65,670 matches
-
din pomul vieții, să mănânce din el, și să trăiască în veci"” (Geneza 3:22). Din relatarea Creației și a Căderii omului, se înțelege că Dumnezeu i-a promis viață eternă cu condiția ascultării. Dacă se crede că Noul Testament folosește expresii ca „trup și suflet”, „trup, suflet și spirit”, cu scopul de a indica faptul că omul este cu adevărat compus din trei părți divizibile, precum și faptul că cel puțin una dintre ele este nemuritoare, în acest caz se ridică următoarele
Nemurirea condiționată () [Corola-website/Science/315484_a_316813]
-
nimic. Chiar dacă ar fi stat acolo mii de ani, timpul va fi pentru el ca o clipă, iar următoarea clipă pe care el o va conștientiza va fi atunci când își deschide ochii și îl va vedea pe Dumnezeul său. În timp ce expresia „prima moarte” nu apare în Biblie, expresia „a doua moarte” este folosită (Apocalipsa 2:11; 20:6.14; 21:8). A doua moarte este asociată cu pedeapsa finală a celor răi și indică spre o moarte din care nu mai
Nemurirea condiționată () [Corola-website/Science/315484_a_316813]
-
de ani, timpul va fi pentru el ca o clipă, iar următoarea clipă pe care el o va conștientiza va fi atunci când își deschide ochii și îl va vedea pe Dumnezeul său. În timp ce expresia „prima moarte” nu apare în Biblie, expresia „a doua moarte” este folosită (Apocalipsa 2:11; 20:6.14; 21:8). A doua moarte este asociată cu pedeapsa finală a celor răi și indică spre o moarte din care nu mai există înviere. (Prima moarte rezultă evident din
Nemurirea condiționată () [Corola-website/Science/315484_a_316813]
-
să ajungă la obiectul tridimensional. Tot ansamblul are un caracter scenografic: Ana Ilfoveanu a știut să-și adapteze foarte bine stilul ideii de spectacol, de viziune sculpturala în reprezentarea măștilor. Elementele cu care ea operează sunt cele știute: desenul puternic, expresia hieratica a personajelor, o anume irealitate a prezentei lor fizice este acum transferată elementului concret, perceptibil, acestor personaje-măști. Ele sunt obiecte reale, palpabile și acest lucru aduce și în zona cromaticii o anume agresivitate, un impact vizual ce ține în
Ana Ruxandra Ilfoveanu () [Corola-website/Science/317283_a_318612]
-
al treilea ciclu își are originea în contemplarea naturii. Drumurile Anei Ilfoveanu sunt însă departe de citirea motivului, de emoția și senzorialitatea percepției. De contactul cu realitatea concretă amintesc vigoarea gestului, energia tusei, voluptatea cu care ea percepe materia, dar expresia de ansamblu capătă și aici accente simbolice. Există o anume impersonalitate a elementului purtător, respectiv a identificării unui spațiu concret fizic, al localizării motivului. Este mult mai puternică percepția metaforica, jocul subtil dintre gol și plin, dintre finit și infinit
Ana Ruxandra Ilfoveanu () [Corola-website/Science/317283_a_318612]
-
eclectic, care constă din elemente arhitecturale din ambele coloane și sisteme de intercolumnar, au fost, de asemenea, folosite pentru temple și alte clădiri importante. În perioada dinastiei Joseon, arhitectura coreeană dezvoltate în continuare, cu o voință unică de a manifesta expresia de idei și valori ale perioadei. Dispersie sistem de suporturi, elementele structural și vizual importante ale clădirilor, au fost dezvoltate pentru a urmări funcție structurală și pentru a exprima frumusețea unică formală a arhitecturii coreene. Ornamente arhitecturale și conotație simbolică
Dinastia Joseon () [Corola-website/Science/317233_a_318562]
-
