15,959 matches
-
derivate, însă argumentează că structurile de bază din care provin acestea conțin verbe din clasa cognitive-stative, nu verbe din clasa active. Argumentele pe care le aduce Rogers în sprijinul acestei idei sunt de natură aspectuală: atât verbele flip, cât și verbele cognitive-stative sunt stative (non-dinamice), în timp ce verbele active sunt dinamice durative. De asemenea, autorul menționează că enunțuri ca Harry looked drunk to me și Harry didn't look drunk to me nu implică în mod necesar o activitate vizuală, durativă, exprimată
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
bază din care provin acestea conțin verbe din clasa cognitive-stative, nu verbe din clasa active. Argumentele pe care le aduce Rogers în sprijinul acestei idei sunt de natură aspectuală: atât verbele flip, cât și verbele cognitive-stative sunt stative (non-dinamice), în timp ce verbele active sunt dinamice durative. De asemenea, autorul menționează că enunțuri ca Harry looked drunk to me și Harry didn't look drunk to me nu implică în mod necesar o activitate vizuală, durativă, exprimată în I watched Harry, ci doar
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
menționează că enunțuri ca Harry looked drunk to me și Harry didn't look drunk to me nu implică în mod necesar o activitate vizuală, durativă, exprimată în I watched Harry, ci doar un eveniment de "recunoaștere vizuală", în sensul verbului englezesc glance 'a privi rapid, fugitiv'. Pentru franceză sunt autori care nu recunosc autonomia clasei (Miller, Lawrey 2003). Explicația acestei diferențe de interpretare rezidă în faptul că, în unele limbi, clasa este foarte neuniformă semantico-sintactic și, totodată, foarte restrânsă, fiindcă
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
clasa este foarte neuniformă semantico-sintactic și, totodată, foarte restrânsă, fiindcă nu există o unitate lexicală pentru exprimarea fiecăreia dintre cele cinci modalități de percepție. De exemplu, pentru franceză, Miller, Lawrey (2003: 2) vorbesc despre o "utilizare de tip copulativ" a verbelor look, smell, taste, feel pentru limba engleză, deci nu despre o clasă distinctă. Cu privire la verbul sound chiar își exprimă rezerva că ar face parte din clasa identificată. Autorii menționează că această utilizare "de tip copulativ" este extrem de restrânsă în franceză
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
pentru exprimarea fiecăreia dintre cele cinci modalități de percepție. De exemplu, pentru franceză, Miller, Lawrey (2003: 2) vorbesc despre o "utilizare de tip copulativ" a verbelor look, smell, taste, feel pentru limba engleză, deci nu despre o clasă distinctă. Cu privire la verbul sound chiar își exprimă rezerva că ar face parte din clasa identificată. Autorii menționează că această utilizare "de tip copulativ" este extrem de restrânsă în franceză, aducând drept exemplu doar verbul sentir 'a simți', în contexte de tipul Ce dessert sent
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
pentru limba engleză, deci nu despre o clasă distinctă. Cu privire la verbul sound chiar își exprimă rezerva că ar face parte din clasa identificată. Autorii menționează că această utilizare "de tip copulativ" este extrem de restrânsă în franceză, aducând drept exemplu doar verbul sentir 'a simți', în contexte de tipul Ce dessert sent bon/sent la violette ' Acest desert miroase bine/a violete', unde complementul se realizează ca grup adjectival sau ca grup nominal. De asemenea, atrag atenția asupra contextelor cu grup adjectival
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
adjectivul exprimă o apreciere subiectivă: un enunț ca Ce dessert sent très bon este acceptat, în timp ce enunțul #Ce dessert sent très fruité este marcat ca agramatical, în opoziție cu situația din engleză, unde clasa de adjective acceptate în poziția complementului verbului smell este mai largă: This dessert smells very good/very fruity ' Acest desert miroase foarte bine/foarte puternic a fructe'. Verbul goûter este și mai restrictiv în ce privește gama de complemente, acceptând doar compliniri realizate prin grup nominal: Ce dessert goûte
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
fruité este marcat ca agramatical, în opoziție cu situația din engleză, unde clasa de adjective acceptate în poziția complementului verbului smell este mai largă: This dessert smells very good/very fruity ' Acest desert miroase foarte bine/foarte puternic a fructe'. Verbul goûter este și mai restrictiv în ce privește gama de complemente, acceptând doar compliniri realizate prin grup nominal: Ce dessert goûte la fraise ' Acest desert are gust de căpșuni'. Miller și Lawrey precizează că apariția unui grup adjectival în poziția complementului este
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
