6,959 matches
-
să ne păcălească. Li se pot atașa altele sinistre - căci toate fac parte dintr-un ansamblu manipulator neutru și insensibil la scrupulele etice. 3.10. Teoria pedepseitc "3.10. Teoria pedepsei" Skinner nu s-a mulțumit doar cu studiul metodelor subtile bazate pe manipularea prin ceea ce a numit drives. S-a preocupat atent și de manipulările directe bazate pe sancțiuni negative (vezi articolul amintit anterior din Skinner, 1953). După el, diferența dintre efectele imediate și pe termen lung ale pedepsei este
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
fel de mașină de predat” (a sort of teaching machine). Posibilitățile întăririi care schimbă comportamentul organismelor mai slabe nu se pot realiza manual; este nevoie mai degrabă de un aparat elaborat. Organismul uman cere - după Skinner - o instrumentație „chiar mai subtilă” (more subtile instrumentation); o mașină de predat potrivită va avea câteva trăsături importante. Studentul trebuie să-și compună răspunsul, nu să și-l selecteze dintr-un set de alternative. Un motiv pentru a face acest lucru este faptul că el
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
mașină de predat” (a sort of teaching machine). Posibilitățile întăririi care schimbă comportamentul organismelor mai slabe nu se pot realiza manual; este nevoie mai degrabă de un aparat elaborat. Organismul uman cere - după Skinner - o instrumentație „chiar mai subtilă” (more subtile instrumentation); o mașină de predat potrivită va avea câteva trăsături importante. Studentul trebuie să-și compună răspunsul, nu să și-l selecteze dintr-un set de alternative. Un motiv pentru a face acest lucru este faptul că el trebuie să
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
privite ca „reflectând operațiunea de mediere a mecanismelor mai degrabă decât cuplarea directă a stimulilor cu răspunsurile, evocată de alte evenimente”. Teoria modelării (a învățării sociale), deși eminamente behavioristă, este compatibilă cu umanismul și teoria umană a valorii și moralitatea. Subtila teorie banduriană a reușit să concilieze două paradigme aflate în controversă - ceea ce o face încă actuală. 4.2. Teoria modelării: unele tradiții, curente și disputetc "4.2. Teoria modelării\: unele tradiții, curente și dispute" Prin anii ’60, când lucra cu
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
permis edificarea unei teorii încă nedepășite științific. Analiza socială a învățării observaționale, propusă de Bandura în 1969, alocă un rol important mediatorilor reprezentaționali, care se presupune că sunt dobândiți în baza unui proces de învățare contiguă (vezi Guthrie). În această subtilă teorie banduriană, stimulul contiguu, de alăturare, este considerat o condiție necesară, dar nu suficientă pentru învățarea observațională. Fenomenul modelării implică de fapt patru subprocese legate între ele, fiecare cu propriul set de variabile controlabile. Bandura postulează că o teorie comprehensibilă
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
performanța remarcabilă a unui jucător profesionist înalt, în ciuda repetiției și a atenției lor consecvente. Normarea (adaptarea) corectă comportamentală a indicilor modelatori este, după Bandura, de asemenea greu de obținut în condițiile în care performanțele modelului sunt guvernate de o ajustare subtilă a răspunsurilor interne ce nu pot fi observate și nici foarte ușor comunicate. Un cântăreț de operă ambițios poate beneficia considerabil de pe urma observării unei voci profesioniste, totuși reproducerea vocală profesionistă va fi mult împiedicată de faptul că răspunsurile musculare laringeale
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
de a răspunde la stimuli și la dominanța diferitelor indicii ar trebui să aibă un efect mare asupra conceptelor pe care copiii de anumite vârste tind să le dobândească. Celor doi teoreticieni li se părea normală presupunerea că indiciile mai subtile și „abstracțiile cibernetice”, ca „număr mare deț” și „circularitate” - care pot depinde de mecanisme centrale pentru procesarea informațiilor -, să fie în mod special susceptibile de a fi afectate de maturizarea postnatală și de învățare. În mod similar, poziția diferită a
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
de-a face cu stabilirea dispoziției sau climatul de experimentare al grupului clasei. Dacă filosofia sa primară este una de încredere în grup și în indivizii care compun grupul, atunci acest punct de vedere va fi comunicat în variate moduri subtile. b) Facilitatorul va ajuta la extragerea și clarificarea scopurilor individului din clasă, ca și a scopurilor mai generale ale grupului. Dacă nu se teme să accepte scopuri contradictorii sau conflictuale, dacă este capabil să permită indivizilor un simț al libertății
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
