64,741 matches
-
p. 232. Frasin Munteanu-Rîmnic, abia intrat în adolescență, lipea, la Ploiești, împreună cu fratele lui mai mare, afișe electorale pentru partidul lui Iorga. Au fost arestați, duși la secția de poliție, spînzurați de picioare și bătuți cu brutalitate 205 Supt trei regi, pp. 398 și 436 206 "Neamul românesc", 6 septembrie 1927 207 Memorii, vol. V, p. 240 208 Op. cit., p. 255; vezi și O viață de om..., vol. III, p. 259; în sfîrșit, Supt trei regi, p. 416 209 Supt trei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cu brutalitate 205 Supt trei regi, pp. 398 și 436 206 "Neamul românesc", 6 septembrie 1927 207 Memorii, vol. V, p. 240 208 Op. cit., p. 255; vezi și O viață de om..., vol. III, p. 259; în sfîrșit, Supt trei regi, p. 416 209 Supt trei regi, p. 422 210 "Neamul românesc", 2 august 1928. Iorga le vorbea alor lui cu dispreț despre partizanii lui Maniu, numindu-i "o gloată josnică" alcătuită din "chelneri" și alți oameni de aceeași teapă 211
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pp. 398 și 436 206 "Neamul românesc", 6 septembrie 1927 207 Memorii, vol. V, p. 240 208 Op. cit., p. 255; vezi și O viață de om..., vol. III, p. 259; în sfîrșit, Supt trei regi, p. 416 209 Supt trei regi, p. 422 210 "Neamul românesc", 2 august 1928. Iorga le vorbea alor lui cu dispreț despre partizanii lui Maniu, numindu-i "o gloată josnică" alcătuită din "chelneri" și alți oameni de aceeași teapă 211 Supt trei regi, p. 418 212
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
209 Supt trei regi, p. 422 210 "Neamul românesc", 2 august 1928. Iorga le vorbea alor lui cu dispreț despre partizanii lui Maniu, numindu-i "o gloată josnică" alcătuită din "chelneri" și alți oameni de aceeași teapă 211 Supt trei regi, p. 418 212 "The Times", Londra, 12 noiembrie 1928 213 "Neamul românesc", 11 noiembrie 1928 214 "Neamul românesc", 10 ianuarie 1930 215 Iorga considera drept "ridicole" pretențiile celei de a Patra Puteri" și nu putea înghiți presa cu succes la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
VII, p. 12 2 Ca și De Gaulle, Iorga ura ideologiile. "Ideologiile sînt aberații", scria el. Ele duc drept spre prăpastie!" "Neamul românesc", 19 decembrie 1939 3 În ianuarie 1932, într-un interviu acordat ziarului parizian "Liberté", Argetoianu compara tinerețea Regelui Carol "cu tinerețea lui Frederic cel Mare". Memorii, vol. VII, p. 299 4 Nimic nu poate fi mai ilusrativ în privința acestei perioade ca romanul lui Petru Dimitriu, Risipitorii, New York, 1963 5 "Magazin istoric", Memoriile lui Constantin Argetoianu, anul I, numărul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
februarie 1938 13 Coposu îi atribuia lui Ioga crearea titlului. În jurnalele sale politice, Iorga a respins cu furie acest lucru. Memorii, vol. VI, p. 2 14 Ibidem, pp. 2 și 4 15 Coposu, op. cit. 16 Cînd a aflat că regele Carol îi acordase lui Manoilescu "Ordinul Coroanei de Spini", Argetoianu a făcut următorul comentariu: "Ordinul coroana curvelor (la couronne des putains) ar fi fost mai adecvat". Memoriile lui Ctin Argetoianu, "Magazin istoric., an I, vol. 2, 1967, p. 74 17
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
vol. VI, p. 58 28 C. Cernăianu, Nicolae Iorga Neamul Românesc: Antologie pentru posteritate, București, 1931 29 "Neamul românesc", 4 martie 1931; Memorii, vol. VI, pp. 7-8, 396 30 Op. cit., vol. VI, p. 38 31 "Neamul românesc", 6 martie 1931. Regele îl curta pe Iorga de cîteva luni de zile ca să formeze un guvern 32 Memorii, vol. VI, p. 74 33 Op. cit., pp. 79-85 34 D-na Liliana Pippidi-Iorga către autor. Maniu l-a avertizat pe Iorga: "Argetoianu vă va conduce
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
care veneau spre București cădeau în ambuscadele întinse de tîlharii flămînzi. Memorii, vol. VI, pp. 30, 60, 90 39 Conform spuselor societății bucureștene, Iorga trebuia să fie deja "asfixiat" sub greutatea ordinelor. O viață de om..., vol. III, p. 246. Regele Carol încerca să-l flateze pe Iorga acordîndu-i ordine doamnei Catinca, care, de altfel, erau pe deplin meritate 40 Argetoianu a protestat împotriva afirmației bucureștenilor cum că "guvernul lui era format în salonul doamnei Lupescu", spunînd că o întîlnise pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
literară", București, nr. 3-4 (1985), nr. 1, 2-3, 4 (1986) și nr. 1-2 (1987) 41 Lui Carol îi plăcea să impună un homo regius în Ministerul de Interne. Mai tîrziu, i l-a impus lui Goga pe Călinescu (după cum spunea regele) "ca să împiedice prostiile". Scurtu, op. cit., p. 388 42 Vezi Iorga, Formes byzantines et réalités balcaniques, București, 1922 43 Franz Borkenau, The Communist International, Londra, 1938, pp. 110-112 44 Tatăl autorului (pe vremea cînd Argetoianu era țarul economiei) a reușit să
