67,111 matches
-
minți o persoan] în scopul protej]rii altora constituie un r]u condamnabil. Aceasta fiind situația, chiar atunci când oamenii depun eforturi pentru a respecta normele deontologice, ei le vor interpreta ca reprezentând sugestii diverse de acțiune și, prin urmare, vor acționa în mod diferit în încercarea de a urma aceste norme. Nici cel]lalt mijloc de restrângere a normelor deontologice, si anume, „principiul tradițional al dublului efect”, asociat distincției dintre r]ul intenționat și cel neprev]zut, nu a avut rezultate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
situatie catastrofal] (în care nu se mai aplic] principiul binelui și r]ului) de un banal eveniment nefericit în care se aplic] principiul de mai sus)? Este greu de imaginat cum ar putea cineva s] demonstreze c] decizia de a acționa sau nu pentru salvarea unei națiuni (acțiune care, în situații mai puțin extreme, ar fi considerat] greșit]) nu este o decizie moral]. Aceast] viziune sugereaz] c] anumite circumstanțe nefericite ne absolv] oarecum de îndeplinirea obligației de a acționa moral. Atunci cand
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de a acționa sau nu pentru salvarea unei națiuni (acțiune care, în situații mai puțin extreme, ar fi considerat] greșit]) nu este o decizie moral]. Aceast] viziune sugereaz] c] anumite circumstanțe nefericite ne absolv] oarecum de îndeplinirea obligației de a acționa moral. Atunci cand „morală tradițional]” a fost pentru prima dat] formulat] și susținut], gama situațional] și pericolul catastrofei sau posibilitatea individului de a-i face fâț] au fost considerabil restrânse. În prezent ins] tr]im sub amenințarea permanent] a unei posibile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mai departe, afirmând c] singurele lucruri pe care cineva spune c] ar trebui s] le s]vârșim sunt cele care stau în puterea noastr] de a le s]vârși sau nu. Nu putem alege motivele pe baza c]rora vom acționa; motivele acestea nu depind de noi. Putem alege ce vom face, dar nu putem alege motivul pentru care vom face lucrul respectiv. Prin urmare, nu ni se poate cere s] action]m dintr-un anumit motiv. Kant ne cere acest
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ceri celor apropiați. Toate aceste considerente se reg]sesc în situația dat]; toate sunt importante, iar eu trebuie doar s] îl aleg pe cel mai semnificativ. Pan] acum toate observațiile mele sunt relevante strict pentru cazul acesta. Ins] pot s] acționez mai departe, pentru c] îmi dau seama c] ceea ce conteaz] aici trebuie s] fie la fel de important în alte situații. În situația de fâț] este important s] nu întârziem, prin urmare acest lucru este valabil în general. Ceea ce eu am înv
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
îi mulțumește pe cei care cred c] puterea principiilor este fundamental] în sensul c] reprezint] un agent moral demn de respect. Exist] o opinie general] conform c]reia, pentru a fi un agent moral, trebuie doar s] accepți și s] acționezi pe baza unui set de principii aplicabile în mod egal atât sieși, cât și celorlați. Ross nu accept] aceast] opinie. Pentru el, agenții respectabili sunt cei care sunt sensibili fâț] de tr]s]turile morale relevante ale situațiilor în care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o conversație, pentru a-mi promova spontaneitatea. Voi submina promovarea acelei valori dac] voi incerca s] îmi monitorizez și s] îmi controlez remarcile. Sau, de asemenea, s] presupunem c] m] supun principiului de a-mi l]să fiica adolescent] s] acționeze dup] bunul plac într-un anumit domeniu - de exemplu, în alegerea hainelor - pentru a-i promova sentimentul de independent] și de percepere a propriului sine. Iar]și voi submina promovarea acelei valori dac] voi incerca s] monitorizez și s] moderez
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
datoria în general) ar fi de neînțeles în zilele noastre. Perspectiva asupra lumii care d]dea sens acestor noțiuni și-a pierdut influență, ins] urm]rile ei au continuat s] se resimt], generând principii cum ar fi acela de „a acționa nu în scopul satisfacerii unei dorințe personale, ci pentru c] așa se cuvine din punct de vedere moral”. Anscombe a considerat aceste teorii ca fiind d]un]toare întrucât transformau virtutea într-un scop în sine, ignorând nevoile și dorințele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în mod solitar, acest lucru ne sugereaz] faptul c] drepturile sunt pretenții pasive împotriva acțiunii de a provoca durere celorlalți. Dac] posesia judec]ții și capacitatea de a alege