70,486 matches
-
autorități guvernamentale competente din țara beneficiară, cu condiția ca țara respectiva: - să fi comunicat Comisiei informațiile solicitate conform art. 93 și - să acorde sprijin Comunității permițând autorităților vamale din statele membre să verifice autenticitatea documentului sau exactitatea informațiilor privitoare la adevărata origine a produselor respective. 2. Certificatul de origine tip A se eliberează numai când poate servi ca titlu justificativ necesar pentru aplicarea preferințelor tarifare prevăzute în art. 67. 3. Certificatul de origine tip A se eliberează numai pe baza unei
jrc4747as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89913_a_90700]
-
PREZENTA ANEXĂ Referințele la diferitele categorii sunt date între paranteze după termenul definit. "Precizia" (2 6), de obicei măsurată în funcție de imprecizie, reprezintă abaterea maximă, pozitivă sau negativă, a unei valori indicate plecând de la un standard acceptat sau de la o valoare adevărată. "Sistemele de control al zborului activ" (7) sunt sisteme care funcționează pentru a preveni o funcționare nedorită a avioanelor și a proiectilelor sau încărcături structurale prin prelucrarea autonomă a productivității din senzori multipli, iar apoi prin asigurarea comenzilor preventive pentru
jrc4712as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89878_a_90665]
-
trebuie să ia în considerare începerea investigațiilor pentru a exclude o etiologie subiacentă . În studiile clinice , la unii pacienți tratați cu oxibat de sodiu s- a raportat somnambulism . Nu este clar dacă unele sau toate aceste episoade sunt datorate somnabulismului adevărat ( o parasomnie care apare în timpul somnului non- REM ) sau unei alte tulburari medicale specifice . Riscul de accidente sau automutilare trebuie avut în vedere în cazul oricărui pacient cu somnambulism . De aceea , episoadele de somnambulism trebuie complet evaluate luându- se în
Ro_1195 () [Corola-website/Science/291953_a_293282]
-
Universitatea se transformă tot mai mult într-o instituție supra-securizată. Spațiul care artrebui să încurajeze circulația liberă a ideilor și să fie un forum de dezbatere a devenit cufiecare an tot mai închis, încremenit în practici care nu mai reflectă adevăratele probleme șinevoi studențești. În loc să reprezinte o pregătire pentru viață, Universitatea ne facedependenți de un sistem socio-economic disfuncțional: învățământul universitar este o marfăfrumos împachetată și servită unor studenți-clienți a căror unică valoare după absolvire esteaceea de potențiali angajați. Cel mai grav
Ocuparea Universității Babeș-Bolyai din Cluj () [Corola-website/Science/295640_a_296969]
-
rămâne nimic. Se presupune că el rămâne cu gloria. Vreți nu vreți, unii va percep ca fiind de stânga. Va asumați această poziție?</b><b> </b> Hm, cred că înțeleg de ce unii ar zice asta. Și într-un fel e adevărat. Până la urmă, e ceva care se vede cu ochiul liber: un grup de exploatatori care jecmănește cealaltă parte a societății. Asta vedem în fiecare zi, pe asta se bazează relația dintre angajator și angajat. Și cel mai trist e că
„La noi n-a existat o solidaritate între intelectuali și muncitori nici înainte și nici după ’89” () [Corola-website/Science/295664_a_296993]
-
de reproducere În studiile de embrio- și fetotoxicitate la șobolani , administrarea intravenoasă continuă de iloprost a determinat numai anomalii la nivelul falangelor membrelor anterioare la unii feți/ pui nou- născuți , efectul nefiind dependent de doză . Aceste alterări nu sunt considerate adevărate efecte teratogene , dar cel mai probabil sunt corelate cu întârzierea creșterii produsă de iloprost în ultimele faze ale organogenezei , datorită alterărilor hemodinamice ale unității fetoplacentare . • Tolerabilitate locală , sensibilizare de contact și potențial antigen În studiile realizate la șobolani , administrarea de
Ro_1130 () [Corola-website/Science/291889_a_293218]
-
