9,918 matches
-
și Lopez-Kidwell, trebuie precizat că legăturile continue de similaritate sunt mai degrabă considerate factori care favorizează emergența relațiilor sociale. În exemplul de mai sus, intensificarea comunicării dintre cei doi colegi de departament este favorizată sau facilitată de proximitatea fizică și temporală. Legăturile sociale mai pot fi clasificate și în alte feluri. De exemplu, în funcție de manifestare, acestea pot fi binare: absente și prezente. De asemenea, legăturile prezente pot fi, la rândul lor, valorizate în funcție de intensitate (figura 2.1). Rețeaua din figura 2
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
structuri de dependență mutuală în structuri cu elemente de interdependență. Această transformare conduce la diminuarea șanselor de apariție a blatismului. Transformarea structurii relațiilor de schimb în structuri sociale cu elemente de interdependență depinde de structura schimburilor sociale și de organizarea temporală a acestora. 4.2.2.3.4. Dezvoltarea încrederii și dependența serială Blau (1964) a propus încrederea ca soluție la problema nonreciprocității implicate de schimburile reciproce. Dar cum se poate institui încrederea între actorii relațiilor de schimb reciproc? Cum dobândește
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
a caracterului lor. Dezvoltarea încrederii între partenerii unui schimb reciproc presupune existența unor interacțiuni repetate și, implicit, a unei dependențe seriale. Folosind dependența serială, indivizii din relația de schimb reciproc își pot ajusta unul altuia comportamentul. Tabelul 4.3. Organizarea temporală a schimburilor a. Schimburi independente (schimburi negociate) (A ↔ B) (A ↔ B) (A ↔ B) b. Schimburi dependente serial (schimburi negociate) (A ↔ B) (A ↔ B) (A ↔ B) c. Schimburi dependente serial (schimburi reciproce) A → B → A → B → A → B Sursă: Molm (1994
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
stimul fiziologic. Mai recent, a fost inclusă în P. C. D. orice moarte celulară care implică un program mediat genetic și care este independentă de natura stimulului declanșator. Biologii numesc P. C. D. pierderea specifică de celule, într-o manieră temporală și spațială predictibilă, care este indusă de semnale fiziologice și care survine ca o componentă a dezvoltării normale a unui organism. Imunologii definesc P. C. D. ca fiind orice moarte celulară care este dependentă de expresia genică de novo, natura
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
stimul fiziologic. Mai recent, a fost inclusă în P. C. D. orice moarte celulară care implică un program mediat genetic și care este independentă de natura stimulului declanșator. Biologii numesc P. C. D. pierderea specifică de celule, într-o manieră temporală și spațială predictibilă, care este indusă de semnale fiziologice și care survine ca o componentă a dezvoltării normale a unui organism. Imunologii definesc P. C. D. ca fiind orice moarte celulară care este dependentă de expresia genică de novo, natura
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
acestei informații cu altele se vor prezenta într-o listă. De ex.: O ediție a unei opere, traducerea sa, un capitol dintr-o carte, traducerea automată a datelor într-o imagine. 14. RĂSPÂNDIREA Aici pot fi prezentate caracteristicile spațiale și temporale ale informației. Răspândirea spațială se referă la o regiune fizică (ex. o parte din cer); folosește coordonate (latitudine și longitudine) sau nume de locuri dintr-o listă prestabilită. Răspândirea temporală se referă la data apariției informației sau la data disponibilizării
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
imagine. 14. RĂSPÂNDIREA Aici pot fi prezentate caracteristicile spațiale și temporale ale informației. Răspândirea spațială se referă la o regiune fizică (ex. o parte din cer); folosește coordonate (latitudine și longitudine) sau nume de locuri dintr-o listă prestabilită. Răspândirea temporală se referă la data apariției informației sau la data disponibilizării sale. 15. DREPTURI Aici sunt precizate drepturile de acces la informație, dreptul de reproducere, dreptul de utilizare sau unui serviciu pe care îl poate oferi. Se lucrează și la acest
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
epicardic propriu dezvoltându-se mai târziu din celulele mezenchimale ale septum transversum dispersate la nivelul tubului miocardic. Endocardul este suspendat printr-un mezocard dorsal primitiv. O porțiune a endodermului rămâne în contact cu endocardul prin mezocardul dorsal un anumit interval temporal. La nivel parietal ansa cardiacă prezintă la interior un strat endotelial, ce alcătuiește tubul endocardic, iar la exterior, o tunică mezenchimală, nonmusculară, numită gelatină cardiacă. Semnalele inductorii provenite din celulele miocardice determină transformarea unui subset de celule endocardice în mezenchim
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Lovirea mingii cu capul spre lateral Acest procedeu se realizează prin contactul capului cu mingea care prezintă particularitatea lovirii mingii cu altă parte a capului decât fruntea. Transmiterea laterală a mingii venite din față se face prin lovire cu partea temporală a capului și are loc printr-o rotație a capului din interior spre exterior cu lovirea mingii în momentul final al acestei acțiuni. Această acțiune continuă cu rotația trunchiului în același sens. Suprafața de contact cu mingea este dată de
