11,058 matches
-
din sat. Cavalcada copitelor infernale venea din toate direcțiile, răpind cu o singură manevră și posibilitatea de orientare, și calea de scăpare. Dăduseră cu toții buzna în pod. Cum apa continua să se ridice, mugind vorace și amușinându-i cu botul ei umed, pe el, care era cel mai mic, îl scoseseră primul afară pe o lucarnă, să se cațere mai departe, salvator, până pe culmea acoperișului. Ceilalți nu mai apucaseră însă să-l urmeze, căci casa veche cedase sub opintirile fiarei numai spume
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
cvasi-vegetală la verticală a voievozilor: păreau goliți eteric de substanță exact în măsura în care pământul de sub picioarele lor ar fi avut nevoie să mustească de sevele-i fertile și hoinare în așteptarea unui nou descălecat. Cu ele se înhăita fără voie privirea umedă a lui Ian, atrasă în interstițiile lumii lor așezate doar pe fugă. Știa că pământul estului european fusese îmbibat de ropotul atâtor năvăliri barbare încât, probabil, locuitorii lui trăiau încă la pândă, cu urechea încordată în așteptarea unui nou val
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
acordându-i locul privilegiat. Anticipat cu câteva mii bune de ani, în felul de-a face dragoste al celor doi avu loc prima mare repetiție a goticului pentru darea lui ulterioară la iveală din Evul Mediu european. Cu mâinile încă umede de trupul ei, și șiroind de elanuri de aceeași proveniență, încetul cu încetul Dedal se puse și pe lucrul în folosul obștii cretane ce-l găzduia. Ca mai-mare peste lucrători, democratica lui viziune de organizare umană se încredea pe deplin
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
nedeslușită. Cu timpul învățase să-l urască metodic și rațional, pe bază de argumente, pentru că era glasul unei așteptări pe care ea și lumea ei o considerau derezonabilă, și pe care o reîntâlnea mereu în diferite alte forme și contexte, umedă încă de trecerea spectrului. Ba, mai mult, într-o anumită măsură o căuta anume spre a o combate, cu o înverșunare de a stârpi eroicul și a instaura anti-eroicul ce, fără să vrea, cădea în excesele eroismului clasic. Ce-atâta
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
toridă, palpitândă, frământată și înspăimântată de dinaintea-i îi trebuia lui; ar fi putut jura că alta hărăzită lui nu exista. Se arcui a curcubeu protector deasupra ei, într-un salt avântat mult dincolo de sine. Își afundă fața în lutul ei umed, brăzdat de râuri de sudoare. Apoi se rostogoli pe o parte și o ridică în palme deasupra capului, cu tot cu șerpăria-i de zvârcoliri luminiscente, pentru a o cuprinde cu privirea. Fu orbit iarăși de podoaba traficantă de sclipiri și silit
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
cf. gr. ίδρώς,-ώτος s.m. "sudoare, efort"): med. ro. hidramnios, s.n. (cf. fr. hydramnios, s.m.); hier(o)- "sfânt" (cf. gr. ύγρός, -ά, -όν): med. ro. hierolistezis, s.n. (cf. fr. hiérilisthésis s.m.); higro-, - higro- "umiditate" (cf. gr. ύγρός, -ά, -όν adj. "umed, îmbibat"): med. ro. higromă, s.f. (cf. fr. hygroma s.m.); hipn(o)- "somn" (cf. gr. ϋπλος, -ου s.m. "somn, somnolență"): med. ro. hipnoză (cf. fr. hypnose, s.f.; en. hypnosis); hipso- "înălțime" (cf. gr. hypso-, hypsos, ϋϋψος, -εος s.n. "înălțime, culme, demnitate
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
extensivă la bărbații tineri efectuată la nivelul bifurcației aortice și arterei iliacei stângi în vederea evitării lezării plexului simpatic și a apariției disfuncțiilor sexuale. După mobilizarea duodenului, intestinul subțire se depărtează în cavitatea abdominală, înspre dreapta și este acoperit cu câmpuri umede. Se evidențiază inițial în timpul disecției vena mezenterică inferioară, care dacă nu se poate tracționa într-o parte, procedeu realizabil de obicei, se poate secționa între ligaturi. Se evidențiază ulterior vena renală stângă, care se prepară și tracționează cefalic în vederea evidențierii
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA () [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
-
colorată cu sânge. Semnele fizice Nu sunt caracteristice. Examenul cavității bucale evidențiază la 60-70% din bolnavi parodontoză, carii și gingivite. Examenul toracelui înregistrează în zona de proiecție a focarului un sindrom de condensare incomplet: submatitate percutorică, diminuarea respirației și raluri umede. Sindromul cavitar tipic este foarte rar întâlnit. Dacă supurația este pleuro-pulmonară apar semne de revărsat lichidian pleural în caz de empiem pleural sau semne hidroaerice în caz de piopneumotorax [44, 65]. Investigații paraclinice Examenul radiologic Examenul radiologic al abcesului pulmonar