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Doilea Război Mondial infamul "Comisar General în Chestiunea Evreiască". În vara lui 1942, el a plecat la Berlin ca să organizeze deportarea evreilor români în centrele de exterminare din est. Numai promptitudinea doctorului Willy Filderman și colaborarea Reginei Elena și a Regelui Mihai, ca și atitudinea negativă a lui Antonescu au împiedicat acest lucru 145 D-na Liliana Pippidi-Iorga l-a asigurat pe autor că Iorga nu știa nimic despre legăturile discreditante dintre Goga, Cuza și naziști, iar dacă ar fi aflat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Școală Nouă Istorică, București, 1936, pp. 6 și 28. Fiul lui Giurescu, Dinu Giurescu, își amintea, într-o discuție purtată cu autorul, că, după ce I. D. Ștefănescu (profesor de istoria artelor) se întorsese dintr-o vizită, în timpul căreia fusese primit de Regele Albert, îi spusese că suveranul își amintise cît de șocat fusese de faptul că, atunci cînd îl vizitase Iorga, acesta avusese o izbucnire vulcanică și insultătoare la adresa lui Giurescu 155 Etude d'Historiographie (sub îngrijirea lui Lucian Boia), Université de Bucarest
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
22 decembrie 1937 33 Odată cu zdruncinarea credinței lui Iorga în importanța democrației pentru problemele României, unele cercuri din Cehoslovacia și-au exprimat speranța că "România va rămîne credincioasă democrației". Iorga a replicat prompt: "Aceasta depinde de necesitățile noastre și de Regele Carol!" Vezi "Neamul românesc", 24 noiembrie și 20 decembrie 1937 34 Memorii, vol. VII, pp. 435-436 35 "Neamulu românesc", 1-10 august (seria A) 1937 36 Dr. Willy Filderman, fost coleg de școală cu Antonescu, va deveni liderul energic al evreilor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Neamul românesc", 14 aprilie 1940 108 "Neamul românesc", 13 și 18 aprilie 1940 109 E. Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane, București (f.a.), p. 20 110 După asasinarea lui Duca, Iorga nu a considerat ca fiind inadecvat să i se adreseze regelui și să-i explice că "literatura aceasta modernă trăsnită este răspunzătoare de acest fel de nelegiuiri". Memorii, vol. VII, p. 123 111 Familia Iorga își amintea de vizita lui Iorga în Elveția împreună cu doamna Catinca. Iorga a fost întîmpinat de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
214 113 La moartea profesorului Bogdan-Duică, Iorga a primit condoleanțe. "E clar că nu erau la curent cu adevăratele relații dintre noi doi". Memorii, vol. VII, p. 186 114 "Neamul românesc", 17 ianuarie 1937 115 Iorga a protestat pe lîngă Regele Carol personal pentru faptul că romanul The Annunciation Graveyard (Cimitirul Buna Vestire) al lui Arghezi urma să fie publicat pe cheltuiala Fundației Regale, deoarece acesta era "vulgar"! Memorii, vol. 7, p. 342. Din fericire, intervenția lui Iorga a rămas fără
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nr. 1, Budapesta, ianuarie 1941. Pentru această școală de gîndire maghiară, oricine nu crede în intangibilitatea "Ținuturilor Sfîntului Ștefan" este un "dușman înverșunat al Ungariei" 53 "Popolo di Roma", 30 noiembrie 1940 54 Prințesa Elena merită o notă. Soră a Regelui Gheorghe al II-lea al Greciei, ea era o neînduplecată antinazistă și manifesta o fermă atitudine pro-Aliați. După întoarcerea ei, a fost alături de fiul ei, acum Regele Mihai I. Una dintre marile ei inițiative s-a desfășurat în vara anului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
di Roma", 30 noiembrie 1940 54 Prințesa Elena merită o notă. Soră a Regelui Gheorghe al II-lea al Greciei, ea era o neînduplecată antinazistă și manifesta o fermă atitudine pro-Aliați. După întoarcerea ei, a fost alături de fiul ei, acum Regele Mihai I. Una dintre marile ei inițiative s-a desfășurat în vara anului 1942, cînd (alertată de dr. Wilhelm Filderman și de alții) a devenit elementul esențial în salvarea împreună cu Regele Mihai și Mareșalul Antonescu a evreilor români de la deportarea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
După întoarcerea ei, a fost alături de fiul ei, acum Regele Mihai I. Una dintre marile ei inițiative s-a desfășurat în vara anului 1942, cînd (alertată de dr. Wilhelm Filderman și de alții) a devenit elementul esențial în salvarea împreună cu Regele Mihai și Mareșalul Antonescu a evreilor români de la deportarea la Auschwitz. Ulterior, pe măsură ce se apropia momentul "întoarcerii armelor" de către România, întrucît era pregătită la Palatul Regal, ea a fost sufletul și supraveghetoarea, stînd alături de curajosul, dar tînărul ei fiu. După
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
