de cea preluată din tradiția antebelică. În al doilea rând, obsesia teoretică ce a dominat sociologia din țările comuniste - limpezirea rolului sociologiei în ansamblul teoretico-ideologic marxist-leninist, relația sa cu filosofia marxistă, cu socialismul științific, conceptele fundamentale ale acestora - a fost înlocuită cu orientarea empirică a cercetării. Centrarea pe explorare a realității românești a făcut capabilă noua sociologie să evite obsesia angajării în mestecarea teoretico-ideologică a tematicii unui program comunist abstract. Profitând de opțiunea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
I. Răducanu, 20 octombrie 1935); 5. Școala și criza economică (prof. S. Mehedinți, 27 octombrie 1935); 6. Ieșirea din actualele greutăți economice (prof. Niculae Iorga, 3 noiembrie 1935); 7. Organizarea muncii naționale (M. Ghelmegeanu, 17 noiembrie 1935); 8. Capitalism și socialism (Ghe.Gh. Tașcă, 24 noiembrie 1935); 9) Doctrina economică naționalistă (A.C. Cusin, 1 decembrie 1935); 10. Evoluția economiei liberale (V. Madgearu, 8 decembrie 1935); 11. Organizarea statului țărănesc (N. Ghiulea, 15 decembrie 1935); 12. Libertatea: dreptul pozitiv și dreptul rațional
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
investigator social, ci a fost și un militant social. În concepția sa, sociologia are, pe lângă un scop teoretic, și un scop practic, acela de a fundamenta științific acțiunea socială. Evident că în perioada comunistă o asemenea concepție era prost privită, socialismul științific fiind singura fundamentare pretins științifică a politicilor sociale. Din comoditate teoretică, profesorul Stahl a fost de multe ori încadrat în categoria sociologilor de orientare marxistă. Este adevărat că în formarea sa teoretică a fost mult influențat de Constantin Dobrogeanu-Gherea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sala enormă a pornit-o pe un frecat entuziast al podelelor (glasul de aici, al poporului). Rectorul a spus în cuvântarea de înmatriculare... că «Cine nu e naționalist (dintre germani) își are locul în închisoare; fiecare trebuie să răzbată la socialismul hitlerist»”. Este momentul în care sunt puși la punct ereticii și dușmanii național-socialismului, Spengler, Thomas Mann ș.a., în care, într-o prelegere la Universitate, un italian a arătat cum totul începe de la Mussolini, l-a descris pe Duce și n-
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
prin antrenarea copiilor în „acțiuni”, prin regizarea „ingredientelor didactice”, prin tapetarea contextului școlar cu însemne și simboluri specifice, prin antrenarea copiilor în coruri de adulatori ai „iubitului conducător”, prin ritmuri, cadențe, tropăituri, desfășurări de steaguri și inițierea timpurie în tainele „socialismului științific”. Școala, întregul sistem educativ, a fost supusă unui proces de prelucrare, elaborându-se „strategii majore de manipulare a personalității în direcția asimilării, acceptării și perpetuării comunismului ca normalitate biosocială: disciplinarea (având ca scop difuzarea fricii controlate și instituirea reflexelor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
rândul lor, „părinții comunitari” acea autoritate anonimă care coalizează știința, tehnica, religia și bunul-simț comunitar. Cultura occidentală nu a reușit să producă una sau mai multe ideologii care să corespundă creșterii economice și hiperindividualismului. Normele tradiționale ale liberalismului, confesionalismului și socialismului au dispărut aproape total. Individualitatea se reduce la egoism, iar identitatea la narcisism. Dezordinea ideologică a determinat apariția de cluburi, fundații, asociații care să dezvolte sentimentul de apartenență și securitate al individului (McCrae, Costa, 1997Ă. Un asemenea cadru social nu
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în anii primului război mondial. Urmase (după propria-i mărturisire) studii universitare la Berlin, dar s-a lansat și într-o febrila activitate gazetăreasca. În „Steagul”, „Universul literar”, „Actualitatea”, „Scenă” (aici inițiază „Rubrică femeii”, iscălind Mină von Barnheld), „Gazeta tinerimei”, „Socialismul”, „Revista copiilor și a tinerimii”, „Rampă”, „Adevărul literar și artistic”, „Gazeta capitalei”, „Cuvântul liber”, „Dimineață” „Presă”, „Filmul”, „Omul liber”, „Lupta”, „Dimineață copiilor”, „Lumea copiilor”, „Viața literară”, „Adevărul”, „Premieră ilustrata”, „Ilustrațiunea română”, „Seară”, „Universul”, „Gazeta femeii”, „Dacia”, „Cinema”, „Facla”, „Izbândă” (Chișinău
CASSVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286137_a_287466]