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
hectar), media nu depășește 3 sau 4 la l. Printre celelalte culturi, vița de vie deține un loc important și se dezvoltă în funcție de noile obiceiuri alimentare. Materia primă a industriei textile (mătase, in și cînepă), furnizată mai ales de regiunile umede ale Europei de nord, ca și plantele tinctoriale, ca drobușorul, vinețelele și albăstrelele, cunosc o mare dezvoltare, în schimb, creșterea animalelor este rămasă în urmă. Din lipsă de spațiu pentru terenurile fertile, această ocu pație se dezvoltă pe terenurile umede
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
umede ale Europei de nord, ca și plantele tinctoriale, ca drobușorul, vinețelele și albăstrelele, cunosc o mare dezvoltare, în schimb, creșterea animalelor este rămasă în urmă. Din lipsă de spațiu pentru terenurile fertile, această ocu pație se dezvoltă pe terenurile umede de pe coastele atlantice ale Franței sau Țărilor de Jos, pe pămînturile necultivate sau sărace în vegetație din Germania de nord, Bretania sau Țara Galilor, sau pe pămînturile aride din ținuturile mediteraneene, în rest, peste tot predomină oile, care se mulțumesc cu
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
schimbare a climei, care s-ar situa între 1560 și ar dura tot secolul al XVII-lea. Ar fi vorba de o răcire generală a climei, de o mică "eră glaciară", care a adus ierni grele și veri răcoroase și umede, ceea ce a făcut ca sămînța să putrezească în pămînt. Dacă sînt atestate cîteva ierni friguroase și cîteva veri reci, lipsesc totuși dovezile care să confirme că această situație caracterizează întreaga perioadă. Explicația constînd în micșorarea cantității de metale prețioase puse
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
astă-primăvară. Nu s-a luat nicio măsură. (Poliția are probabil alte treburi.) Ce să fi făcut? N-aveau niciun drept să intervină în situația aceea. Deși am dirijat poșta la noua adresă, găsesc mai multe scrisori și ziare în cutie, umede, mototolite. Nimic important. Factura de apă neobișnuit de mică. Întotdeauna există și o latură pozitivă. Telefonat la mama, care e întotdeauna trează la ora asta. Nu vrea să vină la Gotland, ca de obicei trebuie să aibă grijă de mormânt
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
începe sâmbătă (luni). Totuși creșterea traficului este moderată, după cum afirmă prognozele. Dacă ar fi aceeași circulație ca în iulie 1966 n-ar fi nicio problemă. Pentru iulie prognoza americană pe termen lung prevede vreme rece aici. Precis o să fie și umed. Seara examinez schițele lui Kling reprezentând "inima" amplasamentului de la Roma. Suntem cu toții de acord că tăierea reprezintă o metodă criticabilă. Se propune gazarea. S-a practicat cu titlu experimental în Australia. Dezavantajul e că carnea poate prinde miros. Pentru noi
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
făcute din lut. Par fragile. Văd profilându-se turla bisericii din Hamra și o ghicesc pe cea de la Öja își merită numele popular de "gâsca cenușie". Vamlingbo nu se vede. Vremea: cer variabil, nori joși spre est, vânt sud-sud-vest, slab. Umed. 4 decembrie Înnorat, vânt proaspăt, averse izolate. Zăpada practic a dispărut. Sună cornurile de ceață. 5 decembrie Porcul și-a revenit. Umflătura a dispărut. (Ar trebui să-l împiedic să se scarpine la rană cu copita, dar cum?) Îi dau
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
Mă tem ca umezeala să nu deterioreze gravura. Rama neagră a rezistat, a curs numai un pic de rumeguș la una din încheieturi. În jurul bisericii strat subțire de zăpadă, scuturat din copaci. Ușa deschisă, slavă Domnului. Mai rece și mai umed ca la Sundre. Vamlingbo e totuși catedrala zonei Sundre, atmosfera e mai impunătoare. Cristelnița de aici nu-i bună. Așez lada sub altar. N-am fost inspirat să încep să scot piatră din podea. Găsesc un dulap în perete, cu
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
bine, după care se adaugă zahăr, sare, piper, o linguriță de oțet de mere și se lasă la răcit. Castravetele se spală bine, dar nu se curăță, se taie felii rotunde și se așează pe platou. Din orez, cu mâna umedă facem biluțe de forma unei nuci, pe care le punem peste feliile de castravete. Peste orez presărăm susan prăjit, iar deasupra punem somonul câte o felie rulată sau împăturită în patru. Peste somon stoarcem puțină zeamă de lămâie. ȘALĂU CU
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
