6,667 matches
-
ml rămâne în spațiul mort anatomic. Acesta cuprinde aerul care nu participă la schimburile gazoase alveolo-capilare, adică volumul de aer prezent la nivelul căilor aeriene de conducere. Acest volum depinde de înălțimea subiectului și crește în cazul inspirului profund datorită tracțiunii exercitate asupra bronhiilor de către parenchimul pulmonar înconjurător. Astfel, volumul de aer proaspăt care ajunge în zona respiratorie în fiecare minut este (500 - 150) x 15 = 5250 ml/minut și poartă numele de ventilație alveolară; are o importanță deosebită deoarece reprezintă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Diferența de presiune dintre interiorul și exteriorul vasului este numită presiune transmurală. Presiunea din jurul arterelor și venelor pulmonare poate fi considerabil mai mică decât presiunea alveolară. Când plămânii se umplu cu aer, aceste vase sanguine mari sunt menținute deschise prin tracțiunea radială a parenchimului elastic pulmonar care le înconjoară. Presiunea efectivă din jurul lor este scăzută, putând fi chiar mai mică decât presiunea din jurul întregului plămân (presiunea intrapleurală), datorită faptului că structura relativ rigidă a vaselor sanguine (ca și în cazul bronhiilor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
efectivă din jurul lor este scăzută, putând fi chiar mai mică decât presiunea din jurul întregului plămân (presiunea intrapleurală), datorită faptului că structura relativ rigidă a vaselor sanguine (ca și în cazul bronhiilor) este înconjurată de parenchimul pulmonar mai ușor distensibil. Prin tracțiunea radială exercitată de parenchim arterele și venele sunt destinse în cursul expansiunii toraco-pulmonare. Comportamentul capilarelor și a vaselor mari de sânge este diferit în ceea ce privește vasele alveolare și extra-alveolare (fig. 81). Vasele alveolare sunt expuse la presiunea alveolară și includ capilarele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
-se și diferențele presionale regionale determinate de postură prin efect hidrostatic. In esență creșterea presiunii extra vasculare poate reduce calibrul vascular prin efect de compresie. Când volumul pulmonar este mic, creșterea rezistenței vasculare este favorizată de faptul că efectul de tracțiune radială a vaselor extra-alveolare este redus. Odată cu distensia toraco-pulmonară tracțiunea radială mare favorizează o rezistență vasculară redusă, dar la volume mari acest efect este limitat prin aplatizarea vaselor intra-alveolare datorită întinderii pereților alveolari. Mai mult, în cazul unui inspir
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
hidrostatic. In esență creșterea presiunii extra vasculare poate reduce calibrul vascular prin efect de compresie. Când volumul pulmonar este mic, creșterea rezistenței vasculare este favorizată de faptul că efectul de tracțiune radială a vaselor extra-alveolare este redus. Odată cu distensia toraco-pulmonară tracțiunea radială mare favorizează o rezistență vasculară redusă, dar la volume mari acest efect este limitat prin aplatizarea vaselor intra-alveolare datorită întinderii pereților alveolari. Mai mult, în cazul unui inspir profund presiunea intra vasculară pulmonară scade prin efectul scăderii presiunii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
afară (alveolară) rămâne constantă. Recrutarea de vase în prealabil închise poate de asemeni juca un rol important în creșterea debitului sanguin în partea inferioară a acestei zone. La volum pulmonar redus, rezistența vaselor extra-alveolare devine importantă datorită reducerii efectului de tracțiune radială, astfel că se constată o reducere a debitului sanguin regional începând cu baza plămânului, unde parenchimul este cel mai expandat. Vasoconstricția pulmonară hipoxică Am văzut că factorii pasivi au o influență importantă asupra rezistenței vasculare și asupra distribuției debitului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de cumpărat, de condus și de reparat. Aveau caroserii subțiri de tablă, motoare reduse, de putere mică (proiectate să consume cât mai puțin combustibil), și erau echipate cu minimum de accesorii și armături. Volkswagen, Renault și Fiat aveau motorul și tracțiunea pe spate, lăsând spațiu În fața șoferului pentru o cantitate mică de bagaje și pentru baterie, roata de rezervă, manivelă și scule. Morris-ul cu motor În față, ca și contemporanul și rivalul lui Ford Popular (deținut de americani, dar fabricat pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
rotația corpului fetal -respingere, -tracțiunea fătului spre conductul pelvin . C.3. Distocie prin poziție lombo-pubiană semne: poziția corpului fetal lombo -pubiană, membrele sunt parțial angajate și întinse, -lichidele fetale sunt scurse , -fătul nu poate fi expulzat. remedierea: respingerea, rotirea și tracțiunea corpului fetal. C.4. Distocie prin așezarea trasversală, poziție dorso-lombară semne: lichidele fetale sunt scurse, eforturile de expulzare sunt slabe, nu apar părți ale corpului fetal; -la explorația vaginală, corpul fetal este palpat la deschiderea conductului pelvin în așezare transversală
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