(din = „așa să fie” sau „cu adevărat” - אָמֵן) este o expresie liturgică care apare de 13 ori în Vechiul Testament (pentru prima dată în Cartea Numeri 5,21-22) și de 119 ori în Noul Testament, din care de 52 de ori în evangheliile sinoptice și de 25 de ori în Evanghelia după Ioan
Amin () [Corola-website/Science/317300_a_318629]
-
nu și indiferent dacă participă sau nu la realizarea unui fenotip, fie normal sau anormal. Gena este un segment specific al moleculei de ADN (acidul dezoxiribonucleic) sau de ARN (acidul ribonucleic) care determină sinteza unui lanț polipeptidic specific și determină expresia fenotipică a unui caracter. Gena structurală este formată din secvențe codante numite „exoni” (secvențe a căror informație se regăsește în proteina codată) și din secvențe necodante numite „introni”. Numărul exonilor diferă de la genă la genă. Distanța dintre gene se măsoară
Alelă () [Corola-website/Science/317314_a_318643]
-
unde se povestește că exilații evrei întorși din Babilon au poposit între Beer Sheva și Hinnom. Traducerile Bibliei ebraice în arameica, cunoscute sub numele de Targum, amintesc de Gehinnom în versetele despre înviere, judecată și soarta celor păcătoși. Ele adaugă expresia „a doua moarte” și numele Gehinnom la sfarsitul cărții Isaia, unde versiunea ebraica nu menționează nici Gehinnom , nici „a doua moarte” În această privință, versiunea aceasta se aseamănă celei folosite de Evanghelia lui Marcu, unde termenul Gheena este adăugat citatului
Gheenă () [Corola-website/Science/317308_a_318637]
-
ciclu de viață este denumit uneori ""from cradle-to-grave"" -în l.engleză (în traducere: "de la leagăn la mormânt"). Abrevierea LCA provine din l.engleză: ""Life Cycle Assessment"".In l. franceză acest concept este denumit ""L'analyse du cycle de vie (ACV)"". Expresia "cradle-to-grave" se referă la ciclul de viață al unui produs, care începe în momentul proiectării produsului și se continuă prin achiziția și utilizarea materiilor prime, fabricarea sau procesarea cu fluxul de deșeuri asociate, stocarea, distribuția, utilizarea și retragerea din uz
Evaluarea ciclului de viață () [Corola-website/Science/317347_a_318676]
-
există și astăzi (școlile "komparu", "hōshō" și "kongō") adoptând stilul de actorie al școlii "kanze". Zeami și-a bazat cele vreo 40 de piese pe care le-a scris, actoria și producțiile pe principiile artistice zen de reținere, economie a expresiilor, și sugestie mai degrabă decât exprimare. A scris o serie de eseuri, care rămân până în ziua de astăzi documente esențiale ale teatrului nō. Războiul civil Ōnin a început în 1467 și s-a desfășurat cam 10 ani de zile în
Nō () [Corola-website/Science/317379_a_318708]
-
fără prea mare atenție, din pură obișnuință, ori Părintele Ilie Borz când spunea aceste cuvinte, le spunea cu mare încărcătură de adorație! Ceea ce presupune și atenție, intuind-o din privirea lui fixată undeva în veșnicie. Cu toate că se folosea de această expresie foarte des, aceasta nu dovedește de fapt altceva decât numai gândul lui mereu la Bunul Dumnezeu, mereu în legătură cu El. Toată conversația lui, cu orice persoană, de orice vârstă, era presărată cu această expresie care avea darul de a-i aduce
Ilie Borz () [Corola-website/Science/317439_a_318768]
-
în veșnicie. Cu toate că se folosea de această expresie foarte des, aceasta nu dovedește de fapt altceva decât numai gândul lui mereu la Bunul Dumnezeu, mereu în legătură cu El. Toată conversația lui, cu orice persoană, de orice vârstă, era presărată cu această expresie care avea darul de a-i aduce pe cei doi interlocutori cu gândul la Creator! Convingerea mea întreagă este că Părintele Ilie Borz era sfânt, înainte de a deveni și martir în temnița de la Aiud!». Iar în alt loc vorbea despre