făină, iar restul se amestecă cu o linguriță de cacao și se toarnă peste prima compoziție. Cu o furculiță, se amestecă ușor ca să devină o cremă marmorată, care se coace timp de douăzeci și cinci de minute, se răstoarnă pe un prosop umed cu ajutorul căruia se rulează mai ușor și se lasă la răcit. Se bate frișca la care se adaugă două pachețele de vanilie. Gelatina se dizolvă conform instrucțiunilor de pe pachet și se înglobează treptat în frișcă. Jumătate din frișcă se amestecă
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
Însă amintindu-și de spusele tatălui său, răspunde, fără să-și dea seama foarte bine ce spune: Sunt a ta, dragul meu". Julien nu așteaptă să i se spună a doua oară, și acoperă încheietura, chipul soției sale cu sărutări umede. Încearcă să-i cuprindă trupul prin așternuturi. "O, încă nu, te rog!" Copleșită de groază, de un soi de panică instinctuală, Jeanne încearcă să câștige timp. Însă Julien începe să-și piardă răbdarea și, schimbând dintr-odată tonul, pune capăt
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
partidă de biliard. Părul ei blond, "pielea foarte albă", "tenul de copil" arată că fata face parte dintr-o clasă înstărită. Însă unghiile vopsite în roz îi trădează cochetăria. Gura ei, o "gură cu buze de un roșu aprins, fragede, umede, de o mobilitate ieșită din comun, [...] mângâiate continuu de vârful micuț al unei limbi trandafirii și fremătătoare", sugerează o senzualitate vie, un soi de nesaț amoros. Tânăra trimite cu gândul la o floare de grădină, care se deschide în aer
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
din simțiri în timp ce căuta un punct final, de neatins, în apropierea omușorului; șerpuia, pulsa și-mi mătura, răsucindu-se, cerul gurii; sunt absolut sigur că s-a întors cel puțin o dată cu susul în jos. Lunecoasă ca un delfin, nu atât umedă, cât delicios de mucilaginoasă, cu gust de Amontillado, avu în ea destulă putere ca să mă forțeze sau mai curând, să mă respingă, până m-am proptit cu spatele de tocul ușii și am rămas acolo, moale și neajutorat, cu pleoapele
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
-se astfel de limbajul și argoul masculin. Masculin de asemenea când această limbă, "organ hiperactiv", pornește să ia cu asalt gura lui Stingo. Dar și feminin, de vreme ce gura ei, mărginită de două buze frumoase, știe să fie și "cavitate căscată", umedă și lunecoasă... Tânărul se îmbolnăvește și el, la capătul nopții acesteia de coșmar. Odată ajuns acasă, este doborât de o gripă subită, agravată de o adâncă depresie psihică, care îl obligă să stea la pat vreme de trei zile. Suferă
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
striptease pe jumătate, cele în costum de baie sau petrecute pe plajă. Sărutul languros dintre Clark Gable și Vivien Leigh în Pe aripile vântului (1939) rămâne celebru și în zilele noastre. Însă întreaga Americă visează de asemenea la Marilyn, "vampa umedă din Niagara, complet goală sub rochia roșie"165, sau la înlănțuirea legendară dintre Burt Lancaster și Deborah Kerr din De aici în eternitate (1953). Întinși alături pe o plajă din Honolulu, cei doi iubiți sunt acoperiți de resacul valurilor, în vreme ce
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
al nostalgiei. Scriitorul Hervé Prudon, acum în vârstă de cincizeci de ani, este și el martor la aceasta, printre alții. Odată cu trecerea timpului, își amintește cu emoție de săruturile interminabile ale flirtului, "de inima și tâmplele care zvâcneau, de mâinile umede" ce se aventurau șovăielnice pe piele. Își amintește de cântecele estivale pe care le asculta pe plajă, A Whiter Shade of Pale al formației Procol Harum, When A Man Loves a Woman al lui Percy Sledge, Yesterday al Beatleșilor. Ieri
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
dorința, i se pare chiar mai pervers decât tot ce trăise până atunci. Mai rea chiar decât "domnișoara Tachinează-Penis" i se pare a fi "masturbatoarea profesionistă", care își satisface partenerul în mod mecanic sau îi permite "tot felul de libertăți umede", dar "punând fără milă lacătul de oțel pe premiul cel mare". "O, membrana aceea intactă! O, urmele argintii, ca de melc, de pe chiloții de mătase!" se revoltă el, deznădăjduit. Iată-ne departe, tare departe, de poezia și încântarea pe care
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
mine. Avea 30-40 kilograme în greutate. Tocmai potrivit, să ajungă la greutatea dorită pentru Crăciunul care nu era aproape. Maria pune mâna pe purcel să-l ridice, dar cade și ea curentată. Dacă punea mâna pe sârmă, cum iarba era umedă de la ultima ploaie căzută, putea să moară și ea. Cum eram lângă stâlp și văzusem tărășenia, îndată am și tăiat firul cu patentul pe care l aveam în mână. Între timp a sosit și mama speriată când și-a văzut
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]