și asimilat prin învățare, ca și cum ființa umană ar fi un fel de lut pasiv ce poate fi controlat, modificat după cum cineva decide în mod arbitrar. Maslow vorbește apoi despre un sine care apare ca un fel de natură intrinsecă foarte subtilă - nu neapărat conștiința - care trebuie căutată, descoperită și pe baza căreia acest sine trebuie apoi construit, actualizat, învățat, educat (Maslow, 1967b). Noțiunea denumește un „ceva” (something) care se află acolo, dar este ascuns, inundat, distorsionat, răsucit, suprastratificat. Misiunea psihoterapeutului (sau
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
de ajuns la ele. Învățările dobândite extrinsec sunt mai puternice decât cele mai adânci impulsuri ale noastre. Aceste foarte adânci impulsuri în specia umană, din momentul în care instinctele au fost pierdute aproape în întregime, apar ca foarte slabe, extrem de subtile și delicate; trebuie să sapi în adâncime pentru a le găsi, și tocmai aceasta constituie domeniul de studiu pentru biologia introspectivă și fenomenologia biologică; ceea ce implică faptul că una dintre metodele necesare în căutarea identității, în căutarea sinelui, în căutarea
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
G. este, potrivit lui Gheorghe Grigurcu, și „un scriitor din stirpea pe cale de dispariție a orfevrilor verbului”. Șartul narațiunilor sale, în care Iașii respiră prin toți porii, vine și din fina lor modulație. Condusă cu eleganță și bun gust, ritmată în subtile lentori, fraza nici nu are nevoie de semnătură ca să-și releve grifa. SCRIERI: Arlechin în iarbă, Iași, 1972; Viața în teleferic, Iași, 1979; Viețile după Vasari, Iași, 1980; Madona cu gâtul lung, București, 1987; Mă-ntorc în Bermude, Iași, 1999
GHEORGHIU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287238_a_288567]
-
cu un militantism adesea cam frazeologic, sunt de notat în scrisul criticului calități care-l înalță mult peste nivelul general al publicisticii acelor ani. Lucidității analitice, acuității și inteligenței lui Ov. S. Crohmălniceanu, Paul Georgescu îi răspunde printr-o eseistică subtilă, sugestivă, colorată, cu nu puține procedee de retorică supravegheată, atent mereu la clipa de ecloziune a talentelor, ca și la depistarea autenticei valori, cu predilecții disociative, cu vervă nu o dată pamfletară, cu fantezie și cu ideație de autentică originalitate. FLORIN
GEORGESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
Geo Bogza și Radu Prodan. În anul 1988 este abordată problema modei, văzută ca o oglindă a istoriei civilizației. Comentariile, purtând semnăturile lui Mircea Malița, Andi Bălu, Vasile Andru, Radu Cosașu, Gh. Păun ș.a., au rostul de a sugera semnificațiile subtile ale unui fenomen asociat nu de puține ori frivolității. Aventura cunoașterii e intitulat numărul din 1989, aici fiind prezente multe texte de Mircea Eliade, Gaston Bachelard, Mozart, Einstein, Cocteau, toate, mărturii despre creație. O proză a lui Bedros Horasangian se
ALMANAH „ROMANIA LITERARA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285267_a_286596]
-
a o trăda, o mărturisesc. Așezat în linia marilor tradiții moderniste (simbolism, expresionism, suprarealism), poetul nu se poate sustrage chemării timpului său, lăsându-se profund marcat de ceea ce se va numi postmodernism. Dacă se adaugă la toate acestea prezența unei subtile, însă tenace influențe folclorice (de sorginte bănățeană), rezultă o poetică originală, alimentată din surse diverse. De altfel, A. cultivă cu stăruință o stilistică a paradoxului, a ezitării între afirmație și negație, întemeiată pe strategia absorbirii eterogenului în omogen (un ciclu
ALMAJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285260_a_286589]
-
nici cea pozitivistă, nici cea sceptic-naturalistă; astfel de perspective nu îi interesau pe medievali, pentru că nu îi interesa criteriul la care ele trimit: confruntarea cu realitatea însăși, ca unic etalon de clasificare. Pe ei îi interesa o realitate mult mai subtilă, aceea spirituală, morală. De aceea, există animale benefice, "pozitive", care transmit un model demn de urmat și animale malefice, "negative", imagini ale unor vicii de evitat, în funcție de contextul în care sunt plasate. Toate reprezintă, pentru bunul creștin, repere pe drumul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cărții sfinte, care continuă să fie percepută ca un reper obligatoriu, ca imago mundi. Și atunci? Cum se explică procedeul manifest al lui Cantemir de a răstălmăci, într-un spirit laic, iconoclast, simboluri tari ale creștinismului? Risc un răspuns mai subtil. Autorul construiește, în Istoria ieroglifică, o lume lipsită de orice criteriu etic, de orice orientare spirituală, o lume coruptă, putredă, ierarhizată în funcție de rapacitate, de versatilitate, de savoarea de a comite răul; pe scurt, o "lume pe dos", în care valorile
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
a fost îndeajuns de puternic încât să îl rețină. Că este numit animal mic: pentru smerenia întrupării sale; după cum însuși spune: "Învățați de la Mine, căci sunt blând și smerit cu inima". Și a fost atât de ager, încât nici măcar foarte subtilul diavol nu l-a putut înțelege sau descoperi, ci prin singura dorință a Tatălui a pogorât în pântecul Fecioarei Maria pentru mântuirea noastră: "Și Cuvântul S-a făcut trup și a locuit printre noi". Că unicornul este asemenea unui ied