sunt luate drept criterii, atunci drepturile vor fi drepturi de a acționa în anumite moduri și de a avea o libertate de a acționa protejat] de intervenția altora. O condiție în sens larg este aceea c] purtarea altor oameni ar trebui s] fie relevant] pentru asigurarea dreptului; dreptul la aer curat, de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pasive împotriva acțiunii de a provoca durere celorlalți. Dac] posesia judec]ții și capacitatea de a alege sunt luate drept criterii, atunci drepturile vor fi drepturi de a acționa în anumite moduri și de a avea o libertate de a acționa protejat] de intervenția altora. O condiție în sens larg este aceea c] purtarea altor oameni ar trebui s] fie relevant] pentru asigurarea dreptului; dreptul la aer curat, de exemplu, are sens doar în leg]tur] cu poluarea cauzat] de o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de c]tre Organizația Națiunilor Unite las] necalificat un singur drept - acela de a nu fi torturat. Toate celelalte drepturi sunt calificate și au rolul de subiecți ai nevoilor statelor. Deși se pot justifica prin ele însele, drepturile nu pot acționa singure. Acestea reprezint] un singur element al unei morale universale, dar un element important, deoarece formeaz], împreun] cu alte noțiuni-cheie de natur] moral], o parte a concepției de supremație a eticului prezent în chestiuni umane. Faptul c] se bazeaz] pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fii comunist pentru a recunoaște c] unele cauze sunt reprezentate de nedrept]ți, politici economice și altele de acest gen. Despre ce fel de ajutor discut]m aici? Nu m] gândesc doar la vastele modalit]ți în care indivizii pot acționa din proprie inițiativ] în scopul reducerii s]r]ciei. Pe lang] acestea, sunt multe lucruri pe care guvernele le pot realiza, atât prin intermediul asistenței oficiale, cât și prin cel al politicilor comerciale potrivite. Doresc s] insist asupra faptului c] argumentele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și problemele pe care le au de înfruntat oamenii din statele bogate. Acel grad mai ridicat al s]r]ciei confer] o gravitate sau seriozitate care cânt]resc în procesul lu]rii deciziei privind direcția în care trebuie s] se acționeze. Am ales s] spun „urgent]” mai degrab] decât „prioritate” deoarece ideea priorit]ții sugereaz] c] r]ul poate fi categorizat și se poate afirma: „Reduceți aceste probleme prima dat] și dup] ce ați terminat cu ele, continuați cu celelalte”. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
magic] a moralei. Compasiunea reprezint] o dimensiune calitativ] și nu cantitativ] a responsabilit]ții morale. Dar, dac] avem o evaluare corespunz]toare a aspectelor s]r]ciei mondiale, a identit]ților globale morale, a seriozit]ții obligației morale de a acționa pentru reducerea suferinței extreme, dac] știm cu adev]rât ce înseamn] o viat] confortabil] și dac] înțelegem cum compasiunea poate fi dovedit] pe cât de mult posibil în armonie cu confortul propriei noastre vieți, atunci vom ști s] ar]ț]m
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
evident, ele sunt valoroase datorit] faptului c] au anumite interese care pot fi lezate sau promovate. Aceste interese se bazeaz] pe capacit]țile umane: capacitatea de a simți durere sau pl]cere, de a face o alegere rațional, sau de acționa liber. Într-un mod mai puțin evident, ființele umane sunt valoroase prin caracteristicile pe care le posed] și care nu dau naștere la interese, la situații care presupun o anumit] miz]. Spre exemplu, se poate argumenta c] oricine are proprietatea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
demonstra acestea. Unul dintre cele mai plauzibile este faptul c] un agent care omoar] provoac] moartea, în timp ce un agent care las] pe cineva s] moar] permite naturii s] își urmeze cursul firesc. S-a afirmat c] aceast] distincție între „a acționa” și „a l]să s] acționeze” este o important] din punct de vedere moral atâta timp cât limiteaz] obligațiile și responsabilit]țile agentului de a salva vieți. Deși faptul a se abține de la a omor] un om necesit] un efort minim, situația
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
plauzibile este faptul c] un agent care omoar] provoac] moartea, în timp ce un agent care las] pe cineva s] moar] permite naturii s] își urmeze cursul firesc. S-a afirmat c] aceast] distincție între „a acționa” și „a l]să s] acționeze” este o important] din punct de vedere moral atâta timp cât limiteaz] obligațiile și responsabilit]țile agentului de a salva vieți. Deși faptul a se abține de la a omor] un om necesit] un efort minim, situația este mult mai dificil] când este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
