67,111 matches
-
de psihologia individual] a acțiunilor cuiva. Cand ideologii cred c] sunt motivați de entuziasmul religios sau moral, adesea așa este - Engels nu vrea s] susțin] c] ei sunt neap]rât victime ale unui fel de decepție personal] care apare când acționez în propriul interes, dar m] am]gesc singur crezând c] acționez din datorie moral] și dragoste filantropic]. Dar întrebarea este: ce înseamn] de fapt s] acționezi pe baze morale, religioase sau filosofice? Care este leg]tură unor asemenea acțiuni cu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
motivați de entuziasmul religios sau moral, adesea așa este - Engels nu vrea s] susțin] c] ei sunt neap]rât victime ale unui fel de decepție personal] care apare când acționez în propriul interes, dar m] am]gesc singur crezând c] acționez din datorie moral] și dragoste filantropic]. Dar întrebarea este: ce înseamn] de fapt s] acționezi pe baze morale, religioase sau filosofice? Care este leg]tură unor asemenea acțiuni cu viața social]? Când action]m din astfel de motive, ce facem
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ei sunt neap]rât victime ale unui fel de decepție personal] care apare când acționez în propriul interes, dar m] am]gesc singur crezând c] acționez din datorie moral] și dragoste filantropic]. Dar întrebarea este: ce înseamn] de fapt s] acționezi pe baze morale, religioase sau filosofice? Care este leg]tură unor asemenea acțiuni cu viața social]? Când action]m din astfel de motive, ce facem noi de fapt? Când sunt motivați de ideologii, oamenii nu se v]d ca reprezentanți
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu lucrurile importante pentru ei. Problema este c] semnificația acțiunilor noastre poate merge dincolo de lucrurile importante pentru noi, chiar dincolo de lucrurile de care suntem capabili s] ne pese, deoarece merge dincolo de ceea ce putem înțelege despre noi și acțiunile noastre. Eu acționez din motive religioase, de exemplu, dar promovez interesele unei anumite clase f]r] s] îmi dau seama c] fac lucrul acesta. Cînd se întâmpl] acest lucru, eu nu sunt liber în ceea ce fac, deoarece semnificația acțiunilor mele exclude libertatea mea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
religioase, de exemplu, dar promovez interesele unei anumite clase f]r] s] îmi dau seama c] fac lucrul acesta. Cînd se întâmpl] acest lucru, eu nu sunt liber în ceea ce fac, deoarece semnificația acțiunilor mele exclude libertatea mea de a acționa; deoarece nu sunt eu cel care face lucrul acesta că o ființ] care gândește și știe ce face. Aceasta nu este lipsa de libertate care determin] incapacitatea de a face ceea ce intenționez s] fac; de fapt, ea ar putea fi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de sau despre Dumnezeu, ar trebui s] resping] întregul set de argumente oferit de c]tre Kant și de c]tre alții care au propus baze raționale pentru etic]! (Într-adev]r, în concepția lui Kant, motivele unui individ de a acționa moral trebuie s] fie motive raționale corecte; faptele morale nu pot fi sugerate de nici un motiv ulterior, cum ar fi dorința de a asculta de Dumnezeu, ci trebuie f]cute pur și simplu pe baza acordului lor intrinsec cu principiile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un autobuz, sunt un tramvai”. Nu este dificil de sesizat cum pot fi derivate diverse efecte dintr-o asemenea concluzie. De exemplu, se crede foarte mult, dac] nu chiar în mod unanim (vezi Frankfurt, 1969) c] a fi capabil s] acționezi altfel este necesar pentru existența responsabilit]ții morale. Dar dac] determinismul ar fi adev]rât, se pare c] nimeni nu ar putea face altfel și, astfel, nimeni nu ar fi responsabil pentru vreo decizie sau acțiune. Dac] responsabilitatea moral] (nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și acțiunile, atunci deciziile și acțiunile sunt necesare ca urmare a existenței acestor condiții. 3) Dar dac] deciziile și acțiunile sunt astfel necesare, nimeni nu acționeaz] în mod liber; aceasta înseamn] c] nimeni nu este capabil s] decid] său s] acționeze în alt mod decât o face altcineva. 4) Din moment ce, pentru că agenții s] se comporte în mod liber - adic], s] poat] decide sau acționa și altfel decât o fac -, sunt necesare, printre altele, decizii și acțiuni responsabile din punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nimeni nu acționeaz] în mod liber; aceasta înseamn] c] nimeni nu este capabil s] decid] său s] acționeze în alt mod decât o face altcineva. 4) Din moment ce, pentru că agenții s] se comporte în mod liber - adic], s] poat] decide sau acționa și altfel decât o fac -, sunt necesare, printre altele, decizii și acțiuni responsabile din punct de vedere moral, dac] determinismul este adev]rât, nimeni nu decide sau acționa vreodat] într-un mod responsabil moral. 5) Dac] nimeni nu acționeaz] vreodat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