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
asumate de acesta: investit de către adunare cu funcția unui pharmakós (țap ispășitor), el se dovedește a fi un pharmakeus (vrăjitor) prin discursul său având valoarea unui phármakon (leac și otravă în același timp)"24. Același autor mai formulează un verdict subtil: "Liliacului îi revine, pentru prima parte a romanului, o funcție purificatoare similară celei asumate mai târziu de Inorog (absent din adunare)"25. După ce și-a îndeplinit rolul, Liliacul mai joacă o carte înainte de a se retrage definitiv din scenă. El
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
SF Din 1949, cititorii anglofoni din Franța au acces la F&SF și la Galaxy, două reviste în format de buzunar, cu un conținut adresat preponderent adulților, spre deosebire de pulps, și scrise la modul mai puțin frust. Copertele lor sunt adesea subtile, realizate de ilustratori precum Edmund A. Emshwiller sau Virgil Finlay. În Franța, prin imitație și pentru că editorii francezi anticipează o posibilă piață, încep să apară colecții cum ar fi "Anticipation" la Fleuve Noir (1949), care propune autori majoritatea francezi. Colecția
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
ei și sensibilitatea victimei sunt decisive sub raportul consecințelor. în cazul unei manifestări izolate, intensitatea violenței pune la încercare mecanismele de supraviețuire ale individului sau ale grupului afectat. Când manifestările violente sunt procesuale, de durată, mai puțin intense sau mai subtile, ele produc reacții adaptative care conduc la modificări mai mult sau mai puțin profunde ale modului de funcționare a ființei sau chiar a speciei din care face parte. în vreme ce efectele evenimentelor violente în masă au fost mereu consemnate de cei
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
religioase cărora aparțin, violența unor sisteme economice care sacrifică anumite grupuri sociale. În ultimul timp se vorbește tot mai mult despre violența mass-mediei și consecințele acestor mesaje violente mai ales în dezvoltarea copiilor. Dar violența instituțională poate avea și forme subtile de manifestare, înscriindu-se în ceea ce numim mai degrabă neglijare decât abuz. în vreme ce violența neglijării poate fi intensă și poate conduce la moartea individului, ea nu are la bază o intenție distructivă. Aceasta este diferența esențială dintre neglijare și abuzul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
intenționată, și un alt concept, „comprehensiv”, privind violența în raport cu nevoile umane, ca o violare, cu sau fără intenție, a drepturilor omului de a avea acces la cele necesare satisfacerii nevoilor inerente naturii umane. Găsim în aceste precizări legătură strânsă și subtilă în același timp, între legile care protejează și promovează drepturile omului și nevoile umane pentru o dezvoltare și funcționare sănătoasă, așa cum sunt ele cunoscute la momentul dat și recunoscute, stipulate și apărate prin legi. Legile reprezintă așadar nevoile umane care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în diverse momente ale vieții instituției școlii, ca petrecându-se în multiple situații de grup. Explicația lipsei de atenție a specialiștilor față de hărțuire constă în faptul că, în general, hărțuirea presupune forme de violență mai scăzută, mai puțin evidentă, mai subtilă. Așa cum am amintit mai sus, hărțuirea nu este rezervată doar mediului școlar, ci poate apărea oriunde au loc interacțiuni sociale în grupuri organizate. Hărțuirea este o formă de abuz a victimei, de către o altă persoană sau grup de persoane. între
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de inegalitate în cuplu și violență domestică. Dacă nivelul de educație rămâne scăzut, agresorul riscă să dezvolte, ca adult, comportamente criminale. Când hărțuirea se petrece la locul de muncă, între adulți, adesea forma pe care o ia este suficient de subtilă pentru a se înscrie în regulamentele de ordine interioară ale instituției respective. Hărțuirea la locul de muncă este un fenomen frecvent, care în literatura de specialitate anglofonă ia numele de mobbing. Este un proces ce împiedică evoluția profesională a victimei
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nu a intervenit pentru a-l convinge pe tată să nu plece, să rămână cu ele. Ea spune: „ar fi putut să-l amenințe că se sinucide și atunci în mod sigur el nu pleca!”. Parentificarea e o formă mai subtilă de exploatare a copilului de către părinți. Exploatarea copilului poate lua însă forme severe, modificând și îngustând șansele de dezvoltare ale copilului. Legea 272/2004 se referă, în capitolul destinat prevenirii violenței împotriva copilului: la „prevenirea abuzului, a neglijării și exploatării
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]