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
a capului din interior spre exterior cu lovirea mingii în momentul final al acestei acțiuni. Această acțiune continuă cu rotația trunchiului în același sens. Suprafața de contact cu mingea este dată de partea laterală a frunții continuată cu porțiunea osului temporal. Concomitent cu întoarcerea capului și trunchiului se flexează picioarele din genunchi și glezne, ele fiind întoarse spre direcția de lovire. Greșeli frecvente contactul cu mingea nu se face cu partea temporală; necorelarea vitezei cu care vine mingea cu viteza de
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
de partea laterală a frunții continuată cu porțiunea osului temporal. Concomitent cu întoarcerea capului și trunchiului se flexează picioarele din genunchi și glezne, ele fiind întoarse spre direcția de lovire. Greșeli frecvente contactul cu mingea nu se face cu partea temporală; necorelarea vitezei cu care vine mingea cu viteza de răsucire a trunchiului și capului. Utilizare tactică în transmiterea mingii și la finalizare. Lovirea mingii cu capul spre înapoi Este un procedeu care apare foarte rar și care se utilizează în
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
din cele cinci categorii specifice (marș, alergări, sărituri, aruncări, probe combinate) are la bază procedeul tehnic (modul cum aleargă, sare sau aruncă) structurat într-un mecanism de bază și o verigă principală. Mecanismul de bază reprezintă, în viziunea noastră, succesiunea temporală logică a elementelor tehnice (a fazelor) obiectiv necesar efectuării eficiente a tehnicii respective. Veriga principală reprezintă, în această viziune, elementul caracteristic unui procedeu tehnic Alergarea este un mod de locomoție al omului în care, datorită întinderii energice când a unui
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
sportive în si performanță. Procedeul tehnic este constituit dintr-un mecanism de bază care reprezintă, așa cum subliniază A. Dragnea, (2002), “succesiunea logică de acte motrice, obiectiv necesare, în vederea efectuării eficiente a acestora”. La acest mecanism trebuie asociate și caracteristicile spațio - temporale și dinamice ale procesului respectiv: distanță, amplitudine, direcție, poziție, forță, rezistență, coordonare, precizie, echilibru. ai multe lemente tehnice: elanul, bătaia, zborul, aterizarea și se poate realiza prin mai multe procedee tehnice: cu ghemuire, cu extensie, cu pași în aer. Toate
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
bătaia, zborul, aterizarea și se poate realiza prin mai multe procedee tehnice: cu ghemuire, cu extensie, cu pași în aer. Toate aceste procedee tehnice au același mecanism de bază dar, fiecare dintre ele are altă verigă principală, alte caracteristici spațio - temporale și dinamico - energetice. Structura procedeului tehnic conține pe lângă mecanismul de bază și veriga principală, adică elementul caracteristic (definitoriu) al tehnicii de zbor respective (fig. 50). La eșalonul de măiestrie sportivă se evidențiază, de cele mai multe ori, modalități personale de realizare a
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
fosbur* de către toți ompetitorii se datorează unor argumente biomecanice evidente (fig. 59). p fl a p a Fazele săriturii în înălțime sunt aceleași ca și la procedeul cu pășire, ele sunt însă altfel structurate. Mecanismul de bază are aceeași înlănțuire temporală: elan - bătaie - zbor și aterizare, cu caracteristici distincte față de alte procedee de săritură în înălțime. eul cu pășire, ele nt îns alte procedee de săritură în înălțime. Funcțiile * reglarea unei viteze optime pe orizontală prin acțiu * corectarea direcției de mișcare
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
grame pentru femei. Ea este compusă din trei părți: ârf, corp și manșon. Sulița este confecționată din metal sau orice alt material mogen corespunzător iar manșonul dintr-un șnur răsucit în jurul suliței. Mecanismul de bază al aruncării suliței este înlănțuirea temporală a zelor acesteia: pregătirea pentru aruncare → elan → efort final (aruncarea ropriu-zisă) → restabilirea după aruncare. Veriga principală a tehnicii aruncării suliței este constituită din ritmul ecific al ultimilor patru pași ai elanului. Elanul, ducerea suliței înapoi, “depășire ute rapid pe fondul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
Noțiunile de gramatică sunt receptate greu de către un copil cu deficiență de auz deoarece în limbajul mimico-gestual nu sunt reprezentate toate părțile de vorbire. Surzii confundă majoritatea cuvintelor de legătură, au dificultăți în ceea ce privește declinarea substantivelor, în analiza verbelor, a nuanțelor temporale ale acestora. O problemă extrem de dificilă pentru un copil surd este aceea a figurilor de stil, a noțiunilor cu caracter abstract, a noțiunilor de fantastic. După îndelungi eforturi și cu ajutor, acest copil va scrie o compunere simplă de jumătate
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