Ilie Borz () [Corola-website/Science/317439_a_318768]
-
la Salonul din 1883, este cumpărat de statul francez pentru colecțiile oficiale. În 1885, Whistler ține la Londra celebra conferință intitulată ""Ten o'clock"" ("Ora zece"), în care își expune concepția sa despre artă, această "zeitate agitată", după propria sa expresie. Prelegerea este publicată și în Franța, în traducerea poetului Stéphane Mallarmé. La sfârșitul anilor optzeci, Whistler se bucură deja de o celebritate internațională. Creația sa artistică este distinsă cu medalii de aur la Chicago, Amsterdam și München. În 1892, la
James Abbott McNeill Whistler () [Corola-website/Science/317512_a_318841]
-
și în al IV-lea, multiplicarea donativum-ului acordat soldaților, la fiecare urcare pe tron a unui nou împărat sau la fiecare mare eveniment al domniei imperiale, face frecventă ocazia de emisiune de loturi de monede noi, ale căror reversuri sunt expresia propagandei imperiale. Temele lor sunt extrem de variate: Începând de la Aurelian, cu simboluri, apoi de la Dioclețian, mai explicit, cu abrevieri, în general, fiecare atelier marca "reversul" pieselor din producția sa cu abrevierea denumirii sale. Dacă erau mai multe oficine, ele erau
Atelier monetar roman () [Corola-website/Science/321826_a_323155]
-
veche monedă franceză, urmașă a monedei romane solidus și al cărui nume a supraviețuit în limbaj decimalizării din 1795, pentru a desemna piesa de 5 centime, până la începutul secolului al XX-lea. Longevitatea acestei denumiri explică prezența sa în numeroase expresii franceze relative la bani. Cuvântul francez "sou" provine din cuvântul vechi francez "sol", variantă a unui cuvânt și mai vechi, "solt", care, la rândul său, provine din , prin intermediarul "soldus". Termenul solidus este denumirea unei monede de aur introdusă de
Sou () [Corola-website/Science/321854_a_323183]
-
termenul de "sou" este atât de ancorat în obișnuințele francezilor, încât aceștia vor continua să desemneze astfel "a douăzecea parte dintr-un franc". Îl vom reîntâlni și în francul elvețian, în Canada și, în general, în toate țările francofone în expresii legate de bani. În 1787, puterea de cumpărare a unui "sou" era aproximativ egală cu aceea a unui euro, din anul 2005. După Revoluția Franceză, francezii au continuat să numească "sou" a douăzecea parte dintr-un franc. Astfel, piesa de
Sou () [Corola-website/Science/321854_a_323183]
-
cutare obiect de "șase sous" din tinerețea lor și, pentru ei, o monedă de cinci franci reprezintă tot o monedă de 100 de sous. Deși această monedă nu mai este în circulație, cuvântul „sou” continuă să fie folosit în multe expresii ale limbii franceze legate de bani: "Être près de ses sous": „a fi avar”, "Sans un sou vaillant": „a fi cu buzunarele goale”, "Il manque (toujours) un sou pour faire le franc": "lipsește (întotdeauna) un lucru de mică valoare pentru
Sou () [Corola-website/Science/321854_a_323183]
-
bani: "Être près de ses sous": „a fi avar”, "Sans un sou vaillant": „a fi cu buzunarele goale”, "Il manque (toujours) un sou pour faire le franc": "lipsește (întotdeauna) un lucru de mică valoare pentru a finaliza ceva". sau în expresia "„machine à sous”" care definește mașinile de jocuri mecanice de noroc aleatorii, mecanice sau electronice, care funcționează prin inserarea unei monede sau a unui jeton și acționarea unei manete.
