7,023 matches
-
și vrăjitorie în context comparat, ed. cit., folosește sintagma magie divinatorie și o pune față în față cu diferitele practici vrăjitorești. Având în comun "tentația ocultului", cele două categorii evoluează în registre diferite: prima cochetează cu cunoașterea în formele sale subtile și ascunse, cea de-a doua fiind mai atrasă de practică și ritual. Tot despre magie divinatorie scrie și J. Maxwell, considerând-o "ramura cea mai stufoasă" a magiei naturale. 155 Auguste Bouché-Leclercq, op. cit., p. 21. 156 Este cunoscută definiția
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
spațiu tradițional). Prezența acestor manifestări în lumea contemporană sporește dificultatea cercetării și analizei fenomenului. 218 A se vedea în acest sens Mircea Eliade, Tratat de istorie a religiilor, ed. cit. Lucrarea cuprinde o bibligrafie impresionantă care vine să argumenteze legătura subtilă femeie plante apă lună sub forma unui ciclu cosmic. 219 Lévy-Bruhl scrie despre mentalitatea magică sau primitivă punând-o pe seama popoarelor nedezvoltate, sălbatice. 220 Peter Berger, Thomas Luckman, Construirea socială a realității, ed. cit. 221 Marc Augé, Le Dieu objet
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Bacovia, a provocat, înainte de Blaga, Arghezi sau Barbu, o mutație de structură și de viziune în lirica românească. CUPRINS: Item 1: evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic în simbolism Poezia emblematică a universului liric bacovian - o subtilă artă poetică - este cea care dă titlul volumului de debut (publicat în 1916), Plumb. Începând cu această poezie, George Bacovia conferă esteticii simboliste românești profunzimea de substanță, de viziune și de expresie, determinând ruptura definitivă de epigonismul eminescian. În tonalitatea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Secvența care încheie fragmentul este un portret literar, perceput din per pectiva externă a unui personaj focalizator, femeia în vârstă ce ieșise la gard. Portretul bărbatului care părea un hamal detaliază numai aspectul fizic și cel vestimentar, accen tuând un subtil contrast. Astfel, robustețea fizică este în opoziție cu părul alb, sugerând vicisitudini ale vieții care lau încărunțit înainte de vreme. Numeroasele detalii ale îmbrăcăminții eroului vizează și ele o schimbare dramatică a statutului social, o cădere în marginea societății, adaptarea la
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
lui Paul Diel o stimulare și o provocare. Deși restrictivă la registrul psihologic al interpretării, ea dezvăluie în ultimă instanță ceva din misterul prezenței divine în lume. Dumnezeu este omniprezent și atotputernic. Lucrează pe căi neștiute sau total neașteptate. Mecanismele subtile ale psihicului uman expuse în această carte sînt doar cîteva dintre ele. NICU GRAVILUȚĂ Introducere A) OBIECTUL ANALIZEI Istoria demonstrează că efortul de a găsi soluții metodice și științifice problemelor vieții a fost frecvent precedat de încercări de ordin speculativ
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
de a elimina misterul. Confuzia dintre această abstracție moartă și esența misterioasă nu este mai puțin răspîndită decît confundarea ei cu imaginea întrupată. Abstracția este adeseori chiar preferată, căci tocmai din cauză că este inimaginabilă ea pare să ofere o reprezentare destul de subtilă a unui Dumnezeu unic ca să poată elimina definitiv misterul cu ajutorul unei definiții considerate drept adecvată. Imaginea ancestrală și infantilă Bunul Dumnezeu providențial rămîne mișcătoare și naivă, deși ea anulează trăirea emoției în fața misterului, mai ales în zilele noastre, cînd ideea
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
valorificator, judecățile de valoare juste sau false, avertismentul salutar al supraconștiinței etice, sentimentul de culpabilitate, totul este imanent vieții psihice și poate deci fi ridicat introspectiv la nivel conștient și supus autocontrolului. Tot ce este imanent vieții psihice este obligatoriu subtil sau pervers motivant și participă la deliberarea intimă apropiind-o sau îndepărtînd-o de țelul ei: eliberarea. Datorită obsesiei vanitoase a subconștientului, omul nu este liber, dar poate deveni liber autodeterminîndu-se introspectiv în privința efortului de eliberare, a deșteptării elanului său. Numai
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
în spații, ci reprezintă funcționarea unui mecanism de natură psihică: orbirea subconștientă pro-vocată și produsă de vanitatea falselor autojustificări refulante. În caz de nervozitate, Satan, tentația subconștientă, se manifestă cînd prin intenții pseudo-sublime prea bune, cînd prin tentații banalizante prea subtile și nefaste. Viața psihică patologic deformată este copleșită de tentația obsedantă a reveriilor evazioniste materiale și sexuale cu atît mai imaginativ exaltate cu cît, în caz de nervozitate, sînt inhibate, lipsite de orice posibilitate de descărcare datorită vanității prea bunelor
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