al lui Tretyakov, a avut loc pe 23 februarie 1923 pentru a sărbători cinci ani de la înființarea Armatei Roșii. Spectacolul a avut un scop politic imediat: agitația directă. Recuzita lui Lyubov Popova nu era abstractă și tehnică, ci folosea mitraliere adevărate, motociclete și alte obiecte concrete. Meyerhold a explicat nouă direcție: “realizatorul nu încearcă să creeze un efect estetic, ci un efect care să nu se distingă cu nimic de ceea ce simte spectatorul în fenomene reale precum manevre, parade, demonstrații de
Teatrul ca muncă şi muncitorul de teatru () [Corola-website/Science/295675_a_297004]
-
nu puteau face față condițiilor realismului socialist, singura abordare artistică posibilă după 1934. După cum era definit și în Carta Uniunii Scriitorilor la vremea respectivă, “realismul socialist, ca metodă principala în literatura sovietică și în critică literară, cere artistului o redare adevărată și concretă din punct de vedere istoric a realității în dezvoltarea să revoluționară. În acest sens, adevărul și concretețea istorică a redării artistice trebuie să se combine cu sarcina transformării ideologice și a educării muncitorilor în spiritul socialismului.”[18]</b
Teatrul ca muncă şi muncitorul de teatru () [Corola-website/Science/295675_a_297004]
-
1930. Teatrul cu influențe moderniste ar fi fost potrivit numai pentru “gusturile pervertite ale publicului burghez” și era perceput ca o direcție periculoasă în cultura sovietică, întreținând aceeași obsesie pentru nou și șoc care inevitabil “duce la înstrăinarea de artă adevărată, de stiință adevărată, de literatură adevărată. ”[19] Traducerea și adaptarea din engleză: Marius Bogdan Tudor [1] Ivan Pavlov. Conditioned Reflexes: An Investigation of the Physiological Activity of the Cerebral Cortex. Tradus de G.V. Anrep. New York: Dover Publications, 1927, 11. [2
Teatrul ca muncă şi muncitorul de teatru () [Corola-website/Science/295675_a_297004]
-
influențe moderniste ar fi fost potrivit numai pentru “gusturile pervertite ale publicului burghez” și era perceput ca o direcție periculoasă în cultura sovietică, întreținând aceeași obsesie pentru nou și șoc care inevitabil “duce la înstrăinarea de artă adevărată, de stiință adevărată, de literatură adevărată. ”[19] Traducerea și adaptarea din engleză: Marius Bogdan Tudor [1] Ivan Pavlov. Conditioned Reflexes: An Investigation of the Physiological Activity of the Cerebral Cortex. Tradus de G.V. Anrep. New York: Dover Publications, 1927, 11. [2] Edward Braun. Meyerhold
Teatrul ca muncă şi muncitorul de teatru () [Corola-website/Science/295675_a_297004]
-
fi fost potrivit numai pentru “gusturile pervertite ale publicului burghez” și era perceput ca o direcție periculoasă în cultura sovietică, întreținând aceeași obsesie pentru nou și șoc care inevitabil “duce la înstrăinarea de artă adevărată, de stiință adevărată, de literatură adevărată. ”[19] Traducerea și adaptarea din engleză: Marius Bogdan Tudor [1] Ivan Pavlov. Conditioned Reflexes: An Investigation of the Physiological Activity of the Cerebral Cortex. Tradus de G.V. Anrep. New York: Dover Publications, 1927, 11. [2] Edward Braun. Meyerhold on Theatre. New York
Teatrul ca muncă şi muncitorul de teatru () [Corola-website/Science/295675_a_297004]
-
astfel de caz: Deschid imensa carte de opt sute de pagini consacrată lui Bertolt Brecht. Autorul, profesor de literatură comparată la Universitatea din Maryland, după ce demonstrează cu lux de amănunte josnicia sufletului lui Brecht (homosexualitatea disimulată, erotomania, exploatarea amantelor care erau adevăratele autoare ale pieselor sale, simpatiile prohtileriste, simpatiile prostaliniste, antisemitismul, înclinația spre minciună, răceala inimii) ajunge în sfârșit (capitolul 45) la trupul său, mai ales la mirosul lui urât, pe care-l descrie într-un întreg paragraf; pentru a confirma această
Câți de Brecht? () [Corola-website/Science/295698_a_297027]
-