agenții s] se comporte în mod liber - adic], s] poat] decide sau acționa și altfel decât o fac -, sunt necesare, printre altele, decizii și acțiuni responsabile din punct de vedere moral, dac] determinismul este adev]rât, nimeni nu decide sau acționa vreodat] într-un mod responsabil moral. 5) Dac] nimeni nu acționeaz] vreodat] liber sau într-un mod responsabil din punct de vedere moral, numeroase practici morale (și legale) își pierd justificarea și, în felul acesta, morală ins]și nu poate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] maximalizeze rolul statului). Ei accept] c], dac] determinismul ar fi adev]rât - pasul 1 din argumentația de mai sus - pașii ulteriori ar urma într-adev]r. Dar, susțin ei, determinismul este fals pentru c], cel puțin în anumite situații, putem acționa liber. Cele mai comune versiuni ale libert arianismului sunt cele contracauzale (Campbell, 1957). Potrivit libertarianisului contracauzal, desi tr]im într-o lume care este în mare m]sur] determinist], în acele ocazii în care action]m liber action]m f
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
opereaz] în mod determinist. Eurile noastre acționeaz] mai degrab] „în opoziție fâț]” sau poate transcend asemenea forțe deterministe. Deși aceast] explicație este vag] și pare s] sugereze c] atunci cand action]m liber noi (eurile noastre interiore?) avem puterea de a acționa împotriva legilor naturii, aceast] idee ar putea fi înțeleas] cel mai rezonabil că o pretenție c] atunci cand action]m rațional acțiunile noastre sunt explicabile rațional, ins] nu determinist. Într-o asemenea interpretare, motivele sunt radical diferite de cauze (compar] cu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
14, „Etică lui Kant”). Una dintre obiecțiile comune (Hobart, 1966) este c] o libertate de tip libertarian, fiind necauzat], ar fi lipsit] de valoare fiindc], dac] deciziile și acțiunile libere sunt doar rezultate fortuite sau aleatorii, a decide sau a acționa liber nu înseamn] c] deții controlul. Punând accentul pe explicația rațional], măi degrab] decât pe cea cauzal] a deciziilor și a acțiunilor, libertarienii contracauzali pot evita aceast] obiecție frecvent]. Nu același lucru poate fi spus despre un alt grup de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în agenți responsabili. Alți libertarieni susțin c], din moment ce acțiunile libere au un statut unic, ele pot fi cel mai bine înțelese ca fiind cauzate în mod unic, adic] de c]tre un agent care nu este el însuși cauzat s] acționeze în acest mod. Acesta este cunoscut ca libertarianism de tip agent-cauz] (Chisholm, 1964; van Inwagen, 1983). Aceast] mutare rupe lanțul determinist, înțeles că un eveniment cauzând alt eveniment, dar a p]rut celor mai mulți filosofi contemporani că depinzând pentru forța lui
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și de compatibiliști. „Compatibiliștii” resping raționamentul de mai sus că nevalid. Procedând astfel, ei nu trebuie s] susțin] c] determinismul rezist], numai c], dac] ar rezista, acest lucru ar fi compatibil cu libertatea noastr] de a decide și de a acționa. Compatibiliștii au utilizat numeroase strategii pentru a-și ap]ra convingerea comun] potrivit c]reia putem fi simultan determinați și liberi. Probabil cele mai faimoase au fost tentativele de a ar]ta c], pan] și într-o lume determinist], am
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
numeroase strategii pentru a-și ap]ra convingerea comun] potrivit c]reia putem fi simultan determinați și liberi. Probabil cele mai faimoase au fost tentativele de a ar]ta c], pan] și într-o lume determinist], am putea decide și acționa altfel decât decidem și action]m de fapt, cu condiția c] am alege sau am vrea s] facem așa. Așa-numitele analize „ipotetice” ale cerinței de a fi responsabili moral - vezi pasul 4 în raționamentul schițat mai devreme - au fost