grup adjectival în poziția complementului este acceptată în unele variante regionale ale francezei din nordul Belgiei, însă nu și în franceza standard: ?Ce plat goûte délicieux ' Acest fel de mâncare are gust delicios'. Pentru celelalte modalități de percepție nu există verbe de percepție propriu-zise: pentru percepția auditivă se folosește sonner, pe care autorii articolului nu-l consideră verb "pur" de percepție (Ce piano sonne faux ' Acest pian sună fals'), iar pentru cea vizuală, perifraza avoir l'air 'a avea aerul'. 6
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
nu și în franceza standard: ?Ce plat goûte délicieux ' Acest fel de mâncare are gust delicios'. Pentru celelalte modalități de percepție nu există verbe de percepție propriu-zise: pentru percepția auditivă se folosește sonner, pe care autorii articolului nu-l consideră verb "pur" de percepție (Ce piano sonne faux ' Acest pian sună fals'), iar pentru cea vizuală, perifraza avoir l'air 'a avea aerul'. 6.2. Verbele de percepție evidențială din română Singura analiză din lingvistica românească referitoare la structura semantico-sintactică a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
percepție propriu-zise: pentru percepția auditivă se folosește sonner, pe care autorii articolului nu-l consideră verb "pur" de percepție (Ce piano sonne faux ' Acest pian sună fals'), iar pentru cea vizuală, perifraza avoir l'air 'a avea aerul'. 6.2. Verbele de percepție evidențială din română Singura analiză din lingvistica românească referitoare la structura semantico-sintactică a acestei clase de verbe este, după cunoștința noastră, cea propusă de Manoliu-Manea (1977: 137-151). Conform analizei realizate de autoare, orice verb din clasa verbelor de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Ce piano sonne faux ' Acest pian sună fals'), iar pentru cea vizuală, perifraza avoir l'air 'a avea aerul'. 6.2. Verbele de percepție evidențială din română Singura analiză din lingvistica românească referitoare la structura semantico-sintactică a acestei clase de verbe este, după cunoștința noastră, cea propusă de Manoliu-Manea (1977: 137-151). Conform analizei realizate de autoare, orice verb din clasa verbelor de percepție poate fi "descompus" într-un termen cu sens mai general care exprimă actul percepției și un nominal care
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
avea aerul'. 6.2. Verbele de percepție evidențială din română Singura analiză din lingvistica românească referitoare la structura semantico-sintactică a acestei clase de verbe este, după cunoștința noastră, cea propusă de Manoliu-Manea (1977: 137-151). Conform analizei realizate de autoare, orice verb din clasa verbelor de percepție poate fi "descompus" într-un termen cu sens mai general care exprimă actul percepției și un nominal care exprimă entitatea / evenimentul perceput. Ca argument, Manoliu-Manea (1977: 140) dă exemplul verbului a simți, care funcționează ca
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
2. Verbele de percepție evidențială din română Singura analiză din lingvistica românească referitoare la structura semantico-sintactică a acestei clase de verbe este, după cunoștința noastră, cea propusă de Manoliu-Manea (1977: 137-151). Conform analizei realizate de autoare, orice verb din clasa verbelor de percepție poate fi "descompus" într-un termen cu sens mai general care exprimă actul percepției și un nominal care exprimă entitatea / evenimentul perceput. Ca argument, Manoliu-Manea (1977: 140) dă exemplul verbului a simți, care funcționează ca hiperonim al verbelor
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
analizei realizate de autoare, orice verb din clasa verbelor de percepție poate fi "descompus" într-un termen cu sens mai general care exprimă actul percepției și un nominal care exprimă entitatea / evenimentul perceput. Ca argument, Manoliu-Manea (1977: 140) dă exemplul verbului a simți, care funcționează ca hiperonim al verbelor de percepție olfactivă, gustativă, tactilă, fiind deseori urmat de un nominal care specifică un anumit tip de percepție/senzație: Am simțit miros de ars, Am simțit un gust amar, L-am simțit
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
verbelor de percepție poate fi "descompus" într-un termen cu sens mai general care exprimă actul percepției și un nominal care exprimă entitatea / evenimentul perceput. Ca argument, Manoliu-Manea (1977: 140) dă exemplul verbului a simți, care funcționează ca hiperonim al verbelor de percepție olfactivă, gustativă, tactilă, fiind deseori urmat de un nominal care specifică un anumit tip de percepție/senzație: Am simțit miros de ars, Am simțit un gust amar, L-am simțit tremurând. Autoarea precizează că, urmând un mod similar
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
gustativă, tactilă, fiind deseori urmat de un nominal care specifică un anumit tip de percepție/senzație: Am simțit miros de ars, Am simțit un gust amar, L-am simțit tremurând. Autoarea precizează că, urmând un mod similar de "descompunere", și verbul a arăta intranzitiv poate fi reanalizat printr-o structură cu verb posesiv și nominal cu trăsătura semantică [+Vizibil], caracterizat adjectival - "a avea un aspect + adjectiv calificativ"; astfel, structura Casele arătau sumbru derivă din Casele aveau aspect sumbru. Nominalul aspect este