uneori chiar în contradicție cu narațiunea performată, având rolul de a sugera paramilitar o biruință politică proiectată în viitor: „pentru a sublinia optimismul în viitoarea luptă, ca și victoria ce se va obține, călușarii sunt cei care încheie, frenetic, acest adevărat ritual al vieții, muncii și luptei.”[ 12] Copiii dansatori aveau un rol dificil politic și artistic: prin presupusa lor inocență, ei urmau să întrupeze „argumentația martorilor istorici”, realizată pentru spectatori cu „particularitatea definitorie” a puterii de convingere, transferând emoțional discursul
„Mulțumim pentru copilăria noastră fericită”: Spectacolul cu copii în România anilor 1980 () [Corola-website/Science/295691_a_297020]
-
preluate de copiii de la nivelul 5 al schelei (îmbrăcați în salopete stilizate, la fel ca dansatorii de la nivelurile inferioare ale schelei)... Imaginea descoperă dansul de muncă și euritmia de pe schelă. Băieții de la nivelul cinci al schelei îndeplinesc, ca pe un adevărat ritual, gesturile specifice ale muncii de zidar, folosindu-se de instrumentele, uneltele și materialele specifice; dansatorii de la celelalte niveluri efectuează o mișcare apropiată mai mult de gimnastica modernă decât de dansul coregrafic propriu-zis. Efectul neașteptat al imaginii este creat de
„Mulțumim pentru copilăria noastră fericită”: Spectacolul cu copii în România anilor 1980 () [Corola-website/Science/295691_a_297020]
-
sistemului administrativ și instituțional decis de regimul politic pe sărmanii umeri înguști ai indivizilor. De acum înainte, aceste emisiuni vor viza atitudini, și nu logici, etosuri și nu legi, într-un partaj dogmatic între ceea ce este « obiectiv » (și « științific », deci « adevărat ») și ceea ce este « subiectiv », supus oscilațiilor și dedi « fals ». Același Alexandru Stark publică în 1975 un mic volum despre o anchetă despre semnificațiile tinereții. Este vorba despre maniera în care tinerii înțeleg « să-și trăiască viața », prinși sau nu în
“Arbeit macht frei”: eliberează omul nou din tine () [Corola-website/Science/295695_a_297024]
-
realitatea noastră, e tumultoasă, diversă, surprinzătoare și uneori derutantă. De aceea, noi, care lucrăm în televiziune și dorim să fim veșnic în actualitate, în miezul problemelor, trebuie să știm să discernem în spiritul filozofiei marxiste, în spiritul politicii partidului nostru, adevăratul puls al vieții, necesitatea fiecărui moment, și s-o slujim la rîndu-ne la locul nostru de muncă. [13] Ceea ce este cu adevărat remarcabil în acest text - și ceea ce face utopice exigențele de regularizare ale societății comuniste - este stabilirea unei ierarhii
“Arbeit macht frei”: eliberează omul nou din tine () [Corola-website/Science/295695_a_297024]
-
dacă libertatea criticii ajunge la libertatea de a critica chiar fundamentul parțialității acestei libertăți, ce trece drept libertate va fi repede perceput ca o interdicție. Or, acest preț nu poate fi plătit de nicio societate centralizată. De aici începe deci adevărata cenzură. [1] Petre Popescu, „Redactorul-prezentator la redactia emisiunilor de Actualitati politice interne si externe a televiziunii”, Arhivele Radiodifuziunii, dosarul citat, p.2 [2] Petru Popescu, op: cit., p.2. [3] Jean-Luc Nancy, Comunitatea absentă, Idea, 2005. [4] Alexandru Stark, Reportaj
“Arbeit macht frei”: eliberează omul nou din tine () [Corola-website/Science/295695_a_297024]
-
total, riscul fiind că și în educație, accentul să fie pus pe competiția cu ceilalți și nu cu sine. Teatrul Educațional valorizează spiritul de echipă. Poate nu este întâmplător că, în aceeași perioadă în care Pierre de Coubertin - educator, un adevărat filosof al educației - susținea valorile olimpismului, pionierii educației prin teatru aveau să se afirme, iar în domeniul psihologiei educației, Alfred Adler punea accentul pe conceptul „sentimentul comuniunii”. Acest concept este extrem de asemănător valorii pe care în teatru o numim „spirit
Educația prin Teatrul Educaţional () [Corola-website/Science/295709_a_297038]
-
doi, iedul trei. De curând, într-un atelier pe care l-am ținut cu un grup de copii în cadrul Școlii de Vară de la Azuga, o fetiță mi-a spus: „A fost odată ca niciodată un purceluș. Așa începe o poveste adevărată”. Acest „adevărat”, dublat de „că” restricționează libertatea fanteziei și lasă poveștilor realității copiilor de astăzi un cadru redus de expresie. Teatrul pentru copii este prea puțin al lumilor copiilor și prea mult al adulților. Este prea puțin gândit și conceput