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] m] comport diferit nu este contrazis de pretenția c] îmi lipsește capacitatea de a r]sturna în mod miraculos legile naturii sau de a face imposibilul prin schimbarea trecutului. Faptul c] dețin capacitatea de a alege și de a acționa diferit fâț] de modurile în care o fac de fapt (sau am f]cut-o) este în concordant] cu faptul c] eu nu exercit aceast] capacitate. Respectiv, nu exist] nici o neconcordant] între sugestia c] abilitatea mea de a acționa diferit (o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de a acționa diferit fâț] de modurile în care o fac de fapt (sau am f]cut-o) este în concordant] cu faptul c] eu nu exercit aceast] capacitate. Respectiv, nu exist] nici o neconcordant] între sugestia c] abilitatea mea de a acționa diferit (o capacitate neexercitat]) este doar capacitatea de a acționa astfel dac] situațiile din trecut ar fi fost altele decât au fost de fapt dac] mi-aș fi exercitat aceast] capacitate. Dac], cu anumite prilejuri, m-aș fi purtat diferit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fac de fapt (sau am f]cut-o) este în concordant] cu faptul c] eu nu exercit aceast] capacitate. Respectiv, nu exist] nici o neconcordant] între sugestia c] abilitatea mea de a acționa diferit (o capacitate neexercitat]) este doar capacitatea de a acționa astfel dac] situațiile din trecut ar fi fost altele decât au fost de fapt dac] mi-aș fi exercitat aceast] capacitate. Dac], cu anumite prilejuri, m-aș fi purtat diferit atunci, pornind de la ipoteza potrivit c]reia determinismul este adev
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unui factor prohibitiv în orice situație particular] (gândiți-v], de exemplu, la sugestia posthipnotic] menționat] mai sus). Dar aceasta nu face decât s] confirme faptul c] nu toate st]rile de lucruri determinate sunt incompatibile cu libertatea noastr] de a acționa așa cum alegem sau dorim. Numai unele dintre acestea sunt. (Este demn de menționat totuși c], deși, așa cum am v]zut, compatibiliștii care adopt] aceast] a doua strategie resping abordarea analizei ipotetice, o analiz] ipotetic] sofisticat] ar putea fi suplimentat] cu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de a reorientă dezbaterea asupra a ceea ce este esențial pentru viața moral] și nu asupra subtilit]ților intelectuale ale metafizicii. A mai existat o asemenea reorientare a dezbaterii în opera lui Harry Frankfurt (1971, 1987). Acesta accepta faptul c] a acționa liber înseamn], în esenț], a face ceea ce vrei, dar a argumentat c] este înșel]tor s] crezi c] acest lucru este valabil și în cazul libert]ții de voinț]. O persoan] poate fi liber] s] fac] ceea ce vrea f]r
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pe îndeplinirea datoriilor, a obligațiilor sau a rolurilor convenționale; apoi vă ap]rea un mare reformator, susținând c] ne-am afundat într-atât în obedienta fâț] de reguli, atât de convenționali în modurile noastre de a gândi și de a acționa, încât am uitat valorile superioare prin care trebuie justificate înseși convențiile morale. Astfel, Buddha a accentuat renunțarea la sine, măi degrab] decât grijă pentru ritualurile hinduse ale timpului, la fel cum Mo Tzi a demonstrat c] trebuie s] urm]m
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
grupuri contestatare ce au formulat revendicări de a controla statul susținute de o parte a populației ce nu au putut fi suprimate, transferul puterii nu a fost total (vezi Tilly, 2002:100-10). Ce e însă important e că revoluția a acționat ca un factor declanșator al schimbărilor majore în toate planurile vieții sociale (inițial radicale în plan politic, apoi economic, militar, și în cele din urmă simțite și în plan cultural). Am afirmat mai sus că, tipologic, procesele de schimbare prin
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
valutar. Privatizarea rapidă a devenit pentru guvernele de dreapta un fel de panaceu pentru rezolvarea problemelor țării, și s-au lansat alte sloganuri precum "privatizare în 100 de zile", "privatizare pe un leu" menite să schimbe percepțiile populației și să acționeze în sens pozitiv asupra orizonturilor de așteptare. Însă ceea ce au reușit guvernele de dreapta și la îndemnul uneori experimental al FMI sau al Băncii Mondiale a fost mai degrabă să facă restructurări peste restructurări ale întreprinderilor deseori prin închiderea capacităților
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
limbajul exemplului nostru, teorema spune că ceea ce face ca nava utilizată de atenieni la sărbători la momentul Tn+k să fie aceeași cu nava lui Tezeu este credința oamenilor, sau faptul că oamenii o percep, o identifică drept cea reală, acționând în consecință față de ea organizând parade. Altfel spus, chiar dacă din punct de vedere fizic, calitativ 4, "obiectul" își schimbă proprietățile esențele -, semnificația atribuită lui este cea care contează. Este aceeași navă deoarece așa spun sau cred oamenii atenienii -, iar una
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]