Remisiunea febrei după AINS și Aspirină poate fi obținută în RAA și B. Still. Glucocorticoizii rămân ultima opțiune de tratament pentru FUO, după excluderea etiologiei infecțioase, având dezavantajul că maschează febra și favorizează diseminarea infecției, dar cu beneficii pentru arterita temporală, polimialgia reumatică, hepatita granulomatoasă. Prognosticul FUO este bun, dacă nu se evidențiază nici o cauză după cel puțin 6 luni de monitorizare, reexaminare și evaluare. Abordarea FUO impune clinicianului răbdare, compasiune, calm și flexibilitate. ABREVIERI Ac Anticorp ADH AntiDiuretic Hormone (Vasopresina
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
starea generală (bună), inexistența tarelor organice asociate, operația este cotată ca fiind cu risc minim. Intervenția chirurgicală. Pregătirea preoperatorie generală este cea obișnuită. Se administrează un sedativ în seara premergătoare intervenției, se igienizează pacientul. Local, se îndepărtează pilozitatea din regiunea temporală stângă (delimitarea câmpului operator). Poziția pacientului este în decubit dorsal, cu extremitatea cefalică în ușoară hiperextensie și fața rotată către partea opusă celei pe care se intervine chirurgical, pentru a fi bine expuse hemifaciesul interesat traumatic și regiunea temporală adiacentă
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
regiunea temporală stângă (delimitarea câmpului operator). Poziția pacientului este în decubit dorsal, cu extremitatea cefalică în ușoară hiperextensie și fața rotată către partea opusă celei pe care se intervine chirurgical, pentru a fi bine expuse hemifaciesul interesat traumatic și regiunea temporală adiacentă. Actul operator se efectueză sub anestezie locală și loco-regională (infiltrație cu xilină 1%, anestezie tronculară periferică la gaura infraorbitară cu xilină 2%). Abordul focarului de fractură se realizează de la distanță, printr-o incizie oblică temporală stângă (evitând secționarea vaselor
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
adiacentă. Actul operator se efectueză sub anestezie locală și loco-regională (infiltrație cu xilină 1%, anestezie tronculară periferică la gaura infraorbitară cu xilină 2%). Abordul focarului de fractură se realizează de la distanță, printr-o incizie oblică temporală stângă (evitând secționarea vaselor temporale superficiale), de cca 3 cm lungime, care interesează straturile: tegument, aponevroza epicraniană, aponevroza mușchiului temporal. Intervenția chirurgicală propriu-zisă constă din reducerea chirurgicală pe cale temporală printr-o metodă instrumentală (folosirea unui elevator) (procedeul Gillies Dan Theodorescu). Îngrijirile postoperatorii sunt comune: toaleta
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
tronculară periferică la gaura infraorbitară cu xilină 2%). Abordul focarului de fractură se realizează de la distanță, printr-o incizie oblică temporală stângă (evitând secționarea vaselor temporale superficiale), de cca 3 cm lungime, care interesează straturile: tegument, aponevroza epicraniană, aponevroza mușchiului temporal. Intervenția chirurgicală propriu-zisă constă din reducerea chirurgicală pe cale temporală printr-o metodă instrumentală (folosirea unui elevator) (procedeul Gillies Dan Theodorescu). Îngrijirile postoperatorii sunt comune: toaleta și pansamentul zilnic la nivelul plăgii postoperatorii, suprimarea firelor de sutură cutanate după 7 zile
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
este favorabil. Prognosticul îndepărtat (vital, anatomic, funcțional) este de asemenea bun. Relieful malarului înfundat prin traumatism va fi repoziționat chirurgical, vindecarea fracturii se va face în aproximativ două săptămâni, simetria feței va fi redobândită. Sechele postoperatorii: cicatrice cutanată în regiunea temporală. Particularitatea cazului. Concluzii. Fractura disjuncție de malar este o fractură anterioară de complex zigomatic, cu deplasare totală. Linia de fractură traversează rebordul orbitar inferior și podeaua orbitei, peretele anterior al sinusului maxilar, sutura zigomatofrontală la nivelul peretelui lateral al orbitei
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
Am examinat pacienta ..., în vârstă de 38 ani, de profesie infirmieră, provenind din mediul urban, care s a internat în Clinica de Chirurgie Orală și Maxilo-Facială în urmă cu 12 ore, pentru următoarele motive: tumefacție geniană dreaptă extinsă în regiunea temporală, parotideomaseterină și submandibulară dreaptă; trismus puternic; stare generală alterată septic; extracție dentară 1.8 în urmă cu trei zile, la un cabinet stomatologic din teritoriu (1.8 în puseu de parodontită apicală acută). Dintre antecedentele personale și heredocolaterale cu semnificație
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
din teritoriu, unde i se efectuează extracția dintelui 1.8. După o zi de la extracția dentară constată dureri nevralgiforme cu iradiere în hemicraniul drept, febră, agitație, trismus, ulterior constituindu-se o tumefacție a obrazului drept care s-a extins în regiunea temporală, parotideomaseterină și submandibulară dreaptă. Este dirijată de către medicul stomatolog către Clinica de Chirurgie Orală și Maxilo-Facială cu diagnosticul „Supurație difuză hemifacies drept” pentru tratament de specialitate. La examenul obiectiv local (extraoral și intraoral) am constatat: tumefacție geniană dreaptă care se
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]