agent este lipsa dorinței sale de a omor] o alt] persoan]. Cu toate acestea, nu este clar dac] aceast] diferenț] poate fi aplicat] și în cazurile de eutanasie. În toate aceste situații, A încearc] s] aduc] foloase lui B, deci, acționând că un agent bun. Doar dac] presupunem c] exist] o regul] care spune c] „un agent bun nu trebuie niciodat] s] intenționeze moartea unui inocent” are sens s] se fac] distincția între bun]tatea și r]utatea agentului, dar atunci
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fie parte a unei imagini morale mai ample. Probabil c] acea imagine poate fi schițat] astfel: dac] morală imparțial] ar cere un tratament imparțial pentru toți, atunci nu am putea dezvolta cunoașterea sau motivația care ne dau posibilitatea de a acționa moral. Deci, imparțialitatea nu poate pretinde acest lucru. Ea trebuie s] permit] cel puțin câteva relații personale - relații în cadrul c]rora oamenii pot acorda un tratament preferențial cunoscuților în mod justificat. În caz contrar, ea se autosubmineaz]. Cât de preferențial
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu drepturi depline ai comunit]ții morale pot folosi specii cu mai puțin] valoare, c]rora le lipsesc unele sau toate aceste tr]s]turi, ca mijloace pentru îndeplinirea scopurilor, pentru simplul motiv c] ei nu au nici o obligație s] acționeze altfel” (1986a, p. 88). Identificarea uneia sau a mai multor caracteristici care diferențiaz] animalele de oameni a fost o tem] constant] a discuțiilor legate de relația noastr] cu animalele. În tradiția creștin], cel mai important criteriu este sufletul; conteaz] doar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sintagma „drepturile animalelor”. Atât ziariștii, cât și activiștii folosesc acest slogan pentru a se referi la o gam] larg] de poziții. Deși poate p]rea o expresie inspirat], menit] s] atrag] atenția asupra suferinței animalelor, similar felului în care a acționat acum câteva decenii sintagma „drepturile femeilor”, „drepturile animalelor” se refer] de fapt la o poziție filosofic] distinct]. Ideea c] animalele au drepturi a fost susținut] cu deosebit] elocvent] de c]tre Tom Regan în cartea The Case for Animal Rights
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în care principiile morale li se aplic] animalelor. Dac] rațiunea este singurul factor motivant al comportamentului etic, ne putem atunci întreba de ce unii oameni, familiarizați cu raționamentele lui Singer, conținu] s] m]nânce carne. Deși mulți au susținut c] a acționa rațional prespune a acționa moral, rațiunea este doar un element în procesul de luare a deciziilor. Sentimentele, desi adesea renegate, joac], de asemenea, un rol crucial. Sentimentele de indignare sau revolt], de simpatie sau compasiune sunt importante în dezvoltarea sensibilit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
li se aplic] animalelor. Dac] rațiunea este singurul factor motivant al comportamentului etic, ne putem atunci întreba de ce unii oameni, familiarizați cu raționamentele lui Singer, conținu] s] m]nânce carne. Deși mulți au susținut c] a acționa rațional prespune a acționa moral, rațiunea este doar un element în procesul de luare a deciziilor. Sentimentele, desi adesea renegate, joac], de asemenea, un rol crucial. Sentimentele de indignare sau revolt], de simpatie sau compasiune sunt importante în dezvoltarea sensibilit]ților morale. Dup] cum
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
serioas] din cauz] c] noi am refuzat s] facem ceva pentru care știam c] avem un motiv bun. Probabil c] vom fi în stare s] ne justific]m. Probabil ne-am gândit c] există un motiv mai bun pentru a acționa altfel, sau probabil ne-a lipsit voința. Dar chestiunea r]mane valabil] pentru c] va fi nevoie totuși de o explicație. Va fi nevoie de ea tocmai pentru c] noi credem c], toate celelalte fiind egale, a avea o opinie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru c] va fi nevoie totuși de o explicație. Va fi nevoie de ea tocmai pentru c] noi credem c], toate celelalte fiind egale, a avea o opinie moral] înseamn] doar a g]și o motivație corespunz]toare pentru a acționa. Aceste dou] tr]s]turi specifice ale practicii morale - obiectivitatea și caracterul practic al judec]ții morale - au atât implicații metafizice, cât și psihologice. Din p]câte, aceste implicații sunt diametral opuse. Pentru a ne da seama de acest lucru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]