să fac cunoștință cu dumneata" sau "Bună. Te-am văzut aici de mai multe ori și m-am gândit să vin și să mă prezint". Ei susțin că această metodă are mult mai mare impact asupra celuilalt decât formulele mai subtile de apropiere; există atâția alți oameni și stimuli împrejur, încât impactul asupra altora este de importanță vitală. Condiția esențială pentru a folosi acest tip de abordare este curajul. A VORBI DESPRE NOI ÎNȘINE Oricât de des folosite ar fi, mai
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
neconsolidat a coborât barierele instituționale. Putin și-a pus amprenta atât pe politică cât și pe instituții. Acesta nu a modificat sau încălcat Constituția din 1993, menținând configurarea instituțională a regimului lui Elțîn. Însă a luat o serie de măsuri, subtile, care au făcut ca moștenire democratică să se clatine în anii următori.199 „Natura alegerii noului lider de la Kremlin a devenit clară. Elita conducătoare nu își mai dorea încă un lider carismatic și revoluționar, nu își doreau un politician ambițios
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
mai ales să arătăm cum această manipulare sau, invers, negarea problemei pornesc de la o necunoaștere dezolantă. Această necunoaștere poate fi legată de o exagerare a realității cantitative a infracționalității în școală, dar și de o subestimare a importanței violențelor mai subtile în experiența victimelor violenței obișnuite din școală. Vom încerca să arătăm ce proceduri științifice sunt posibile și de la care definiție sau definiții ale violenței putem pleca împotriva supraestimării sau subestimării. Nu-i vorba de "a găsi violență pretutindeni", ci, dimpotrivă
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
răspunde la ele, în mai multe țări, au fost realizate anchete oficiale, adesea dependente, în mare măsură, de sensibilitățile naționale și de fluctuațiile politicilor publice. Indiferent de interesul acestor anchete, vom arăta mai întâi caracterul lor insuficient pentru o cunoaștere subtilă a frecvenței fenomenului. Comparația între aceste statistici și anchetele despre victimele din mediul școlar arată, într-adevăr, un decalaj spectaculos. Mai departe, contabilizarea violenței în școală trebuie să țină cont nu numai de frecvența fenomenului, ci și de caracterul lui
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
creier-computer (vezi Kerckhove, 1990; Fromherz, 1997; Garvey, 2000Ă la cvasiobiecte sau obiecte inteligente (vezi Jaros, 2000Ă. Noi teorii și experimente practice ale științelor cognitive încearcă să fondeze relația dintre conștiință și mediile tehnologiei, adesea uitând de prezența corporealității, de complexitatea subtilă a minții și a spiritualității umane. În proximitatea domeniului inteligenței artificiale se află viața artificială, prin cerința reciprocității mișcării de evoluție a biologicului și a computaționalului (vezi Stork, 1995 pentru informații generale ale specializăriiă. La fel cum știința inteligenței artificiale
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
structurale ale societății contemporane, instituția muzeală devine un "mediator" între necesitatea schimbării și necesitatea păstrării patrimoniului. Discursul asupra rolului pe care îl joacă muzeul în societatea contemporană, în relație cu alte cîmpuri culturale sau de civilizație, a primit valențe interpretative subtile și complexe, ce insistă asupra mutațiilor care au survenit în societate și implicit în cultură și educație, în procesul trecerii de la modernitate la postmodernitate. Epoca modernă avansase ideea influențelor socio-politice în cadrul muzeului, începînd cu iluminismul, ca mijloace eficace de educație
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
asupra individului; stăpânul poate condiționa neintenționat mentalitatea și starea celui ce-l slujește; p. 88, r. 30 31: „când nu sunt ochi negri, săruți și albaștri” în lipsa unor lucruri dorite, omul trebuie să se mulțumească și cu înlocuitorii acestora; ironie subtilă, mesaj inversat, deoarece ochii albaștri sunt o trăsătură considerată superioară; p. 90, r. 4: „boboc în felul său la trebi de aieste” naivitatea celor crescuți în onestitate, imposibilitatea de a identifica unele capcane ale celor răi; p. 91, r. 27
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
forța colectivă, dându-i eficiență, finalitate; p. 35, r. 27 28 : „boierul, luându-i înainte cu glume, a înghițit gălușca și a tăcut molcum” realizarea greșelii săvârșite, dar evitarea 80 recunoașterii acesteia în public din pricina orgoliului; se preferă chiar ocolirea subtilă a problemei; POPA DUHU p. 36, r. 26 : „mare de inimă, iar de gură și mai mare” bunătatea sufletului este completată și de darul vorbirii; această locvacitate, fiind prezentată ușor ironic, capătă accente negative; p. 37, r. 18 19 : „Geasta
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
r. 4 : „Anecdota trimite-voi, însă puțină zăbavă!” atitudine politicoasă de a anunța depășirea termenului de trimitere a unui material promis. 29 r. 16 17 : „sunt mândru de această numire neașteptată” satisfacția resimțită în urma unei aprecieri neprevăzute, dar și recunoașterea subtilă a propriei valori. 30 Către [ VICTOR ZAHAROVSCHI ] p. 210, r. 12 14 : „Mergeți curagioși înainte pe această cale, și să dea D zeu ca tot tineretul român studios, de pretutindene, să vă poată imita!” aprecierea calităților tinerilor studenți, încurajarea lor