lichidele fetale sunt scurse, eforturile de expulzare sunt slabe, nu apar părți ale corpului fetal; -la explorația vaginală, corpul fetal este palpat la deschiderea conductului pelvin în așezare transversală . remedierea: respingere și rotirea corpului fetal în așezare longitudinală, prezentare posterioară , tracțiunea fătului în conductul pelvi 2.1.5. Diagnosticul și remedierea distociilor Diagnosticul se stabilește pe baza datelor de anamneză, inspectie, palpație și examen intern vaginal. Este foarte important ca diagnosticarea distociei să fie precoce și să fie efectuată de către o
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
examen intern vaginal se stabilește poziția fetusului în conductul pelvin, mărimea fetusului, eventualele rețineri ale membrelor sau așezări anormale. Remedierea distociei se face prin: metode nechirurgicale (nesîngeroase), chirurgicale ( sîngeroase) în funcție de natura și gravitatea situației. Manoperele utilizate pentru remedierea distociei sunt: tracțiunea, respingerea, rotația, versiunea. Tracțiunea este o manoperă obstetricală care se utilizează pentru extragerea fătului din conductul pelvin spre exterior atunci când acesta are o poziție normală în conductul pelvin dar nu poate fi expulzat din cauza insuficienței forțelor de contracție. Tracțiunea se
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
stabilește poziția fetusului în conductul pelvin, mărimea fetusului, eventualele rețineri ale membrelor sau așezări anormale. Remedierea distociei se face prin: metode nechirurgicale (nesîngeroase), chirurgicale ( sîngeroase) în funcție de natura și gravitatea situației. Manoperele utilizate pentru remedierea distociei sunt: tracțiunea, respingerea, rotația, versiunea. Tracțiunea este o manoperă obstetricală care se utilizează pentru extragerea fătului din conductul pelvin spre exterior atunci când acesta are o poziție normală în conductul pelvin dar nu poate fi expulzat din cauza insuficienței forțelor de contracție. Tracțiunea se exercită asupra întregului corp
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
sunt: tracțiunea, respingerea, rotația, versiunea. Tracțiunea este o manoperă obstetricală care se utilizează pentru extragerea fătului din conductul pelvin spre exterior atunci când acesta are o poziție normală în conductul pelvin dar nu poate fi expulzat din cauza insuficienței forțelor de contracție. Tracțiunea se exercită asupra întregului corp fetal sau numai asupra unor regiuni, simultan cu presa abdominală și cu o forță moderată (maxim 2-3 oameni) pentru a nu produce rupturi sau deșirări ale țesuturilor conductului pelvin sau traumatizarea fetusului. Manoperele de tracțiune
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
Tracțiunea se exercită asupra întregului corp fetal sau numai asupra unor regiuni, simultan cu presa abdominală și cu o forță moderată (maxim 2-3 oameni) pentru a nu produce rupturi sau deșirări ale țesuturilor conductului pelvin sau traumatizarea fetusului. Manoperele de tracțiune se fac cu ajutorul frâghiuțelor, care se prind la nivelul membrelor (chișiței) sau la nivelul capului (sub formă de căpăstru), ( fig. 6, fig. 7). Respingerea fetusului in cavitatea uterină este o manoperă obstetricală care se utilizează pentru a se crea spațiul
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
este o manoperă obstetricală care se folosește pentru a remedia o poziție anormală. Se face prin rotirea fetusului în jurul axului său longitudinal cu ajutorul mâinii, răsucind membrele unul peste altul pentru aducerea corpului în poziția normală. Concomitent se fac manevre de tracțiune ușoară pentru aducerea corpului fetal în conductul pelvin spre exterior. Se poate utiliza și respingătorul. Versiunea este o manopera obstetricală prin care se remediază distocia cu așezare transversală pentru a aduce fetusul în poziție longitudinală. Se utilizează frânghiuțe fixate pe
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
să aibă loc în mod fiziologic, după asigurarea faptului că nu sunt probleme de rețineri ale fătului sau de altă natură. Dacă pungile fetale se rup și lichidele fetale se scurg, fătarea neevuluând se va interveni adecvat cu ajutor, prin tracțiunea a cel mult 2-3 persoane, evitându-se forțarea și traumatizarea femelei, (Anexa 2. a), evitarea administrării de apă rece imediat după parturiție, care poate suprima eliminarea anexelor fetale, determinînd retenția acestora, după fătare se vor asigura îngrijirile corespunzătoare nounăscutului prin
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
importantă în cazul unor relații comercialeă, pielea cadavrelor deshidratate postmortem este uscată și lipsită de elasticitate. Ridicând-o sub formă de pliuri la nivelul coastelor ea nu își revine decât foarte lent. Pielea cadavrelor deshidratate în timpul vieții opune rezistență la tracțiune și poate fi mișcata cu dificultate, în timp ce pielea deshidratata postmortal poate fi mișcata prin simpla trecere a mâinii peste ea (Pellegrini N, 1987Ă. Mucoasele cadavrelor deshidratate sunt uscate, aplatizate și uneori prezintă rugozități mai mult sau mai putin accentuate. IOAN
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