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
anumit tip de percepție/senzație: Am simțit miros de ars, Am simțit un gust amar, L-am simțit tremurând. Autoarea precizează că, urmând un mod similar de "descompunere", și verbul a arăta intranzitiv poate fi reanalizat printr-o structură cu verb posesiv și nominal cu trăsătura semantică [+Vizibil], caracterizat adjectival - "a avea un aspect + adjectiv calificativ"; astfel, structura Casele arătau sumbru derivă din Casele aveau aspect sumbru. Nominalul aspect este încorporat în verbul posesiv, generând verbul de suprafață a arăta, iar
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
intranzitiv poate fi reanalizat printr-o structură cu verb posesiv și nominal cu trăsătura semantică [+Vizibil], caracterizat adjectival - "a avea un aspect + adjectiv calificativ"; astfel, structura Casele arătau sumbru derivă din Casele aveau aspect sumbru. Nominalul aspect este încorporat în verbul posesiv, generând verbul de suprafață a arăta, iar Locativul sumbru fie își păstrează natura adjectivală, copiind indicii de gen și număr de la substantiv (Casele arătau sumbre), fie se convertește în adverb (Casele arătau sumbru). 6.2.1. Verbul a arăta
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
reanalizat printr-o structură cu verb posesiv și nominal cu trăsătura semantică [+Vizibil], caracterizat adjectival - "a avea un aspect + adjectiv calificativ"; astfel, structura Casele arătau sumbru derivă din Casele aveau aspect sumbru. Nominalul aspect este încorporat în verbul posesiv, generând verbul de suprafață a arăta, iar Locativul sumbru fie își păstrează natura adjectivală, copiind indicii de gen și număr de la substantiv (Casele arătau sumbre), fie se convertește în adverb (Casele arătau sumbru). 6.2.1. Verbul a arăta. Un tip "special
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
încorporat în verbul posesiv, generând verbul de suprafață a arăta, iar Locativul sumbru fie își păstrează natura adjectivală, copiind indicii de gen și număr de la substantiv (Casele arătau sumbre), fie se convertește în adverb (Casele arătau sumbru). 6.2.1. Verbul a arăta. Un tip "special" de verb copulativ 145 Verbul a arăta funcționează ca verb bivalent, în structuri cu două poziții sintactice obligatoriu lexicalizate, subiectul și numele predicativ. În poziția subiectului poate apărea orice entitate cu referință concretă: (230) Copiii
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
suprafață a arăta, iar Locativul sumbru fie își păstrează natura adjectivală, copiind indicii de gen și număr de la substantiv (Casele arătau sumbre), fie se convertește în adverb (Casele arătau sumbru). 6.2.1. Verbul a arăta. Un tip "special" de verb copulativ 145 Verbul a arăta funcționează ca verb bivalent, în structuri cu două poziții sintactice obligatoriu lexicalizate, subiectul și numele predicativ. În poziția subiectului poate apărea orice entitate cu referință concretă: (230) Copiii arată obosiți. (231) Casa arată devastată. Continuând
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
iar Locativul sumbru fie își păstrează natura adjectivală, copiind indicii de gen și număr de la substantiv (Casele arătau sumbre), fie se convertește în adverb (Casele arătau sumbru). 6.2.1. Verbul a arăta. Un tip "special" de verb copulativ 145 Verbul a arăta funcționează ca verb bivalent, în structuri cu două poziții sintactice obligatoriu lexicalizate, subiectul și numele predicativ. În poziția subiectului poate apărea orice entitate cu referință concretă: (230) Copiii arată obosiți. (231) Casa arată devastată. Continuând direcția de analiză
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
păstrează natura adjectivală, copiind indicii de gen și număr de la substantiv (Casele arătau sumbre), fie se convertește în adverb (Casele arătau sumbru). 6.2.1. Verbul a arăta. Un tip "special" de verb copulativ 145 Verbul a arăta funcționează ca verb bivalent, în structuri cu două poziții sintactice obligatoriu lexicalizate, subiectul și numele predicativ. În poziția subiectului poate apărea orice entitate cu referință concretă: (230) Copiii arată obosiți. (231) Casa arată devastată. Continuând direcția de analiză a verbului a arăta ca
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
arăta funcționează ca verb bivalent, în structuri cu două poziții sintactice obligatoriu lexicalizate, subiectul și numele predicativ. În poziția subiectului poate apărea orice entitate cu referință concretă: (230) Copiii arată obosiți. (231) Casa arată devastată. Continuând direcția de analiză a verbului a arăta ca predicat compus, propusă de Manoliu-Manea (1977), se observă mai multe situații în ce privește realizarea poziției numelui predicativ 146 (a-f) : (a) În poziție predicativă, sunt autorizate și adjectivul, și adverbul corespondent 147: (232) Mâncarea arată delicioasă. (www.locomania
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]