Al cui este teatrul pentru copii și adolescenți? () [Corola-website/Science/295713_a_297042]
-
trei. De curând, într-un atelier pe care l-am ținut cu un grup de copii în cadrul Școlii de Vară de la Azuga, o fetiță mi-a spus: „A fost odată ca niciodată un purceluș. Așa începe o poveste adevărată”. Acest „adevărat”, dublat de „că” restricționează libertatea fanteziei și lasă poveștilor realității copiilor de astăzi un cadru redus de expresie. Teatrul pentru copii este prea puțin al lumilor copiilor și prea mult al adulților. Este prea puțin gândit și conceput cu ajutorul copiilor
Al cui este teatrul pentru copii și adolescenți? () [Corola-website/Science/295713_a_297042]
-
fapt, cu <i>particip-actori</i>, niciodată cu spectatori. Tocmai de aceea responsabilitatea transformării actului de participare la un spectacol într-un gest social de solidarizare este atat de importantă. După cum afirmă Jacques Rancière în <b>Spectatorul emancipat</b>:<b> </b>„Adevăratul sens al teatrului trebuie să se bazeze pe puterea de a acționa. Teatrul trebuie adus înapoi la esență lui adevărată, opus față de ceea ce cunoaștem, ca teatru, de cele mai multe ori. Ceea ce ar trebui să se construiască în acest sens ar fi
Al cui este teatrul pentru copii și adolescenți? () [Corola-website/Science/295713_a_297042]
-
un gest social de solidarizare este atat de importantă. După cum afirmă Jacques Rancière în <b>Spectatorul emancipat</b>:<b> </b>„Adevăratul sens al teatrului trebuie să se bazeze pe puterea de a acționa. Teatrul trebuie adus înapoi la esență lui adevărată, opus față de ceea ce cunoaștem, ca teatru, de cele mai multe ori. Ceea ce ar trebui să se construiască în acest sens ar fi un teatru fără spectator, un teatru în care spectatorii nu vor mai fi spectatori, unde participanții vor învăța lucruri, în loc să
Al cui este teatrul pentru copii și adolescenți? () [Corola-website/Science/295713_a_297042]
-
unui public tânăr. Întregul proces de repetiții a durat 12 zile și în timpul ultimilor trei am chemat niște copii să urmărească. Asta a schimbat în totalitate limbajul corpului interpreților și al regizorului. Acum, prestația de la repetiție avea contextul unui public adevărat și asta a ajutat mult la alcătuirea varianței finale. Designul vizual a generat mai multe provocări, deoarece lucrăm cu personaje că Hanuman, Narad[3] și alți zei și zeițe. Nu se duce lipsă de modalități tradiționale de a reprezenta aceste
Recâștigarea poporului – un eseu reflexiv () [Corola-website/Science/295710_a_297039]
-
traficul sunt toate probleme mult mai importante decât viața, demnitatea și drepturile unor oameni. Situația se reflectă și în agendă „societății civile”, cu excepția unor ONG-uri că „Parada” sau „Samusocial”, iar problema lipsei de adăpost pare cu totul secundară față de „adevărată” problemă a Bucureștiului: distrugerea patrimoniului imobiliar. Episodul de pe Carol 53 arată foarte limpede cum cele două probleme au un potențial opozițional foarte puternic. Grupul de studenti a „ocupat” imobilul cu acordul proprietarului, la rândul sau un arhitect important și cu
Păzirea ruinelor - un articol în două episoade despre gentrificare și anti-squatting () [Corola-website/Science/295768_a_297097]
-
află intenția de a „curată” cartierul de „mizerie” și de a repune pe piața imobiliară proprietatea, de data asta însă, cu un pret corespunzător. Piața imobiliară fiind sensibilă la istoricul clădirii, va fi mult mai avantajos dacă istoricul unui squat adevărat este înlocuit cu istoricul unui „centru cultural independent”. În mod aparent paradoxal, interesele de ascensiune socială și de acumulare financiară a unei elite intelectuale coincid cu dorința și nevoia unui grup de tineri educați, rebeli și cu ambiții anti-sistem. De
Păzirea ruinelor - un articol în două episoade despre gentrificare și anti-squatting () [Corola-website/Science/295768_a_297097]