mai eficientă decât renumitele mișcări din Franța sau Italia (numai Între 1943 și 1944 au fost uciși sau răniți peste 6.000 de soldați germani), ea a făcut și mai mult rău grecilor. Gherila comunistă (KKE) și guvernul atenian al regelui, sprijinit de Occident, au continuat timp de zeci de ani să terorizeze satele și să distrugă mijloacele de comunicație, divizând țara. În septembrie 1949, când s-au terminat luptele, 10% din populație nu avea adăpost. Deși nu rivaliza cu luptele
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
toți Împărtășeau etosul antifascist și dorința de schimbare, Rezistența și urmașii ei nu aveau propuneri concrete. Partidul Acțiunii din Italia urmărea abolirea monarhiei, naționalizarea industriei și marelui capital și reforma În agricultură. Consiliul Național Francez al Rezistenței nu avea un rege de detronat, dar nutrea aspirații la fel de vagi. Grupurile rezistente fuseseră prea absorbite de luptă sau de simpla supraviețuire ca să se Îndeletnicească cu elaborarea de proiecte legislative detaliate pentru perioada de după război. Mai presus de toate, partizanii erau dezavantajați de lipsa
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
republică, Însă cu o diferență relativ mică de voturi (12,7 milioane pentru abolirea monarhiei, 10,7 milioane pentru menținerea ei), iar rezultatul n-a făcut decât să exacerbeze divizarea politică a țării: tot Sudul, cu excepția regiunii Basilicata, votase pentru rege (În Napoli, de exemplu, În proporție de 80%). Grecii, În schimb, au votat În septembrie 1946 pentru menținerea monarhiei. Belgienii și-au păstrat și ei monarhia, dar l-au detronat pe Leopold al III-lea ca pedeapsă pentru colaborarea cu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
apoi a devenit stat independent. Relațiile dintre cele două țări au rămas stabile pentru o vreme, fiind consfințite de un tratat În 1936. Dar În octombrie 1952 noul guvern din Cairo, condus de ofițerii de armată care Îl răsturnaseră pe regele egiptean Faruk, a abrogat tratatul. Temându-se să nu-și piardă accesul privilegiat la o cale maritimă strategică, britanicii au reocupat zona Canalului. Doi ani mai târziu, Gamal Abdul Nasser, unul dintre ofițerii revoluționari, devenit Între timp șef al guvernului
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
prim-ministru Pierre Mendès-France și viitorul președinte François Mitterrand) au declarat În pripă falimentul autorității: puterea era a nimănui. Declarații periculoase și iresponsabile: după cum nota Raymond Aron, „un președinte ales prin sufragiu universal nu poate fi dat afară ca un rege”. De Gaulle și Pompidou au profitat imediat de greșelile stângii. Ei au avertizat că o lovitură de stat comunistă amenință Franța 17. La sfârșitul lunii mai, de Gaulle a anunțat alegeri anticipate, cerându-le francezilor să aleagă Între guvernul legitim
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
1932 până În 1970) și Spania (unde generalul Franco a organizat un puci În 1936 și a domnit netulburat din 1939 până la moarte, În 1975), structurile autorității dintr-o altă eră au rămas intacte. În Grecia, o cabală militară a Înlăturat regele și parlamentul În 1967, după care țara a fost condusă de o juntă de colonei. Peste perspectivele sumbre plana apăsător, În toate cele trei state, spectrul unui trecut instabil. Istoria recentă a Greciei, ca și cea a Spaniei, era Întunecată
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În 1985), negând existența unei largi comunități slave la frontiera cu Iugoslavia și Bulgaria, conservatorii aflați la putere În Grecia postbelică au optat categoric pentru ordine și stabilitate, În detrimentul democrației sau reconcilierii. Îmbinând vechile preocupări naționale cu noile demarcații internaționale, regele grec, Împreună cu armata și miniștrii săi se prezentau În fața Occidentului drept aliați demni de Încredere Într-o regiune instabilă. Loialitatea le-a fost răsplătită din plin2. În februarie 1947, Italia a fost obligată prin Tratatul de la Paris să cedeze Greciei
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
lui Papandreu și aliații săi au câștigat teren, obținând majoritatea absolută a voturilor exprimate: de la 42% din voturi, ei au urcat la 52,7%. Noua majoritate parlamentară a solicitat o anchetă despre falsificarea scrutinului din 1961; tensiunea dintre parlament și regele Constantin creștea. Simpatiile politice conservatoare ale regelui erau bine cunoscute, iar dreapta Îl presa insistent să-l demită pe Papandreu, care, În cele din urmă, a fost constrâns să demisioneze. I-au urmat o serie de prim-miniștri interimari; nici unul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]