Sou () [Corola-website/Science/321854_a_323183]
-
fost proporțională cu formula 1. Ca urmare, în acest exemplu coeficientul de transformare adiabatică este de circa 1,4. Pentru un gaz perfect (nu și pentru un gaz ideal), capacitățile termice masice sunt constante cu temperatura. Ținând cont că entalpia are expresia formula 12 iar energia internă formula 13, se poate afirma că coeficientul de transformare adiabatică este raportul dintre entalpie și energia internă: În continuare, capacitățile termice masice se pot exprima în funcție de coeficientul de transformare adiabatică ( formula 3 ) și de "constanta caracteristică a gazului
Coeficient de transformare adiabatică () [Corola-website/Science/321857_a_323186]
-
relația de mai sus. Coeficientul de transformare adiabatică permite stabilirea unei importante relații pentru procese izentropice (sau "izo"entropice) cvasistatice, reversibile, adiabatice, la comprimarea unui gaz ideal și "perfect caloric". Sub formă diferențială relația este: care prin integrare duce la expresia: Forma diferențială justifică denumirea de „coeficient” a noțiunii, iar cea integrată denumirea de „exponent”, însă denumirea de „indice” nu are nicio justificare. Folosirea termenului „izentropic” în loc de „adiabatic” în definirea noțiunii este valabilă doar pentru gazul perfect, unde transformarea izentropică este
Coeficient de transformare adiabatică () [Corola-website/Science/321857_a_323186]
-
publicată postum de fiul său, Christopher Tolkien, în "Povești neterminate" (1980). În ea se explică cum și de ce Gandalf a aranjat recucerirea Muntelui Singuratic ("Erebor" în sindarină), aventură relatată cu mulți ani înainte în "Hobbitul", din perspectiva lui Bilbo Baggins. Expresia "Căutarea Ereborului" poate fi și o referire la căutarea din "Hobbitul". Mai multe detalii despre această cutare se găsesc în articolul despre "Hobbitul". "" a fost scrisă în anii '50, ca parte a anexei "Stăpânului inelelor", dar Tolkien a ales să
În căutarea Ereborului () [Corola-website/Science/321882_a_323211]
-
general al licenței. Notele și trimiterile bibliografice reprezintă o recunoaștere a cercetărilor efectuate anterior, chiar dacă raportarea la rezultatele acestora poate avea, pe alocuri, nuanțe polemice. Importanța indicelui într-o lucrare științifică. Aidoma bibliografiei, indicele de nume proprii, de cuvinte sau expresii este un accesoriu deosebit de important al unei lucrări științifice. Redactarea indicelui este o operație extrem de migăloasă, care solicita răbdare și perseverență din partea cercetătorului, precum și un larg orizont cultural. De multe ori, indicele este alcătuit de altă persoană decât autorul, persoană
Lucrare de licență () [Corola-website/Science/321905_a_323234]
-
vorbirii frumoase”, un țăran îi spune unui faraon: „Astfel, cu siguranță dorești să mă vezi sănătos”, făcând aluzie la funcțiile sale terapeutice. La fel, în „ Profețiile lui Neferti”, melancolicul Sneferu- un rege real transformat în personaj literar- este vindecat prin „expresii frumoase și cuvinte alese”. Melancolia este, de asemenea, un motiv-cheie in poveștile din Papirusul Westcar, în care Sneferu este vindecat la vederea unei femei frumoase, goale, care cânta. În proporție egală, melancolia, literatura, și erotismul contribuiau la „amuzarea inimii”.Textele
Originile literaturii egiptene () [Corola-website/Science/321927_a_323256]
-
a catalogat filmul ca fiind un kitsch. El a lăudat decorurile folosite de scenograful Mihnea Mihăilescu și imaginea excelentă al cărei autor a fost Vivi Drăgan Vasile, dar a criticat dur concepția regizorală a lui Mălăele pentru care a folosit expresii de genul "„realism magic la mâna a paișpea, de un kitsch pe care nimic nu-l poate mântui”" sau "„filmul unui om lipsit de cultură cinematografică”" (scena în care socrul mic își pipăie rana este preluată din "Omul care știa
Nunta mută () [Corola-website/Science/321910_a_323239]