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
semne de felurită înțelegere a actului creației, alte teme și motive poetice, cristalizând fie experiențe, trăiri intense, fie rezultate ale unor reflecții livrești, alte „măști” (uneori „ipostaze în negativ”) sau mituri. De o atașantă acuratețe, stilul exegezei, concentrat, sobru, cu subtile nuanțări, își dă măsura - chiar dacă unele caracterizări forțează nota - în expresive profiluri de cărturari și scriitori, precum și în nucleele de sinteză, care beneficiază de unele, remarcabile, creionări. Alt volum, Ideologia naționalistă și „problema evreiască” (1995), apărut întâi în limba engleză
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290640_a_291969]
-
supraeu, adică pentru conștiința morală. Un asemenea subiect se percepe adesea ca un monstru. Luptă cu un anumit aspect al personalității sale. În schimb, dacă nu «iese» nimic, este vorba despre eforturi inutile, de sacrificii sterile. Pentru o interpretare mai subtilă a sensului elementului născut, cititorul este invitat să se raporteze la cuvintele corespunzătoare. Adulter Scenele de adulter reprezentate în vis trebuie interpretate în funcție de scenariu și, mai ales, de sentimentele trăite. Dacă sunt însoțite de emoții plăcute, ba chiar de plăcere
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
este încornorat, și invers. Pielea animalului sugerează forța subiectului. Oferă date referitoare la rezistența, capacitatea de a nu se lăsa doborât de lovituri și atacuri (are «pielea tăbăcită»). Blana, care trebuie să protejeze animalul, are o semnificație identică, dar mai subtilă, deoarece adaugă moliciunea și senzualitatea înfățișării și a atingerii. Coada este mai mult decât orice alt element evocarea animalității din om, întrucât doar animalele au coadă. În expresiile populare, termenul coadă desemnează și sexul masculin, prin urmare intervine în vis
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
de așa natură, încât, la limită, șobolanul semnifică avariția. Prin talia sa mică, șoarecele este întruchiparea agilității. Deși delicat și de mărime redusă, șoarecele are o putere cu atât mai importantă cu cât este asociată cu finețea. Exprimând superioritatea energiei subtile asupra forței brute, șoarecele apare în numeroase legende ca înspăimântându-l pe elefant, până la a-l face să-și piardă controlul de sine. Această semnificație aceasta este deosebit de valorizată în imaginarul destinat poveștilor pentru copii. Numeroase desene animate au ca
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
bijuterii, semn al înțelepciunii, puterii sau forței. Bijuteriile împărtășesc simbolismul pozitiv, adesea înalt valorizat, al pietrelor și metalelor prețioase ce le compun. Dincolo de funcția de înfrumusețare, ele posedă o energie activă și transformatoare. Bijuteriile sunt expresia comorii spirituale, a energiei subtile, a fluidului cosmic. Munca dificilă și delicată a bijutierului simbolizează, de altfel, evoluția spirituală, care necesită o atitudine exigentă, minuțioasă și răbdătoare. 2. În plan profan, bijuteriile semnifică frivolitatea și senzualitatea. Sunt semnul atașamentului față de materie, al prevalenței aparenței asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
a devenit inutil. Vezi Greutate și A căra. Vânătoare Considerată în toate culturile o artă nobilă și sacră, încât toate panteoanele prezintă zeități ce vânează, vânătoarea are în zilele noastre o semnificație mai ambiguă. În sens pozitiv vizează concentrarea, acțiunea subtilă și strategia inteligentă, iar în sens negativ, violența și agresivitatea. Interpretarea depinde în mod fundamental de scenariu: - când cel ce visează urmărește o pradă, înseamnă că își atinge un obiectiv, dar și că are înțelepciunea de a aștepta, de a
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
multiple, iar alegerea interpretării depinde de scenariul oniric: - ochiul este legat de cunoașterea obiectivă («până nu văd, nu cred»), ca organ al percepției intelectuale; - dincolo de perceperea realităților exterioare, ochiul permite sesizarea realității interioare; este organul cunoașterii viitorului și al cunoașterii subtile; - ochiul evocă și dorința în expresia sa pozitivă, de motor, sau negativă, simțurile copleșesc subiectul (pofta); expresia «a mânca și cu ochii» este semnificativă din acest punct de vedere, ochii simbolizând dorința. Dorințele sunt atât de mari, încât realitatea nu
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
de bine se asociază cu o respirație regulată și lentă; stresul, angoasa, frica antrenează o respirație rapidă și neregulată. Respirația mai este asociată și cu simbolistica aerului, care, dintre cele patru elemente (împreună cu apa, focul și pământul), este cel mai subtil. Nu poate fi prins, văzut etc. Această specificitate îl asociază în mod evident cu principiul cosmic și spiritual. Aerul este atât elementul încorporat (inspirație), cât și elementul respins (expirație). Totuși, nu ni-l putem însuși. Nu este destinat să fie
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]