1941. Decretul-Lege Nr. 1647 din 03.06.1941, referitor la convențiunile de concesionarea vaselor fluviale. 567 Monitorul Oficial, partea I, nr. 210 din 05.09.1941: Decizia Ministerială Nr. 203 din 04.09.1941, privitoare la restrângerea circulației autovehiculelor cu tracțiune mecanică. 568 Monitorul Oficial, partea I, nr. 209 din 04.09.1941. Decretul-Lege Nr. 2507 din 03.09.1941, pentru unele măsuri legislative privind Basarabia și Bucovina de nord. 569 Nu se publică. Se referă la Anexele studiului, ce cuprind
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1089 Ioan Lovinescu (1893-?), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie (1913-1915) și al Școlii Superioare de Război. Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1915), participă la primul război mondial. Șef al Biroului 2 Tracțiune și ajutor al șefului Secției VI-a Transporturi din Marele Stat Major (01.11.1938-10.05.1939); comandant al Regimentului 1 Vânători Gardă (10.05.1939-05.10.1940); șef al Secției VI-a Transporturi din Marele Stat Major (05.10
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ce se amplifică pe măsură ce crește și amplitudinea acestora (excepție parțială oscilațiile transversale). Oscilațiile verticale - au loc în plan sagital (fig. 16) și se datorează direcției oblice a forței de impulsie ca urmare a acțiunii musculaturii piciorului de sprijin, dar și tracțiunii piciorului pendulant. Oscilațiile verticale sunt puse în evidență prin înălțimea atinsă de creștetul capului, care este mai mare în momentul de mijloc al fazei de zbor și minimă în momentul verticalei. Diferențele de nivel între cele două faze, acceptate ca
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
brațului opus. c) Aterizarea Aterizarea este faza care începe în momentul când alergătorul ia contactul cu solul dincolo de gard. Din punct de vedere tehnic această fază se caracterizează prin: * contactul cu solul se face pe pingea printr-o mișcare de tracțiune dinainte spre înapoi; * piciorul de sprijin este extins și pe verticală; * trunchiul este ușor aplecat înainte, într-o poziție favorabilă continuării alergării; * piciorul de remorcă este orientat cu coapsa ridicată înainte (genunchiul sus), gamba atârnând în jos și ușor în
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
a zborului are loc pregătirea bătăii pentru pasul sărit. Pe această fază se identifică următoarele elemente tehnice: * coapsa piciorului de bătaie începe să coboare; * gamba se întinde din articulația genunchiului; * se ia contact cu solul printr-o mișcare activă de tracțiune dinainte spre înapoi (agățarea terenului) pe toată talpa, cât mai aproape de proiecția C.G.G. al corpului pe sol pentru a se reduce frânarea sub un unghi de contact de aproximativ 204 65-70°, cedare din cu piciorul aproape întins după care urmează
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
este flexat din genunchi la un unghi de aproximativ 90°; Locul de bătaie este pe perpendiculara prăjinii și sub punctul de apucare cu mâna de sus, sau cu 15-25 cm înapoia acestei perpendiculare. Îndoirea prăjinii se face prin acțiune de tracțiune - împingere în care săritorul apasă cu brațul stâng perpendicular pe prăjină, îndoit sub unghi de 90100°. În același timp, pe fondul deplasării trunchiului înainte, brațul drept exercită o tracțiune de prăjină către jos. Importantă este prehensiunea planului anterior al corpului
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
cm înapoia acestei perpendiculare. Îndoirea prăjinii se face prin acțiune de tracțiune - împingere în care săritorul apasă cu brațul stâng perpendicular pe prăjină, îndoit sub unghi de 90100°. În același timp, pe fondul deplasării trunchiului înainte, brațul drept exercită o tracțiune de prăjină către jos. Importantă este prehensiunea planului anterior al corpului, care este arcuit de la mâna dreaptă până la piciorul stâng. În faza de sprijin a săriturii, structurată pe trei momente se urmărește: * propulsarea înainte, prin balans a sistemului săritor prăjină
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
atârnat. Din punct de vedere tehnic în această fază se realizează următoarele: * piciorul bătaie rămâne în urmă extins; * piciorul de atac este dus către înainte sus, îndoit din genunchi și blocat; * brațul de sus este în extensie înapoi, exercitând o tracțiune de prăjină către în jos; * brațul de jos apasă pe prăjină, perpendicular, îndoit sub un unghi de cca. 90 100°; * capul se află lângă brațul de jos; * acțiunea picioarelor este devansată de cea a pieptului și bazinului. La terminarea momentului
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
se trag înapoi; * brațul de jos se îndoaie și se apropie de prăjină; * brațul de sus rămâne întins; * picioarele sunt relativ paralele; * corpul întors către prăjină. În continuare urmează cea de-a treia parte a fazei de sprijin și anume tracțiunea, întoarcerea și împing ațe. erea succesivă din br Din rațiuni didactice putem afirma că avem două momente: tracțiunea - întoarcerea și împingerea succesivă în brațe. Tracțiunea - întoarcerea coincide cu ultima parte a îndreptării prăjinii, se continuă mișcările descrise anterior, completate cu
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]